12/06/2026
OPINIE JURIDICĂ
privind posibilitatea recuperării dobânzilor achitate în plus ca urmare a coordonării anticoncurențiale a băncilor în procedura de stabilire a indicelui ROBOR
(decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026)
1. Ce a decis Consiliul Concurenței
În iunie 2026, Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci (BCR, BRD, Banca Transilvania — inclusiv pentru fapta OTP Bank România, ING Bank, Raiffeisen Bank, Exim Banca Românească, CEC Bank, UniCredit Bank, Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank) cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), reținând că acestea și-au coordonat comportamentul în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, prin schimb de informații confidențiale privind cotațiile transmise în perioada de fixing — cotații care, potrivit legii, trebuiau să fie independente. Indicele astfel viciat a fost utilizat la calculul dobânzilor pentru creditele în lei cu dobândă variabilă.
Esențial de înțeles: amenda se face venit la bugetul de stat și nu se distribuie clienților. Recuperarea sumelor plătite în plus presupune un demers separat — o acțiune în despăgubire în fața instanței civile.
2. Cine poate solicita despăgubiri
Pot formula acțiune: (i) persoanele fizice cu credite în lei contractate anterior anului 2019, cu dobândă raportată la ROBOR, care nu au cerut trecerea la IRCC; (ii) persoanele juridice cu credite raportate la ROBOR, indiferent de data contractării; (iii) unitățile administrativ-teritoriale și alte entități publice împrumutate. În baza jurisprudenței europene (cauza Kone, C-557/12), pot pretinde despăgubiri inclusiv debitorii unor bănci care nu au fost amendate, dacă dobânda creditului lor a fost calculată pe baza aceluiași indice ROBOR viciat. Băncile sancționate răspund solidar, potrivit legii.
3. Ce se poate recupera
Nu se restituie integral dobânzile plătite, ci diferența dintre dobânda efectiv achitată și cea care ar fi rezultat dintr-un ROBOR nedistorsionat, pe perioada încălcării reținute în decizie, la care se adaugă dobânda legală de la data fiecărei plăți. Cuantumul exact se va stabili prin expertiză; legea (art. 16 din O.U.G. nr. 170/2020) permite instanței să estimeze prejudiciul, iar pentru încălcările de tip cartel operează o prezumție legală de majorare a prețului cu 20%, pe care banca o poate răsturna. Președintele Consiliului Concurenței a indicat un impact de ordinul fracțiunilor de punct procentual asupra dobânzii — raportat însă la soldul creditului și la durata încălcării, sumele pot fi semnificative, în special la creditele ipotecare.
4. Procedura și instanța competentă
Acțiunea în despăgubire este reglementată de O.U.G. nr. 170/2020 (care transpune Directiva 2014/104/UE) și este de competența exclusivă a Tribunalului București, cu apel la Curtea de Apel București și recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, indiferent de domiciliul reclamantului. Decizia definitivă a Consiliului Concurenței va constitui dovadă deplină a faptei ilicite în procesul civil, ceea ce simplifică substanțial sarcina probei: va rămâne de dovedit doar prejudiciul și legătura de cauzalitate (formula de dobândă din contract și plățile efectuate).
5. Momentul oportun și prescripția
Toate băncile au anunțat contestarea deciziei la Curtea de Apel București, proces care, împreună cu recursul la Înalta Curte, poate dura aproximativ 5 ani. Legea protejează însă pe deplin dreptul la despăgubire în acest interval: termenul de prescripție este de 5 ani și nu curge pe durata investigației și a procedurilor autorității de concurență, încetând suspendarea abia la un an după rămânerea definitivă a deciziei. Nu există, așadar, riscul pierderii dreptului prin așteptare. Recomandarea noastră este pregătirea dosarului și notificarea prealabilă a băncii de îndată, cu introducerea acțiunii după publicarea deciziei motivate sau, după caz, după confirmarea acesteia în instanță — moment în care poziția procesuală este cea mai puternică.
6. Riscuri
Trebuie cunoscute și asumate: (i) riscul anulării sau reformării deciziei Consiliului Concurenței în contencios — caz în care acțiunea în despăgubire devine dificil de susținut; (ii) contestarea de către bănci a întinderii prejudiciului, inclusiv cu argumentul că nivelul ROBOR a reflectat politica monetară a BNR; (iii) durata totală a demersului, estimată la 7–10 ani până la o hotărâre definitivă și executarea acesteia; (iv) costurile: taxa judiciară de timbru la valoare, onorariul de expert și onorariul avocațial, recuperabile de la bancă în caz de câștig.
7. Documente necesare
1. Contractul de credit și actele adiționale;
2. Graficele de rambursare succesive (inclusiv cele actualizate la modificarea dobânzii);
3. Extrasele de cont sau dovezile plăților ratelor în perioada de referință;
4. Corespondența cu banca privind dobânda (dacă există);
5. Dovada netrecerii la IRCC (pentru creditele persoanelor fizice anterioare anului 2019).
8. Concluzie
Există un temei juridic solid pentru recuperarea diferențelor de dobândă, cu o probațiune mult facilitată de decizia Consiliului Concurenței după rămânerea sa definitivă. Demersul este unul de durată, cu un risc dependent de soarta deciziei în contencios, dar fără risc de prescripție. Cabinetul nostru asigură întreaga procedură: notificarea prealabilă a băncii, obținerea documentelor, calculul preliminar al prejudiciului, redactarea și susținerea acțiunii la Tribunalul București.
