24/06/2026
24 iunie - Ziua AVOCATULUI
Ĺa mulți ani cu realizari si solutii bune, dragi colegi!
La mulți ani, națiune în robă!
ZIUA AVOCATULUI.
Scurt istoric al evolutiei profesiei de avocat in Romania
Prin Legea din 6 decembrie 1864 se constituie “Corpul de advocati”. Profesia se exercita, insa, in Principate si inainte de aceasta data, fiind cunoscuta in Tara Romaneasca sub numele de “vechilet”. Este perioada de institutionalizare a profesiei de avocat in Principatele Unite, profesia fiind recunoscuta in Bucuresti inca din anul 1831 (in mod evident, asistam, in aceeasi perioada, la o dezvoltare diferita a profesiei de avocat in a treia provincie romaneasca, Transilvania).
Prin Legea din 12 martie 1907 pentru organizarea “Corpului de advocati”, structurile teritoriale create in baza legii din 1864 dobandesc personalitate juridica. Este perioada in care institutiile create prin legea din 1864 devin persoane juridice.
Legea din 21 februarie 1923 pentru organizarea si unificarea corpului de advocati utilizeaza, ca sinonime, atat denumirea de “corp de advocati”, cat si denumirea de “barou”. Prin aceasta lege este infiintata structura nationala a ordinului avocatilor din Romania. Suntem imediat d**a Marea Unire si reglementarea profesiei de avocat din Regatul Romaniei trebuie unificata cu reglementarile din Transilvania, Basarabia (si Bucovina) si Cadrilater.
Legea din 28 decembrie 1931 perfectioneaza cadrul legislativ stabilit in 1923 si abroga legile anterioare.
Decretul-Lege din 26 octombrie 1939 dizolva organele alese ale Barourilor, fiind numite conduceri interimare de catre Ministrul Justitiei, iar legea in vigoare, cea din 1931, este abrogata. Este perioada Dictaturii Carliste, a Regelui Carol al II-lea.
Prin Legea 501 din 5 septembrie 1940 pentru organizarea Corpului de Avocati din Romania, lege promovata de aceeasi Dictatura Carlista, se prevede, printre altele, ca vor fi organizare alegeri pentru noile organe de conducere ale corpului de avocati. Prin aceeasi lege este mentionata, in mod expres, calitatea Barourilor ca persoane de interes public. Este perioada in care Dictatura Carlista incearca sa reorganizeze profesia de avocat, prin alegerea in functiile de conducere a unor persoane acceptate de Regele Carol al II-lea. Al doilea Razboi mondial a dus, insa, la alte consecinte.
Prin Legea 3 din 17 ianuarie 1948 pentru desfiintarea Barourilor si infiintarea Colegiilor de Avocati din Romania sunt desfiintate barourile si sunt infiintate Colegiile de avocati, care preiau toate drepturile si obligatiile fostelor barouri, inclusiv calitatea de persoane juridice de interes public. ESTE MOMENTUL MARII EPURARI IN PROFESIA DE AVOCAT DIN ROMANIA. Marea majoritate a celor aproximativ 12.000 de avocati din Baroul Bucuresti sunt eliminati din profesie, sub motivul depunerii unei noi cereri de inscriere in Colegiu, cerere care trebuie aprobata de noile organe de conducere, numite de Ministrul Justitiei. Din cei aproximativ 12.000 de avocati, membri ai Baroului Bucuresti, raman doar cateva sute, cei care aveau un “dosar curat”.
Acelasi lucru se intampla si la nivel national. Multi dintre avocatii exclusi din profesie au fost inchisi in lagare de concentrare sau, cei care au avut un tratament mai bland, fie s-au pensionat fie au putut sa isi continue activitatea in functia de consilieri juridici, la diferite intreprinderi de stat. Nu exista o lista a avocatilor care au murit la Canal sau in inchisorile comuniste, dar, din punctul meu de vedere, daca cineva o va face vreodata, ea sigur va fi sigur exhaustiva.
Decretul 39/1950 prevede ca doar avocatii inscrisi in colegii – DECI CEI RAMASI IN URMA EPURARII- pot exercita profesia de avocat.
Decretul 281/1954 - ramas in vigoare pana in ianuarie 1990 - prevede existenta organizatiilor colegiilor de avocati, ca organizatii obstesti cu personalitate juridica.
Prin Decretul- Lege 90/1990 sunt recreate barourile si Uniunea Avocatilor din Romania, continuatoare in drepturi si obligatii a fostelor colegii constituite in anii ’50, la randul lor continuatoare a structurilor profesionale definite anterior, ca institutii de drpt public.
Legea 51/1995 –asa cm a fost ea modificata si completata, de mai multe ori, este, in acest moment, in deplina concordanta cu legile similare din Uniunea Europeana si este, totodata, un model pentru colegii nostri din Republica Moldova, care si-au modificat legislatia recent, constituind o Uniune la nivel national si cinci barouri regionale.
Perioada de excelenta a avocaturii romanesti:
Cei mai straluciti avocati au fost oameni de cultura, politicieni si diplomati de renume.
Sfarsitul de secol XlX si inceputul secolului XX gaseste avocatura romaneasca in plina „epoca de aur”. Istoricii considera ca avocatii cei mai buni au profesat in perioada interbelica.
Denumiti la inceput vekilati sau vechili, erau licentiati ai scolilor de Drept de la Paris, Viena sau din Germania. Multi dintre ei ocupau si functii publice, faceau politica sau erau mari scriitori.
Oameni de cultura
Mihail Kogalniceanu, Take Ionescu, Dimitrie Alexandresco, Matei B. Cantacuzino, Toma Stelian, Barbu Stefanescu Delavrancea, Titu Maiorescu, Vasile Missir, D.G. Danielopol, Nicolae Titulescu, Duiliu Zamfirescu, Ion Vinea sau Ionel Teodoreanu sunt numai cateva dintre numele sonore ale vremii.
„Erau mari oameni de cultura. S-au afirmat in alte domenii precum politica, cultura sau diplomatia, dar erau straluciti oratori la bara. Adevaratii profesionisti in avocatura au trait in perioada interbelica, atunci cand in barourile romanesti au intrat multi dintre tinerii scoliti in strainatate”, spune Mircea Dutu, avocat din Baroul Bucuresti, autor al istoriei avocaturii romane.
Primul barou se infiinteaza in 1831
Profesia de avocat intra in legalitate la 30 septembrie 1831, cand Marele Logofat al Dreptatii, Iordache Golescu, anunta ca se infiinteaza primul barou al tarii, din care faceau parte 22 de avocati.
Marea reforma a profesiei a avut loc in 1864, in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Atunci s-a dat prima lege pentru constituirea corpului de avocati.
Profesie pentru barbati
Ca si alte domenii, avocatura era considerata o profesie destinata exclusiv barbatilor. Publicatiile juridice dinaintea Primulului Razboi Mondial arata ca femeia nu putea sa fie vechil. In 1849, atunci cand judecatoria intreba Logofetia Dreptatii din Bacau daca femeile pot fi avocati, raspunsul venea clar:
„La Basilicalele, cartea 8, tomul al doilea, Legea 54, se hotareste ca nici femeia, nici osteanul, nici cei care se afla in slujba publica nu sunt invoiti de a fi aparatorii pricinilor de judecata.”
Abia peste patru decenii, in 1891, Baroul de Ilfov admite inscrierea Sarmizei Bilcescu (1867-1935). Faptul a fost salutat de Louis Franck, cunoscut sustinator al drepturilor femeilor din Belgia, care spunea ca prin aceasta decizie, la Bucuresti „s-a introdus o mare inovatie in existenta Baroului”.
Cu toate acestea, Sarmiza Bilcescu nu a profesat niciodata. In 1901, acelasi barou respingea, cu o majoritate de patru contra trei, cererea de admitere in profesie a avocatei Elena Popovici.
Comunistii infiinteaza organizatii obstesti
In 1948, comunistii au desfiintat barourile si colegiile avocatilor. Multi dintre oamenii politici-avocati au fost arestati pe motiv de „razvratire impotriva guvernului si regimului legal”. In schimb, au fost infiintate organizatii obstesti cu personalitate juridica.
Un scurt sondaj despre cei mai mari avocati din Romania arata ca Istrate Micescu, Take Ionescu sau Barbu Stefanescu Delavrancea
sunt luati si astazi drept model de aparatorii la bara de la marile firmele de avocatura din Bucuresti.
„Pentru mine, un mare avocat si un model de urmat este Istrate Micescu, care avea o cultura si o ingeniozitate iesite din comun. De asemenea, un mare avocat a fost si Take Ionescu, poreclit „Tachita Gura de Aur”. In timpul proceselor avea un talent deosebit de a prezenta orice caz in cel mai subtil mod, incat si ceea ce era impotriva evidentei devenea convingator.” - A.D.S Baroul Bucuresti
„Chiar daca este cunoscut mai mult ca scriitor, pentru noi un model de urmat este Barbu Stefanescu Delavrancea. Pledoariile lui arata ca avea un talent oratoric si o logica de invidiat.” –F. N. Baroul Bucuresti
Sarmiza Bilcescu (25 aprilie 1867-26 august 1935) - prima femeie avocat inscrisa in Baroul de Ilfov in 1891, la insistentele avocatului si profesorului de Drept C.G. Dissescu. Conform scrierilor vremii, ea a fost si prima femeie din lume licentiata si doctor in Drept (Sorbona, Paris, 1890)
Istrate N. Micescu (22 mai 1881-29 mai 1954) - este considerat cel mai mare avocat roman din toate timpurile. A fost bursier la Paris si s-a specializat in Drept roman, in Germania. Celebru pentru replicile si argumentele sale aduse in timpul proceselor, Micescu era bun orator. A fost arestat de comunisti in 1947.
Petre Pandrea (26 iunie 1904-8 iulie 1968) - a fost unul dintre cei mai buni avocati din perioada interbelica, cand a aparat oameni politici de stanga. D**a ce comunistii s-au instalat la putere, a fost aparator in procesele politice, aparandu-l pe Lucretiu Patrascanu. D**a 1950, a fost arestat de mai multe ori de procuratura comunista.
Demetru I. Dobrescu (1869-1939) - a fost decan al Baroului de Ilfov si primul presedinte al Uniunii Avocatilor din Romania
si a reorganizat profesia. Era unul dintre cei mai solicitati aparatori.A fost primul primar al Capitalei (1929-1934) care a avut ideea construirii metroului.
