24/04/2018
Medierea este posibila in materie penala pentru toate infractiunile in care exista faptuitor si victima/parte vatamata, persoana fizica sau persoana juridica. Medierea reprezinta solutionarea conflictului privat dintre faptuitor si partea vatamata a faptei sale. Conflictul penal se mediaza sub aspectul raporturilor private dintre aceste parti ale diferendului, in scopul solutionarii si stingerii conflictului pe cale amiabila, prin discutii facilitate de mediator, prin negocieri directe ori indirecte cu ajutorul mediatorului, negocieri ce privesc o solutie de intelegere totala in conflictul penal.
Nici o parte din conflictul penal nu poate fi obligata ori constransa in vreun fel sa participe la procedura medierii, ci medierea se poate demara si desfasura doar in baza deciziei voluntare a fiecarei parti din conflictul penal. Asemenea si intelegerea finala din mediere este solutia expresa a partilor care au participat la discutiile cu mediatorul , luata in cunostinta de cauza, in mod liber si avand discernamantul si consimtamantul neviciat.
Medierea presupune discutii ale mediatorului cu fiecare parte din conflict, in sesiuni-intalniri comune, ori in sesiuni-intalniri separate, si priveste analiza conflictului penal, viziunea partilor din conflict asupra efectelor conflictului, si punctele lor de vedere privind solutiile amiabile posibile. Mediatorul are rolul de a evalua impreuna cu fiecare parte situatia si modurile de solutionare posibile si multumitoare pentru toate partile implicate in conflictul penal.
In urma medierii, ACORDUL DE MEDIERE, care reprezinta actul redactat de mediator in care se stipuleaza in mod exact si concret intelegerea partilor asa cm a fost discutata si agreata de acestea, poate privi orice aspecte ori obligatii civile intre acestea. ACORDUL DE MEDIERE este actul final al unei medieri in care partile unui conflict penal mediat au ajuns la o intelegere. In cazul in care medierea nu s-a finalizat cu un ACORD DE MEDIERE, mediatorul intocmeste doar Procesul Verbal de Inchidere a Medierii. ACORDUL DE MEDIERE reprezinta vointa expresa a partilor si contine in mod concret solutiile amiabile agreate in urma medierii. Din acordul de mediere trebuie sa reiasa in mod expres ca partile s-au inteles definitiv si in totalitate, ca acel conflict dintre ele s-a stins, ca nu mai au nici o pretentie una fata de alta, victima declarand cu doreste ca faptuitorul sa nu mai raspunda penal, si sa fie exonerat de orice raspundere penala.
Asa cm aminteam mai sus orice infractiune este mediabila atat timp cat exista un faptuitor si o parte vatamata. Desigur mai multi faptuitori si mai multe parti vatamate fac ca respectiva cauza sa fie mai complexa, dar este la fel de mediabila ca oricare alta cauza penala de o complexitate redusa.
Cu privire la efectele procesual penale ale unui ACORD DE MEDIERE al unei fapte, acestea difera in functie de stadiul procesual si de incadrarea faptei penale asa cm va fi decisa de procuror ori de catre judecator:
1. In cazul infractiunilor urmaribile la plangere prealabila ori pentru care impacarea inlatura raspunderea penala (enumerate mai jos), ACORDUL DE MEDIERE are EFECT DEPLIN in ceea ce priveste exonerarea de raspundere penala a faptuitorului. La aceste infractiuni ACORDUL DE MEDIERE este o cauza distincta (institutie procesual penala distincta de retragerea plangerii ori impacare) care inlatura raspunderea penala, procesul penal incetand sub toate aspectele sale in baza ACORDULUI DE MEDIERE. In cazul infractiunilor pretabile impacarii acordul de mediere poate fi incheiat exclusiv pana la citirea actului de sesizare a instantei (deci in faza de urmarire penala, in faza de camera preliminara si d**a camera preliminara pana la stabilirea termenului de fond cu procedura legal indeplinita). In cazul infractiunilor unde actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, acordul de mediere poate fi incheiat in orice etapa a procesului penal, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, deci inclusiv in faza de apel.
2. Efectele Acordului de Mediere raportat la renuntarea la urmarirea penala, renuntarea la aplicarea pedepsei, acordul de recunoastere a vinovatiei.
a. In cazul infractiunilor cu pedeapsa de pana la 7 ani de zile, in cursul urmaririi penale, ACORDUL DE MEDIERE poate sta la baza deciziei procurorului de a renunta la urmarirea penala in conditiile art 318 din Noul Cod de Procedura Penala, si astfel partile din conflictul penal odata intelese prin mediere, pot stinge si efectele penale ale infractiuni in functie si de circumstantele cauzei. Asadar, in cazul infractiunilor cu pedeapsa prevazuta pana la 7 ani, ACORDUL DE MEDIERE constitutie un element forte in decizia procurorului de a exonera de raspundere penala faptuitorul, in functie si de gravitatea (pericolul social al faptei) si rezonanta cazului.
b. In cazul infractiunilor cu pedeapsa prevazuta pana la 5 ani de zile, in faza de judecata, Acordul de Mediere poate sta la baza deciziei judecatorului de renuntare la aplicarea pedepsei in conditiile art 80 din Noul Cod Penal.
c. In cazul infractiunilor cu pedeapsa prevazuta de pana la 15 ani, Acordul de Mediere intervenit intre faptuitor si victima, pe langa Acordul de recunoastere a vionovatiei dintre procuror si inculpat, sta la baza deciziei judecatorului de admitere a Acordului de recunoastere a vinovatiei incheiat de procuror, conform art 483 alin 3 si art 485 din Noul Cod de Procedura Penala.
3. In cazul tuturor celorlalte infractiuni, efectele procesual penale ale unui ACORD DE MEDIERE vor fi beneficii pentru faptuitor in ceea ce priveste individualizarea unei pedepse mai mici, luand in considerare atitudinea acestuia de reparare sau incercare de reparare a prejudiciilor produse de fapta sa, si de intelegere amiabila cu victima faptei sale. Individualizarea pedepsei poate avea efecte si la decizia de suspendare a executarii pedespei cat si la cuantumul pedepsei. Astel un ACORD DE MEDIERE poate avea ca efect decizia judecatorului de a suspenda executarea pedepsei, ori de a stabili o pedeapsa mai mica.
4. In cazul unui ACORD DE MEDIERE d**a condamnarea faptuitorului, efectele procesual penale ale acestuia pot privi eliberarea conditionata cat si reabilitarea judecatoreasca (Conditiile de la art 168 lit b din Noul Cod Penal). Existenta unei intelegeri privind solutionarea obligatiilor civile asumate benevol de faptuitor ori impuse prin sentinta judecatoreasca pot face obiectul unor renegocieri intre faptuitor si parte vatamata, sub forma de concesii, negocieri privind alte pretentii civile, renuntari, etc. Toate acestea pot fi supuse medierii in baza principiului lor privat ce deriva din disponibilitatea partilor de a isi indeplini si de a cere indeplinirea unor astfel de obligatii civile, si sunt luate in considerare in momentul deciziei de eliberare conditionata ori reabilitare judecatoreasca.
5. Cat priveste latura civila a infractiunii, aceasta poate fi solutionata oricand si pentru orice infractiune, fara exceptii, prin mediere. Mediatorul este alegerea potrivita pentru negocierea unor solutii amiabile dintre faptuitor si partea vatamata ori pagubita, avand in vedere ca deseori intre acestia nu exista nici o legatura de comunicare. Mediatorul avand rolul de comunicator si facilitator al discutiilor va putea indruma partile spre o intelegere amiabila, avantajoasa si multumitoare deopotriva faptuitorului cat si victimei, intr-un timps scurt fata de durata procesului judiciar.
Infractiunile pentru care Codul penal prevede ca se pun in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate – pentru care ACORDUL DE MEDIERE inlatura in totalitate raspunderea penala. In aceste cazuri medierea se poate desfasura oricand pe parcursul procesului penal, inclusiv in faza de apel:
Lovirea sau alte violente (art. 193 C.P. * act de violenta cauzator de suferinte fizice, cu ingrijiri medicale 0-90 zile )
Vatamarea corporala din culpa (art. 196 C.P. – lovire sau alte violente sau vatamare corporala savarsite din culpa )
Amenintarea (art. 206 C.P. – amenintarea cu o actiune care provoaca stare de temere)
Hartuirea (art. 208 C.P. – urmarirea repetata a unei persoane, careia i se creeaza o stare de temere, sau abuzul de comunicare – apel telefonic, email etc. – care cereaza o temere destinatarului comunicarii)
Violul in forma simpla (art. 218, alin. 1 si 2 C.P. – act sexual fortat, sau tentativa acestuia, savarsit de un singur faptuitor, fara vatamari corporale, fara scopuri pornografice si asupra unei persoane care nu este ruda sau in ingrijirea faptuitorului; orice alt caz, considerat de lege ca forma agravanta, nu face obiectul medierii)
Agresiunea sexuala in forma simpla (art. 219, alin. 1 C.P. – similar violului in forma simpla, dar privind orice act de natura sexuala neprevazut de lege ca viol)
Hartuirea sexuala (art. 223 C.P. – pretinderea repetata de favoruri sexuale in cadrul unei relatii de munca sau similare, avand ca efect intimidarea sau umilirea victimei)
Violarea de domiciliu (art. 224 C.P * patrunderea fara drept in imobil, fara consimtamantul utilizatorului sau, sau refuzul de a parasi imobilul la cererea sa)
Violarea sediului profesional (art. 225 C.P. – similar cu violarea de domiciliu, in cazul in care imobilul este sediul unei persoane juridice sau sediul profesional al unei persoane fizice)
Violarea vietii private (art. 226 C.P. – inregistrarea fara drept a imaginilor si sunetelor unei persoane aflata intr-un spatiu care tine de ea, si/sau aducerea lor la cunostinta altor persoane, fara drept; fapta are unele exceptii si limitari stablite de lege in acelasi articol)
Divulgarea secretului profesional (art. 227 C.P. – divulgarea fara drept, cu efecte de prejudiciu, de informatii despre o persoana, despre care s-a luat cunostinta in virtutea profesiei sau functiei care obliga la confidentialitate)
Furtul (art. 228 C.P), Furtul calificat (art. 229 C.P.) si Furtul in scop de folosinta ( art. 230 C.P.) sau tentativa lor (art.232 C.P.), savarsite de un minor in paguba tutorelui sau de catre persoana gazduita sau cu care se locuieste, in paguba persoanei vatamate ( conform art. 231 alin. 1 C.P.; pentru descrierea pe scurt a infractiunilor, a se vedea si mai jos >>>)
Abuzul de incredere (art. 238 C.P. – insusirea/dispunerea/folosirea pe nedrept a unui bun mobil de catre cel caruia i-a fost incredintat, sau refuzul de a il restitui)
Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor (art. 239 C.P.- instrainarea/ascunderea/deterioarea/distrugerea de parti din patrimoniul propriu sau tentativa acestora, sau invocarea de acte/datorii fictive, sau tentativa acestora, in scopul fraudarii creditorilor, sau achizitia de bunuri/servicii in paguba creditorilor)
Bancruta simpla (art. 240 C.P. – intarzierea >6 luni a depunerii cererii de deschidere a procedurii insolventei)
Bancruta frauduloasa (art. 241 C.P. – falsuri/sustrageri/distrugeri in documentele contabile si financiare, in frauda creditorului, sau instrainarea unor active, in caz de insolventa a creditorului; se pedepseste si tentativa)
Gestiunea frauduloasa (art. 242 C.P. – pricinuirea, de catre persoana care are grija administrarii/conservarii, de pagube unei persoane cu ocazia administrarii/conservarii bunurilor)
Distrugerea in forma simpla si prima forma agravanta (art. 253, alin. 1 si 2 C.P. – distrugerea/degradare/aducerea in stare de neintrebuintare/impiedicarea luarii de conservare-salvare/inlaturarea masurilor de conservare-salvare a unui bun apartinand altuia; distrugerea unui inscris sub semnatura privata, producand o paguba; medierea nu este posibila pentru distrugeri de bunuri din patrimoniul cultural su pentru distrugeri prin incendiere/explozie, cu sau fara victime)
Tulburarea de posesie (art. 256 C.P. – ocuparea integrala sau partiala fara drept, prin violenta/amenintare/desfiintarea semnelor de hotar, a unui imobil – casa, apartament, teren etc. – aflat in posesia altuia)
Asistenta si reprezentarea neloiala ( art. 284 C.P. – intelegerea in scopul vatamarii sau vatamarea intereselor clientului/persoanei reprezentate de catre avocat/reprezentant prin intelegerea frauduloasa a acestuia cu o persoana cu interese contrare, in proceduri judiciare sau notariale)
Nerespectarea unei hotarari judecatoresti in litigii de munca, pensii si folosinta unui imobil (art. 287, alin. 1, lit. d,e,f,g – neexecutarea unei hotarari judecatoresti pentru reintegrarea in munca/plata salariilor, nerespectarea unei hotarari judecatoresti privind pensiile, impiedicarea folosirii unui imobil detinut in baza unei hotarari judecatoresti)
Violarea secretului corespondentei scrise (art. 302 alin. 1 C.P. – deschiderea/sustragerea/distrugerea/retinerea fara drept a corespondentei adresate altuia, si/sau divulgarea fara drept a continutului ei, cu unele exceptii prevazute de lege la art. 302, alin.5; corespondenta prin mijloace electronice sau convorbirile telefonice sau prin alte medii sunt incadrate in alte categorii, pentru care fapta de violare a secretului nu mai este mediabila )
Abandonul de familie (art. 378 C.P. – parasirea/alungarea/lasarea fara ajutor, neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere, neplata cu rea-credinta timp de 3 luni a pensiei de intretinere, neexcutarea cu rea-credinta a unor prestatii de intretinere)
Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului (art. 379 C.P. – retinerea copilului minor de catre un parinte, fara consimtamantul celuilalt parinte, sau impiedicarea repetata a legaturilor personale ale unui parinte cu minorul)
Impiedicarea exercitarii libertatii religioase (art. 381 C.P. – impiedicarea/tulburarea unui ritual religios legal, obligarea unei persoane sa participe la acte religioase sau fortarea unei persoane sa indeplineasca un act religios interzis de cultul caruia apartine)
Infractiuni pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala - deci ACORDUL DE MEDIERE inlatura in totalitate raspunderea penala. In aceste cazuri medierea penala se poate desfasura doar pana la citirea actului de sesizare a instantei (in faza de urmarire penala, in faza de camera preliminara, in faza de fond pana la termenul cu procedura legal indeplinita cand judecatorul da citire actului de sesizare a instantei):
In cazul acestora se poate face o mediere in vederea intelegerii amiabile a partilor:
Violenta in familie ( art. 199 C.P. – lovire sau alte violente [vezi art. 193 C.P.] sau vatamare corporala din culpa [vezi art. 196 C.P.] savarsita asupra unui membru de familie. Atentie: membru de familie este considerat de legea penala nu doar sotul/sotia sau rudele naturale sau prin adoptie, ci si persoanele cu care se convietuieste in relatii asemanatoare cu cele de sot-sotie sau parinte-copil)
Furtul (art. 228 C.P. – luarea unui bun mobil, inscris, energie aflat in/din posesia/detentia unei persoane, fara consimtamantul acesteia)
Furtul calificat (art. 229 alin.1 si alin. 2 lit. b, c C.P. – furt in timpul noptii/in transport in comun/mascat/prin efractie,escaladare sau cu chei, prin violare de domiciliu/sediu profesional sau avand asupra sa o arma, cu exceptia furtului de bunuri din patrimoniul cultural sau a furtului de combustibili, sau bunuri privind sisteme de irigatii, retele electrice, telecomunicatii, de transport sau de alertare in caz de urgenta – care sunt forme agravante)
Furtul in scop de folosinta (art. 230 C.P. – furt de vehicule in scopul folosirii pe nedrept, sau folosirea, cu consecinte pagubitoare, a unui terminal de comunicatii al altuia sau racordat fara drept la retea)
Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor (art. 243 C.P. – nepredarea autoritatilor/posesorului in termen de 10 zile a unui bun gasit/ajuns din eroare/fortuit in posesia faptuitorului, sau insusirea pe nedrept a unui bun ajuns din eroare/fortuit in posesia faptuitorului)
Inselaciunea (art. 244 C.P. – inducerea in eroare a unei persoane prin mijloacele mentionate de lege, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust sau priciniuind o paguba; se pedepseste si tentativa )
Inselaciunea privind asigurarile (art. 245 C.P. – inselaciune cu privire la obtinerea frauduloasa a unei asigurari pentru un bun asigurat sau a unei persoane asigurate; se pedepseste si tentativa)
