Curtea de Apel Timisoara-Pagina oficiala

19/08/2026

Declarație privind independența statutară a magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești.

În primul rând, Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București.

Dincolo de acest aspect procedural, Consiliul Superior al Magistraturii a atras deja atenția, atât Ministerului Justiției, cât și Președintelui României, asupra deficiențelor de fond ale proiectului în ceea ce privește autoritatea judecătorească.

Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.

Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50.

O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.

Dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București – 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35.

La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cm se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă. Cu titlu de exemplu, prin aplicarea doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege), cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați.

Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale.

O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară. Ea transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, deși Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional.

Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției. Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților.

Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului.

Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.

Respectarea independenței justiției și a statutului constituțional al autorității judecătorești nu reprezintă opțiuni de oportunitate politică, ci exigențe fundamentale ale statului de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii solicită, în consecință, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției.

Secţia pentru judecători şi membrii aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile

Site-ul Consiliului Superior al Magistraturii

16/08/2026

Comunicatul preşedinţilor curţilor de apel

Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.

Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.

Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.

Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.

În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.

Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.

Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.

Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.

PREŞEDINTE OANA-MARIA PETRAŞCU - CURTEA DE APEL ALBA IULIA,
PREŞEDINTE IONELA-DIANA PĂTRAŞC-BĂLAN - CURTEA DE APEL BACĂU,
PREŞEDINTE DANIELA NICULEASA - CURTEA DE APEL BRAŞOV,
PREŞEDINTE LIANA-NICOLETA ARSENIE - CURTEA DE APEL BUCUREŞTI,
PREŞEDINTE DANA-CRISTINA GÎRBOVAN - CURTEA DE APEL CLUJ,
PREŞEDINTE GABRIEL MUSTAŢĂ - CURTEA DE APEL CONSTANŢA ,
PREŞEDINTE MANUELA-CRISTINA BERCEANU - CURTEA DE APEL CRAIOVA,
PREŞEDINTE ADINAN HALIL - CURTEA DE APEL GALAŢI,
PREŞEDINTE ANDA CRIŞU - CIOCÎNTĂ - CURTEA DE APEL IAŞI,
PREŞEDINTE FLORICA ROMAN - CURTEA DE APEL ORADEA,
PREŞEDINTE MIHAI-BOGDAN MATEESCU - CURTEA DE APEL PITEŞTI,
PREŞEDINTE OLIVIU-CORNELIU ŞOLOGON - CURTEA DE APEL PLOIEŞTI,
PREŞEDINTE ANCA CAZACU - CURTEA DE APEL SUCEAVA,
PREŞEDINTE TEODORA ALBU - CURTEA DE APEL TÂRGU MUREŞ,
PREŞEDINTE MARIA-CRISTINA DICA - CURTEA DE APEL TIMIŞOARA,
PREŞEDINTE PETRE-VALENTIN BĂDIŢA - CURTEA MILITARĂ DE APEL BUCUREŞTI.

27/07/2026

𝐂𝐎𝐌𝐔𝐍𝐈𝐂𝐀𝐓

Înalta Curte solicită respectarea Constituției în procesul de adoptare a Legii salarizării

În exercitarea atribuțiilor sale constituționale și instituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a adresat, în mod preventiv, conducerii Senatului și Camerei Deputaților, solicitând ca procedura parlamentară privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfășoare cu respectarea strictă a Constituției și a regulilor care guvernează procesul legislativ.

Demersul a fost determinat de existența unor serioase probleme de constituționalitate care afectează chiar procedura de elaborare și promovare a proiectului de lege.

În acest context, Înalta Curte a arătat că proiectul a fost elaborat și promovat într-o perioadă în care există probleme privind competența constituțională a unor membri ai Guvernului de a exercita atribuțiile aferente funcției, împrejurare care ridică serioase îndoieli asupra validității procedurii parcurse și asupra posibilității ca aceasta să constituie fundamentul unei inițiative legislative conforme Constituției. Aceste vicii nu pot fi înlăturate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele privesc chiar legalitatea și constituționalitatea etapei de inițiere a proiectului.

În același timp, Înalta Curte a atras atenția asupra numeroaselor probleme de constituționalitate pe care le ridică soluțiile legislative propuse, între care afectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, încălcarea independenței autorității judecătorești, nerespectarea principiilor egalității în drepturi, securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității și a exigențelor privind claritatea și previzibilitatea legii.

Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că rolul său constituțional nu este acela de a apăra interesele unei singure categorii profesionale, ci de a contribui la garantarea supremației Constituției și a statului de drept.

În măsura în care legea va fi adoptată fără remedierea acestor deficiențe, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituțională a României cu toate dispozițiile pe care le apreciază ca fiind contrare Constituției. O asemenea sesizare nu va privi exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare.

Constituția nu protejează drepturile unei singure profesii. Ea garantează egalitatea tuturor în fața legii, legalitatea exercitării puterii publice și respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor. Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție va exercita integral prerogativa conferită de Constituție de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la toate dispozițiile legii care încalcă Legea fundamentală, indiferent de categoria profesională afectată.

Respectarea Constituției nu este o opțiune politică, ci o obligație care revine tuturor autorităților publice.

Scrisorile adresate de președintele Instanței supreme președinților celor două camere ale Parlamentul României se regăsesc 𝐚𝐢𝐜𝐢 ↓

https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2026/07/adresese-c-dep-si-senat-.pdf

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

17/07/2026

Conducerea Curții de Apel Timișoara a avut onoarea de a participa la evenimentul organizat de CECCAR Timiș cu prilejul Zilei Naționale a Contabilului Român.

Evenimentul organizat de CECCAR Timiș a reunit, și în acest an, reprezentanți ai profesiei contabile pentru a celebra excelența profesională și contribuția esențială a profesiei contabile la dezvoltarea economică și la buna funcționare a mediului de afaceri.

Cu această ocazie, adresăm felicitări tuturor contabililor și experților contabili pentru profesionalismul, responsabilitatea și contribuția lor esențială la buna funcționare a economiei.

La mulți ani și mult succes în activitate!

05/07/2026

Ce înseamnă, în realitate, munca unui judecător? Care sunt provocările cu care se confruntă sistemul judiciar? Care este misiunea justiției și de ce contează pentru fiecare dintre noi?
Dincolo de fiecare dosar există o realitate care merită cunoscută

https://www.facebook.com/share/v/1KFCsq5HKo/?mibextid=wwXIfr

https://www.facebook.com/share/v/1HC9fSYmL1/?mibextid=wwXIfr

https://www.facebook.com/share/v/1EJnAVoZLJ/?mibextid=wwXIfr

https://www.facebook.com/share/v/1Ri31jW2nf/?mibextid=wwXIfr

05/07/2026

Ziua Justiției⚖️

Ziua Justiției reprezintă un prilej de reafirmare a valorilor care stau la baza statului de drept și de recunoaștere a rolului esențial pe care justiția îl îndeplinește în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Într-o societate democratică, justiția nu înseamnă doar soluționarea litigiilor, ci și garantarea aplicării egale a legii, protejarea drepturilor și libertăților fundamentale și respectarea echilibrului dintre puterile statului. Prin independență, imparțialitate și responsabilitate, justiția contribuie la consolidarea încrederii cetățenilor în valorile statului de drept.

Într-un context marcat de provocări tot mai complexe, este esențial ca justiția să își afirme rolul constituțional într-o societate democratică. Semnificația acestei zile izvorăște din misiunea sa permanentă de a sluji adevărul și legea, cu independență și responsabilitate, indiferent de presiunile sau așteptările fiecărei epoci.

Cu prilejul Zilei Justiției, conducerea Curții de Apel Timișoara adresează sincere felicitări și urări de La mulți ani! tuturor magistraților, grefierilor, personalului auxiliar de specialitate și tuturor profesioniștilor dreptului, exprimându-și aprecierea pentru profesionalismul, integritatea și responsabilitatea cu care contribuie, zi de zi, la înfăptuirea actului de justiție și la consolidarea statului de drept.

05/07/2026

Mesajul Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia Zilei Justiției

De-a lungul istoriei magistraturii, au existat ani în care instituțiile şi-au urmat firesc drumul, fără ca temeliile pe care au fost așezate să fie puse sub semnul întrebării, însă au existat şi ani în care însăși stabilitatea acestor fundamente a fost încercată şi provocată, iar valori despre care am fost tentați să credem că sunt definitiv așezate în societatea românească redevin subiect de dezbatere publică. De un an de zile, justiția nu și-a schimbat misiunea ori reperele, ci a devenit, încă o dată, evident cât de ușor putem ajunge să discutăm despre independența ei ca despre o opțiune, și nu ca despre una dintre condițiile fără de care statul de drept nu poate exista.

Provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar au și menirea de a limpezi lucruri esențiale, întrucât, dincolo de diferențele de opinii care sunt firești într-o societate democratică, anul acesta a arătat că există valori asupra cărora nu poate exista niciun compromis, fără ca însuși echilibrul constituțional să fie afectat. Independența justiției este una dintre aceste valori fundamentale ale statului de drept, care nu doar apără o profesie și o instituție, ci protejează cetăţenii pentru ca legea să fie aplicată în mod egal și imparțial pentru toţi. În definitiv, aceasta este promisiunea pe care orice democrație dezvoltată o face propriilor cetățeni prin intermediul sistemului de justiţie.

Consiliul Superior al Magistraturii va continua să își îndeplinească misiunea constituțională cu aceeași convingere că apărarea independenței justiției nu reprezintă un exercițiu de autoritate, ci unul de responsabilitate faţă de societate în ansamblu şi faţă de fiecare cetăţean. În același timp, independența justiţiei nu poate fi niciodată desprinsă de exigențele pe care le presupune, respectiv integritate, competență profesională, echilibru şi respect față de cetățean. Numai prin modalitatea concretă în care este înfăptuit actul de justiție, încrederea publică în sistemul judiciar poate deveni durabilă, iar autoritatea sa poate fi consolidată cu fiecare zi.

Cu prilejul Zilei Justiției adresez aprecierea și respectul meu tuturor celor care servesc legea, indiferent de profesia pe care o exercită în sistemul judiciar, cu profesionalism, integritate, onoare şi dedicare. În perioade liniştite, rolul tuturor acestor profesionişti poate părea firesc, însă în perioade complicate şi presărate cu provocări, rolul tuturor profesioniştilor din justiţie devine esențial. Iar dacă există un motiv pentru care justiția merită celebrată astăzi, acesta nu este acela că ar fi întotdeauna infailibilă, ci că nu încetează niciodată să caute adevărul și să rămână fidelă legii, indiferent de presiunile sau de așteptările fiecărei perioade sociale.

22/06/2026

În data de 12 iunie 2026, la sediul Curții de Apel Timișoara, a avut loc seminarul de procedură penală, susținut de domnul judecător Cristinel Ghigheci, formator INM.

Seminarul este parte a programului de formare profesională continuă a judecătorilor din raza curții de apel.

Cu această ocazie, au fost prezentate evoluțiile jurisprudențiale în materie și au fost dezbătute teme de interes major pentru practicienii acestei ramuri de drept.

Judecătorii prezenți au contribuit la discuții prin evidențierea principalelor chestiuni de drept cu care se confruntă în practică.

10/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

* Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României
* 3580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică

În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor.

Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului.

În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor.

Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.

Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.

De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Analizând contextul general prin prisma evenimentelor și evoluțiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secția a constatat că acțiunile de denigrare și de destabilizare a puterii judecătorești nu au urmărit îmbunătățirea actului de justiție, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privința regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar, precum și afectarea încrederii publice în justiție. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului și autorității justiției ca putere a statului și ca autoritate publică care înfăptuiește actul de justiție în România.

Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești.

Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cm era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave.

Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu.

Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.

Un rezumat al aspectelor cuprinse în hotărâre, Hotărârea Secţiei pentru judecători privind apărarea independenţei puterii judecătoreşti în integralitate și Procesele verbale ale adunărilor generale ale judecătorilor sunt accesibile din link-ul comunicatului.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii