Loga & Loga attorneys at law

Loga & Loga attorneys at law While most are dreaming of success, winners wake-up and work hard to achieve it.

24/06/2026

Legea oferă cadrul. Oamenii îi dau sens.

Astăzi, de Ziua Avocatului Român, celebrăm o profesie construită pe responsabilitate, argumente și încrederea celor pe care îi reprezentăm.

Avocatura nu înseamnă să ai întotdeauna răspunsurile. Înseamnă să găsești cele mai bune argumente, să construiești soluții și să fii alături de oameni atunci când au cea mai mare nevoie.

Astăzi celebrăm această profesie și valorile care o definesc: competență, integritate și responsabilitate.

La mulți ani tuturor colegilor avocați!

23/06/2026

În M. Of. nr. 495 din data de 16 iunie 2026, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 36/2026 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea art. 531 alin. (1)…

02/06/2026

UNBR: Justiția discontinuă ne afectează pe toți. UNBR solicită protocol de criză și consolidarea Pactului pentru Justiție

București, 2 iunie 2026 – Formele de protest declanșate astăzi de personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete, constând în suspendarea parțială a activității în intervalul 08:00–12:00 în perioada 2–5 iunie 2026 și în oprirea totală a activității în data de 4 iunie, determină o funcționare discontinuă a serviciului public al justiției, cu efecte directe asupra predictibilității procedurilor judiciare, accesului la justiție și exercitării efective a dreptului la apărare.

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) își exprimă nemulțumirea cu privire la faptul că aceste măsuri s-au luat, din nou, fără consultarea avocaților, ca parteneri indispensabili ai actului de justiție și fără asigurarea unui cadru general unitar valabil pe întreg teritoriul țării.

În absența unor repere unitare de organizare la nivel național, utilizarea sintagmei generale „cu excepția cauzelor și lucrărilor urgente” riscă să genereze practici neunitare între instanțe, cu impact asupra egalității de tratament și a securității juridice a justițiabililor.

Aceste disfuncționalități nu rămân însă la nivel administrativ, ci se propagă direct asupra tuturor participanților la actul de justiție. În practică, avocații sunt determinați să preia efectele acestor dezechilibre, acționând ca amortizori de șoc ai sistemului, pentru a asigura continuitatea legăturii dintre justițiabili și instanțe. Așa cm s-a dovedit în ultima perioadă, soluțiile de acest fel nu au condus la rezultatele scontate, dimpotrivă, au adus cu ele un deficit major de imagine, la care s-a adăugat o încărcare suplimentară a activității instanțelor/parchetelor.

Pentru prevenirea acestor consecințe și asigurarea unui cadru minim de predictibilitate a funcționării sistemului judiciar, UNBR reiterează necesitatea consolidării efective a Pactului pentru Justiție, ca mecanism fundamental de cooperare instituțională între profesiile și autoritățile implicate în realizarea actului de justiție, indispensabil pentru menținerea coerenței sistemice inclusiv în situații excepționale sau de perturbare a activității.

În logica acestui Pact, UNBR consideră necesară activarea unui Plan de Continuitate a Activității (protocol de criză), menit să asigure reguli unitare de funcționare în perioade de disfuncționalitate temporară, evitând fragmentarea practicii la nivel teritorial și menținând continuitatea serviciului public al justiției. Acest mecanism ar trebui să includă:

● definirea unitară la nivel național a cauzelor și lucrărilor cu caracter urgent;
● emiterea unei circulare către curțile de apel privind măsuri administrative unitare pe durata formelor de protest, inclusiv în gestionarea orelor de ședință și a cererilor de amânare sau preschimbare a termenelor, în scopul evitării consecințelor procedurale sau a sancțiunilor generate de împrejurări obiective și independente de voința părților și a apărării;
● asigurarea funcționării minime, continue și previzibile a serviciilor administrative esențiale (registratură și arhivă);
● garantarea continuității înregistrării actelor de procedură, inclusiv prin mijloace electronice (ECRIS / portal);
● comunicarea publică unitară și în timp util către barouri a modului de organizare a activității fiecărei instanțe și a fiecărui parchet.

UNBR își exprimă disponibilitatea deplină de dialog instituțional în vederea implementării acestor măsuri, în cadrul obiectivelor asumate prin Pactul pentru Justiție, astfel încât disfuncționalitățile temporare să nu se transforme în blocaje sistemice cu impact asupra dreptului la apărare și a încrederii în actul de justiție.

UNBR a trimis deja adrese către Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției și Sindicatul Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL, prin care a solicitat măsuri unitare pentru asigurarea continuității actului de justiție și protejarea efectivă a dreptului la apărare.

În link-urile din primul comentariu puteți consulta:
● Adresa UNBR către Consiliul Superior al Magistraturii ref. asigurarea unui cadru unitar de desfășurare a activității instanțelor în perioada 2–5 iunie 2026;
● Adresa UNBR către Ministerul Justiției ref. asigurarea unui cadru unitar de desfășurare a activității instanțelor în perioada 2–5 iunie 2026;
● Adresa UNBR către Sindicatul Național al Grefei Judiciare „DICASTERIAL” ref. obligativitatea asigurării continuității serviciului public al justiției în perioada 2–5 iunie 2026.

28/05/2026

📌 Dialog UNBR continuă: „Avocatul între tehnologie și garanțiile profesionale”
📅 12 iunie 2026 | 📍 Grand Hotel Bucharest – Sala Ronda | 🕙 ora 10:00
UNBR invită avocații la o dezbatere despre impactul tehnologiei asupra profesiei și despre protejarea garanțiilor fundamentale ale exercitării avocaturii.
🔹 informare juridică vs. consultanță juridică
🔹 avocatura ilegală în mediul online
🔹 activitățile rezervate avocaților în era digitală
🔹 identitatea digitală și vizibilitatea profesiei
🎟️ Participarea fizică este limitată la 150 de locuri, în ordinea înscrierii.
🖥️ Înscriere exclusiv prin Aplicația Tabloul Avocaților – www . ifep . ro
⏳ Termen înscriere: 8 iunie 2026

28/05/2026

⚖️ Refuzul martorului de a declara poate constitui mărturie mincinoasă. Clarificare importantă adusă de ÎCCJ prin Decizia nr. 54/2026

Prin Decizia nr. 54/2026, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește că refuzul unei persoane citate ca martor de a da declarații poate întruni elementele infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzute de art. 273 Cod penal, indiferent dacă refuzul intervine înainte sau după depunerea jurământului ori a declarației solemne.

Instanța supremă arată că obligația martorului nu se limitează la interdicția de a minți, ci include și obligația de a comunica informațiile relevante cunoscute în legătură cu cauza. Astfel, tăcerea nejustificată poate fi interpretată ca o formă de „a nu spune tot ce știe” martorul.

⚠️ Totuși, decizia NU înseamnă că orice refuz de a declara devine automat infracțiune.

Pentru existența răspunderii penale trebuie analizate, în concret:
✔️ dacă persoana avea calitatea procesuală de martor;
✔️ dacă a fost informată asupra obiectului audierii și a obligațiilor sale;
✔️ dacă întrebările vizau aspecte esențiale pentru cauză;
✔️ dacă nu exista un drept legal de refuz.

Rămân pe deplin protejate:
🔹 dreptul la neautoincriminare;
🔹 dreptul anumitor persoane de a refuza audierea;
🔹 protecția secretului profesional și a confidențialității.

Decizia ÎCCJ reafirmă importanța probei testimoniale în procesul penal și trasează o distincție esențială între:
➡️ tăcerea protejată de lege;
➡️ tăcerea nejustificată, care poate afecta aflarea adevărului în procesul judiciar.

26/05/2026

📚⚖️ 26 aprilie – Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale

În fiecare an, la data de 26 aprilie, este celebrată Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale, un moment dedicat recunoașterii importanței creativității, inovației și contribuției creatorilor la dezvoltarea societății.

Proprietatea intelectuală reprezintă ansamblul drepturilor legale care protejează creațiile minții – invenții, opere artistice și literare, mărci, desene, modele industriale sau alte rezultate ale activității intelectuale.

🔹 Drepturile de proprietate intelectuală se împart în două mari categorii:
• drepturile de autor – care protejează operele literare, artistice și științifice;
• drepturile de proprietate industrială – care includ brevete, mărci, patente, desene și modele industriale.

Data de 26 aprilie a fost aleasă pentru a marca intrarea în vigoare, în anul 1970, a Convenției de înființare a Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO). Începând cu anul 2000, statele membre WIPO au decis celebrarea acestei zile pentru a evidenția rolul esențial al inventatorilor, creatorilor și antreprenorilor în progresul comunității.

🏅 Tema anului 2026 este:
„Proprietatea intelectuală și Sporturile: Pregătește, Stabilește, Inovează”

Tema din acest an evidențiază modul în care drepturile de proprietate intelectuală susțin dezvoltarea sportului modern – de la tehnologiile inovatoare și echipamentele performante, până la design, branding și creație.

🌍 Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO), agenție specializată a ONU, reunește 193 de state membre și administrează 23 de tratate internaționale în domeniu. România a semnat Convenția WIPO la 14 iulie 1967 și a ratificat-o la 28 februarie 1969.

✅ Protejarea proprietății intelectuale înseamnă protejarea ideilor, a muncii și a valorii create prin inovație.

09/05/2026

Campania „Dialog UNBR”.
Răspuns nr. 5. Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală

- Răspunsurile generate de platforme AI la întrebări juridice concrete constituie consultanță juridică ilegală? Dacă da, ce mecanism de sesizare există?
(Întrebare adresată de Cristina Lețu, Baroul Argeș)

- Cum se apreciază oferirea de servicii de consultanță juridică plătită de către terți non-avocați, față de faptul că entități de IA de tip ChatGPT, având un abonament lunar, primesc cereri și oferă în mod curent consultanță juridică și particularilor, și avocaților, fiind deja de notorietate și în România depunerea de acte procedurale în fața instanțelor întocmite în mod vădit cu ajutorul IA?
(Întrebare adresată de Vlad Iorgulescu, Baroul București)

06/05/2026

Răspunsul #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate (întrebările au fost adresate de Av. Ana Maria Ioniță, Baroul București, Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Cristina Lețu, Baroul Argeș)

Răspunsul următor va fi publicat în data de 7.05.2026

Răspunsuri anterioare:
04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă
05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

🇷🇴 DECIZIA NR. 67/2026 — ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE⚖️ Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept📅 4 ma...
05/05/2026

🇷🇴 DECIZIA NR. 67/2026 — ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
⚖️ Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept
📅 4 mai 2026

🏥 SUBIECT: IMPOZIT PE CLĂDIRI — CLINICI ȘI SPITALE PRIVATE

❓ ÎNTREBAREA DE DREPT

Sesizarea a fost formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 819/103/2023, privind interpretarea art. 456 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modificat prin OUG nr. 168/2022.

Concret: spațiile în care clinicile și spitalele private furnizează servicii medicale constituie sau nu „activitate economică" în sensul excepției de la scutirea de impozit pe clădiri?

✅ SOLUȚIA ÎCCJ — ADMIS

Prin Decizia nr. 67/2026, ÎCCJ a admis sesizarea și a stabilit că, în interpretarea art. 456 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, noțiunea de „activitate economică" din sintagma „cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice" nu se referă la toate activitățile prestate de unitățile sanitare private, ci vizează alte activități decât furnizarea de servicii medicale către populație.

📌 CE ÎNSEAMNĂ PRACTIC

ÎCCJ a stabilit că, în perioada 9 decembrie 2022 – 31 decembrie 2025, furnizarea de servicii medicale către populație de către unitățile sanitare private nu constituia „activitate economică" în sensul excepției din Codul fiscal. Prin urmare, spațiile în care clinicile și spitalele private desfășurau actul medical nu puteau fi considerate, numai pentru acest motiv, încăperi folosite pentru „activități economice".

Pe scurt:
🏥 Clinicile și spitalele private care furnizau servicii medicale în perioada 9 dec. 2022 – 31 dec. 2025 → NU puteau fi impozitate suplimentar pe baza acestei excepții
💰 Spațiile destinate actului medical propriu-zis → beneficiau de scutire de impozit pe clădiri
⚠️ Alte activități comerciale ale acelorași unități (non-medicale) → rămân „activitate economică" și pot fi impozitate

📋 DATE TEHNICE

📁 Dosar nr. 819/103/2023
🏛 Sesizant: Curtea de Apel Bacău — Secția a II-a civilă
⚖️ Mecanism: Hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept
📜 Temei: art. 521 alin. (3) Cod procedură civilă
🔒 Caracter: OBLIGATORIU pentru toate instanțele

05/05/2026

Campania „Dialog UNBR”.
Răspunsul #1 la întrebarea adresată de d-na Av. Ana-Maria Ioniță: În ce măsură furnizarea de răspunsuri juridice personalizate prin intermediul platformelor digitale intră în sfera consultanței juridice rezervate avocaților și care sunt criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă?

Pentru răspuns consultați link-ul din primul comentariu.

În data de 5 mai 2026 va fi publicat răspunsul #2 la întrebarea adresată de dl Av. Bogdan Dumitru: În ce măsură se preconizează la nivelul UNBR o redefinire normativă a noțiunii de „consultanță juridică” pentru a include sau delimita utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în activitatea avocatului?

Address

Timisoara

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Loga & Loga attorneys at law posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Loga & Loga attorneys at law:

Share