15/10/2026
În dezbaterea publică la nivelul Timisoarei dar si dincolo de arealul banatean s-a discutat mult in ultimele 2 luni despre afectarea drepturilor pretinse ale anumitor persoane - publice, cu multi sustinatori.
Insa și securitatea raporturilor juridice devin subiecte fierbinți doar când aparent afectează persoane cu vizibilitate politică.
În speța recentă a primarului Timișoarei, unde o eventuală reconfigurare de reguli cu efect aparent retroactiv a stârnit valuri de indignare, susținătorii și opinia publică au reacționat prompt, invocând că normele nu pot schimba regulile jocului în timpul jocului – iar câteva sute de persoane au participat la un meeting în fața Operei Române din Timișoara.
Există însă un alt , real și veritabil ce constă într-o modificare de netăgăduit și cu efect explicit retroactiv a legii române — ea lovește mii de , dar aceștia nu au pagini de Facebook și mii de susținători cu care să protesteze, iar publicul tace.
Vorbesc despre intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 38/2025, prin care statul român a decis să aplice retroactiv diminuarea valorii punctelor de despăgubire (Legea 165/2013) inclusiv pentru deciziile aflate deja în curs de plată, afectând cesiunile perfectate legal încă din anii anteriori (chiar din 2020). În 11 luni tot cursul anului 2025 emiterea de titluri de plată a fost suspendată, prin altă Ordonanță.
De asemenea, același OUG 38/2025 a permis debitorului Stat să își rescadențeze unilateral obligațiile de plată către toți creditorii săi deținători de Decizii de compensare, prin întinderea ,, elastică" a ratelor de despăgubire de la 5 rate anuale la 7 rate anuale.
Miza din spatele cifrelor: Investitori de bună-credință, nu speculatori de ocazie
Narațiunea oficială încearcă să valideze această tăiere sub pretextul luptei împotriva "speculei", a celor avizi de profit. Realitatea economică din teren este însă cu totul alta.
În practică, un investitor de afaceri riguros nu a achiziționat aceste puncte pe prețuri derizorii, ci la aproximativ 50%-60% -70% din valoarea nominală, cu plată integrală pe loc. Asumându-și un cadru legal garantat expres de Statul Român la nivelul anului 2020 și o eșalonare pe 5 ani, investitorul tipic a furnizat lichiditate imediată foștilor proprietari, epuizați de lupta cu sistemul de 10-20 de ani, blocându-și însă capitalul pe termen lung.
Dacă adăugăm în ecuatie inflația cumulată masivă din ultimii 6 ani și costul de oportunitate al capitalului, randamentul real a fost deja sever diminuat. Tăierea ultimelor tranșe (Cuponul 4, Cuponul 5) prin O.U.G. nr. 38/2025 transformă o investiție legitimă de afaceri într-o pierdere efectivă.
Tăierea tuturor sau a majorității tranșelor în cazul cesionarilor care încă nu au încasat nimic sau mai nimic de la Stat transformă aceste contracte de cesiune de puncte în surse de litigii chiar cu cedenții: nimeni nu ar fi cumpărat puncte din decizii de compensare emise de ANRP dacă ar fi știut că plătește pe loc un preț X, iar Statul îi va plăti această sumă în 7 tranșe anuale, cu un ,,plus" de numai 15%! 15% e aproape echivalentul inflației cumulate pe ultimele 18 luni. Inflatia pe 7 ani, insa, e estimativ 50%, cumulat...
Unde este garanția statului de drept?
Din punct de vedere juridic, tăierea retroactivă a drepturilor de creanță constituie o încălcare gravă a art. 15 alin. (2) din Constituția României (Neretroactivitatea) și a art. 44 al. 1) din aceeași Constituție care dispune:
,, Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra Statului sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege,,.
Această legislație națională încalcă și art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO (Protecția proprietății și a speranței legitime). O creanță certă, eșalonată deja la plată, este un "bun" garantat. Statul nu își poate invoca propria incapacitate de gestionare bugetară pentru a expropria de facto investitorii de bună-credință.
Principiul securității juridice nu poate fi aplicat selectiv, după simpatii. Dacă o retroactivitatea chiar neclară este inacceptabilă în politică, ea trebuie să fie ferm respinsă și inacceptabilă și în privința dreptului de proprietate a unor persoane nepublice.
Creanțele asupra statului trebuie să rămână garantate, iar mediul de afaceri are dreptul la instanțe care să aplice direct legislația comunitară și Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru protejarea capitalului privat.
Situația concretă este cât se poate de gravă: un stat care își rescadențează și își reduce unilateral datoria sa față de persoane private mai merită oare să fie creditat de privați când emite titluri de stat? Mai pot privații să se încreadă în dobânda înscrisă în titlu și în respectarea creanței?
‼️Ce este de făcut dacă ai achiziționat cu bună credință puncte din Decizii de compensare anterior intrării în vigoare a OUG 38/2025 și ai primit sau urmează să primești titluri de plată ANRP cu valoare ciuntita, redusă?
Unica soluție este cererea de chemare în judecată, care trebuie demarată în termen de 30 de zile de la comunicarea în cuantum redus față de cel care ți se cuvenea. Chiar dacă în viitor OUG 38/2025 va fi modificată sau respinsă de Parlament, în perioada de timp în care ea este în vigoare în această formă efectele ei se produc.
