Avocat Stan Anamaria-Grigoruta

Avocat Stan Anamaria-Grigoruta Cabinet Individual de avocat Stan Anamaria-Grigoruta

Profesia noastra este nobila si cu o valoare inestimabila 🤍❤️
19/04/2026

Profesia noastra este nobila si cu o valoare inestimabila 🤍❤️

18/04/2026

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 18 din 19 martie 2026
pentru modificarea și completarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
EMITENT
GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 26 martie 2026

Având în vedere obligația statelor membre ale Uniunii Europene de transpunere a Directivei (UE) 2023/2.673 a Parlamentului European și a Consiliului din 22 noiembrie 2023 de modificare a Directivei 2011/83/UE în ceea ce privește contractele de servicii financiare încheiate la distanță și de abrogare a Directivei 2002/65/CE, precum și a Directivei (UE) 2024/825 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 februarie 2024 de modificare a Directivelor 2005/29/CE și 2011/83/UE în ceea ce privește consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi printr-o mai bună protecție împotriva practicilor neloiale și o mai bună informare,
ținând cont de faptul că este necesar a se evita aplicarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la propunerea Comisiei Europene, de sancțiuni pecuniare constituite dintr-o sumă forfetară și/sau penalități cu titlu cominatoriu pentru neimplementarea în dreptul intern a prevederilor Directivei (UE) 2023/2.673, precum și ale Directivei (UE) 2024/825 în ceea ce privește consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi printr-o mai bună protecție împotriva practicilor neloiale și o mai bună informare,
luând în considerare faptul că Directiva (UE) 2024/825 introduce norme specifice în materie de protecție a consumatorilor, pentru a combate practicile comerciale neloiale care induc în eroare consumatorii și care îi împiedică să facă alegeri de consum durabile, precum practicile asociate obsolescenței premature a bunurilor, afirmațiile înșelătoare legate de mediu, respectiv „dezinformarea ecologică“, informațiile înșelătoare cu privire la caracteristicile sociale ale produselor sau ale întreprinderilor comercianților sau etichetele de durabilitate netransparente și necredibile,
având în vedere obligația asigurării că afirmațiile legate de mediu sunt corecte, ușor de înțeles și fiabile, aspect ce va permite comercianților să funcționeze în condiții de concurență echitabile și consumatorilor să poată alege produse care sunt cu adevărat mai bune pentru mediu față de produsele concurente. Acest lucru va încuraja concurența pentru produse mai durabile din punctul de vedere al mediului, ceea ce va reduce astfel impactul negativ asupra mediului.
Având în vedere faptul că actul normativ introduce dreptul la măsuri reparatorii individuale pentru acoperirea prejudiciului de către consumatori, dând posibilitatea consumatorilor să își exercite dreptul la acestea atunci când sunt afectați de practici comerciale incorecte, cm ar fi tehnicile de marketing agresive,
ținând cont de faptul că se dorește o mai mare transparență pentru consumatori pe piețele online, astfel că în prezent, atunci când vizitează piețe online, consumatorii se confruntă cu o varietate de oferte din partea furnizorilor terți care își vând produsele sau serviciile pe piața online. Consumatorii nu știu întotdeauna cm au fost clasificate ofertele pe care le primesc pe piața online și nici de la cine cumpără (de la comercianți profesioniști sau de la alți consumatori). Numeroși consumatori achiziționează produse oferite de piața online, încheind astfel un contract cu aceasta, însă în realitate aceștia cumpără de la un furnizor terț înregistrat pe piața online care nu este profesionist. În consecință, consumatorii pot crede în mod eronat că au de-a face cu comercianți profesioniști și că beneficiază, prin urmare, de drepturile consumatorilor.
Luând în considerare faptul că prevederile au aplicabilitate și în ceea ce privește protecția consumatorilor la achiziționarea de servicii digitale pentru care consumatorii nu plătesc, însă oferă date cu caracter personal, cm ar fi: stocarea în cloud, platformele de comunicare socială și conturile de e-mail,
având în vedere faptul că se lămuresc normele privind practicile de marketing înșelătoare pentru produsele cu dublu standard de calitate, astfel norma stabilind în mod explicit faptul că o practică comercială care implică marketingul unui produs ca fiind identic cu același produs comercializat în mai multe alte state membre, în cazul în care cele două produse au o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, și care astfel determină sau poate determina consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar fi luat-o, este o practică comercială înșelătoare pe care autoritățile competente ar trebui să o evalueze și să o abordeze de la caz la caz.
Având în vedere faptul că împotriva României a fost deschisă Cauza 2026/0132 - procedură de infringement având ca obiect netranspunerea în termen a Directivei (UE) 2023/2.673 de modificare a Directivei 2011/83/UE în ceea ce privește contractele de servicii financiare încheiate la distanță și de abrogare a Directivei 2002/65/CE,
ținând cont de toate aceste aspecte și luând în considerare beneficiul public generat de stabilirea unui cadru legal de natură să protejeze și să crească încrederea consumatorilor și a comercianților,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general și constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

18/04/2026

Din iunie, firmele de investiții, de asigurări sau băncile vor trebui să ofere consumatorilor, atunci când le propun diverse servicii financiare, explicații adecvate, astfel încât aceștia să-și dea seama dacă serviciile propuse răspund nevoilor lor sau se potrivesc situației lor financiare, după cm s-a stabilit printr-o ordonanță apărută la final de martie.

Mai multe informații, aici: https://www.avocatnet.ro/articol_71725/B%C4%83ncile-%C8%99i-firmele-de-asigur%C4%83ri-printre-altele-vor-trebui-s%C4%83-ofere-consumatorilor-din-var%C4%83-explica%C8%9Bii-adecvate-cu-privire-la-contractele-de-servicii-financiare-propuse.html

25/03/2026

Acest mesaj nu a fost transmis de Poliția Română.
Nu există o problemă generalizată legată de "jefuirea locuințelor", așa cm este prezentat în mesaj.
România este una dintre cele mai sigure țări din lume,potrivit topurilor realizate de companii de profil independente.

Vulnerabilitatea unor persoane, nu este o slăbiciune, ci o stare care necesită protecție, sprijin și discernământ. Nu tr...
28/01/2026

Vulnerabilitatea unor persoane, nu este o slăbiciune, ci o stare care necesită protecție, sprijin și discernământ.
Nu trebuie să uiți ca ai dreptul la siguranță emoțională, la limite clare și la relații bazate pe respect.
Orice formă de presiune, control sau justificare a abuzului nu trebuie acceptată ca normalitate.

Prevenția începe cu conștientizarea: atunci când frica, atașamentul forțat sau loialitatea necondiționată iau locul respectului și libertății, este momentul să te retragi.
A te salva pe tine nu este o trădare, ci un act de claritate și demnitate.
În concluzie, prevenirea sindromului Stockholm presupune menținerea unei capacități critice de analiză a relațiilor de dependență, recunoașterea mecanismelor de constrângere psihologică și consolidarea autonomiei cognitive și emoționale.
Claritatea rațională și delimitarea de agresori reprezintă factori esențiali în evitarea internalizării și normalizării abuzului.
🤍🤍🤍

Termenul de sindrom Stockholm a intrat în limbajul comun pentru a descrie o reacție psihologică paradoxală, însă puțini cunosc evenimentele dramatice care au dus la nașterea acestui concept în luna august a anului 1973. Totul a început la banca Kreditbanken din Stockholm, Suedia, când un evadat pe nume Jan-Erik Olsson a intrat în sediul băncii înarmat cu un pistol-mitralieră și a luat patru ostatici. Ceea ce trebuia să fie un jaf rapid s-a transformat într-o criză de șase zile, timp în care lumea a asistat la o transformare psihologică uluitoare. În loc să manifeste ură sau frică față de răpitorul lor, ostaticii au început să dezvolte o legătură emoțională neașteptată cu acesta și cu complicele său, ajungând să îi vadă pe polițiști drept adevărații dușmani.

Pe parcursul celor peste 130 de ore petrecute în seiful băncii, dinamica dintre agresor și victime s-a schimbat radical din cauza izolării și a fricii constante de moarte. Jan-Erik Olsson a alternat actele de amenințare cu gesturi de o bunătate calculată, oferind haine ostaticilor sau permițându-le să iasă din seif pentru scurte perioade, ceea ce a creat o dependență emoțională profundă. Una dintre ostatice, Kristin Enmark, a devenit vocea acestui fenomen, declarând în timpul unei convorbiri telefonice cu premierul Suediei că are încredere deplină în răpitori și că se teme că un asalt al poliției le-ar pune tuturor viața în pericol. Această inversare a loialității a șocat autoritățile și publicul, marcând momentul în care supraviețuirea a început să fie legată de bunăvoința agresorului.

După ce poliția a reușit în cele din urmă să neutralizeze răpitorii folosind gaze lacrimogene, comportamentul ostaticilor a continuat să sfideze logica obișnuită a victimizării. Aceștia au refuzat să depună mărturie împotriva lui Olsson și a complicelui său în timpul procesului, ba mai mult, au început să strângă bani pentru a le plăti avocații și cheltuielile de judecată. Kristin Enmark a menținut o corespondență de lungă durată cu Olsson, explicând mai târziu că legătura creată în seif nu a fost una de dragoste, ci o formă disperată de adaptare la o situație limită unde singura speranță de viață venea de la cel care deținea controlul absolut. Această loialitate post-traumatică a pus bazele studiilor psihologice asupra modului în care creierul uman procesează frica prin identificarea cu agresorul.

Criminologul și psihiatrul Nils Bejerot a fost cel care a folosit pentru prima dată denumirea de sindromul Stockholm pentru a descrie aceste reacții, deși în ultimii ani conceptul a fost intens dezbătut și criticat de mulți experți. Unii specialiști susțin că termenul a fost folosit inițial pentru a discredita criticile ostaticilor la adresa modului defectuos în care poliția a gestionat criza, transformând o reacție rațională de supraviețuire într-o patologie mentală. Indiferent de controversele medicale, evenimentele din anul 1973 au rămas un punct de referință în psihologia criminală, demonstrând că în condiții de stres extrem, granițele dintre victimă și călău se pot estompa într-un mod imprevizibil.

Sindromul Stockholm ne învață că mintea noastră are mecanisme de protecție uimitoare, capabile să rescrie realitatea emoțională pentru a asigura continuitatea vieții chiar și în cele mai ostile circumstanțe. Povestea celor patru ostatici care s-au pus scut în fața răpitorilor lor rămâne o lecție despre complexitatea naturii umane și despre modul în care izolarea și frica pot reprograma busola morală a unui individ, transformând un seif de bancă într-un laborator al psihicului uman sub presiune.

După cm am evidențiat și in alte postari, exprimarea argumentată a nemulțumirilor față de actul de justiție și față de ...
23/12/2025

După cm am evidențiat și in alte postari, exprimarea argumentată a nemulțumirilor față de actul de justiție și față de modul de instrumentare a cauzei, reprezintă o componentă indispensabilă a dialogului judiciar și o condiție a respectării dreptului la apărare si a demersurilor profesionale realizate de avocat in fiecare dosar.

În lipsa unei asemenea intervenții critice, avocatii sunt expusi riscului de a fi redusi la un rol marginal, acela de simpli participanți auxiliari la actul de justiție.

Depunerea unui memoriu la CSM poate produce efecte atât la nivel instituțional, cât și la nivelul cauzei concrete.
În plan instituțional, memoriul activează mecanismele de verificare privind activitatea magistratului, putând conduce la sesizarea Inspecției Judiciare.

În plan procesual, deși nu interferează cu soluționarea fondului cauzei, un astfel de demers poate determina o sporire a diligenței în instrumentarea dosarului, o mai atentă motivare a actelor judiciare și o respectare riguroasă a drepturilor procesuale ale părților si a normelor de drept material si procesual aplicabile.

Vă încurajez să manifestați o atitudine activă ori de câte ori drepturile clienților sunt încălcate.
O astfel de atitudine poate contribui, în timp, la creșterea rigurozității și a respectării normelor incidente.

În urma succesivelor majorări de taxe și impozite, se  ridică firesc întrebarea dacă avocatura mai rămâne o profesie sus...
21/12/2025

În urma succesivelor majorări de taxe și impozite, se
ridică firesc întrebarea dacă avocatura mai rămâne o profesie sustenabilă din punct de vedere economic sau dacă va fi definită pe parcursul anilor următori,
exclusiv prin noblețea sa.

Având în vedere modul în care funcționează in prezent economia, precum și protestele magistratilor care au blocat mai multe luni activitatea noastra,
plus majorarea impozitului, a TVA-ului și a contribuției pentru sănătate, se impune reducerea contributiilor, cel puțin cu caracter temporar si nu majorarea lor.

Anticipez un conformism necritic, o aliniere automata, si astfel ramane de urmarit, în ce măsură profesia de avocat mai cultivă capacitatea de a reacționa, coeziunea profesională, respectul colegial, luciditate, solidaritate reală și responsabilitate colectivă a corpului profesional în fața provocărilor actuale.

Chiar daca nu este o diferență semnificativă din punct de vedere material, care, într-un alt context economic, ar fi fost lipsită de relevanță, totusi, menținerea acestui ritm de creștere lasă deschisă posibilitatea ca, în anii următori, să se ajungă la cote de 20% pentru CAA și la o contribuție maximă de 5.000 lei.
Eu personal cred ca avocatura nu poate supraviețui exclusiv prin noblețea sa.
Vocația, etica, desfășurarea activității și pregatirea profesională continuă, necesită un cadru economic echilibrat pentru a se putea manifesta în plenitudinea lor.
Fără o abordare rațională și predictibilă a politicilor fiscale și a contribuțiilor profesionale, riscul este ca avocatura să rămână o profesie admirabilă, dar din ce în ce mai dificil de practicat în realitate, pentru multi colegi avocati care nu indraznesc sa majoreze onorariile proportional cu aceste modificari.

Este firesc să beneficiem, prin intermediul domnilor Decani care ne reprezintă și al consilierilor delegați, de explicații clare privind aceste majorări, precum și de o transparență reală în ceea ce privește modul de utilizare a contribuțiilor noastre.
Aștept reacții și implicare, în mod deosebit din partea colegilor mai tineri, care imi doresc ca in timp, sa nu fie foarte afectati de aceste majorări.

Din perspectivă strict materială, fiecare majorare, privită izolat, poate părea suportabilă și, într-un context economic favorabil, chiar nesemnificativă. Însă acumularea acestor creșteri, coroborată cu instabilitatea economică generală, cu inflația și cu presiunea constantă asupra mediului profesional liberal, produce un efect de erodare progresivă a sustenabilității exercitării profesiei.
Pentru mulți avocați, în special pentru cei aflați la început de drum, povara fiscală ajunge să cântărească foarte mult.

În acest cadru, apare o tensiune evidentă între dimensiunea etică a profesiei și realitățile economice. Avocatului i se cere să rămână independent, demn, loial interesului clientului și valorilor statului de drept, dar în același timp să suporte costuri tot mai ridicate pentru a-și putea exercita profesia.

Mai mult, presiunea financiară constantă poate afecta nu doar individul, ci și calitatea actului de justiție.

Un avocat constrâns economic este mai puțin liber, mai vulnerabil și, în cele din urmă, mai puțin capabil să își îndeplinească rolul esențial într-o societate democratică si in consecinta pentru a evita sa ajunga in aceasta situatie, trebuie sa majoreze proportional onorariile pentru a suporta toate costurile, taxele, impozitele si contribuțiile profesionalele.

Astfel, problema nu mai este una strict profesională, ci devine una de interes public.
Iar o societate în care avocatura devine nesustenabilă este, inevitabil, o societate în care justiția însăși are de suferit.

Sarbatori fericite tuturor, sanatate si mult succes si in 2026! 🤍🤍🤍

12/12/2025

👏👏👏

Happy National Day, Romania! ❤️🌞💙May God always bless you to shine bright, be joyful, and bring happiness and progress a...
30/11/2025

Happy National Day, Romania!
❤️🌞💙
May God always bless you to shine bright, be joyful, and bring happiness and progress all over the world!
I am very proud of you 🎂

Sfarsitul filmului Liceenii

Address

Strada Palanca Nr. 4, Et. 1
Timisoara
300048

Opening Hours

Monday 09:00 - 16:00
Tuesday 09:00 - 16:00
Wednesday 09:00 - 16:00
Thursday 09:00 - 16:00
Friday 09:00 - 16:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Avocat Stan Anamaria-Grigoruta posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Avocat Stan Anamaria-Grigoruta:

Share