Societate civila de avocati Adina Conache & Eduard Catalin Conache

18/10/2026

Despre opoziția la modificarea Legii nr. 51/1995: o poziție care nu rezistă examenului !!
Constat că unii colegi parlamentari — inclusiv dintre cei cu pregătire juridică — se opun acestui proiect. O fac invocând principii generoase. Realitatea din spatele acestor principii merită, însă, spusă fără menajamente.
1. „Accesul la justiție" invocat de opozanți este o ficțiune. Accesul la justiție nu se măsoară în dreptul de a depune acte redactate după modele anonime de pe internet, ci în calitatea apărării efective. Un justițiabil care pierde definitiv un proces pentru că „s-a descurcat singur" nu a exercitat un drept. A fost abandonat de un sistem care a refuzat să-i impună un standard minim de protecție.
2. Argumentul „supra-reglementării" este un paravan. Ceea ce se apără, în fapt, este o piață paralelă de servicii juridice prestate fără calificare, fără asigurare de malpraxis, fără răspundere disciplinară și fără nicio formă de control. Această piață nu reduce costurile justiției — le amână și le multiplică, alimentând instanțele cu litigii evitabile. Cine o apără își asumă public această consecință.
3. Tehnologia nu este subiect de drept. Nici un instrument automatizat nu poartă răspundere juridică, nu garantează acuratețea surselor și nu răspunde patrimonial pentru prejudicii. Invocarea „inovației" ca argument contra proiectului confundă un instrument cu o profesie și o facilitate cu o garanție. Legislatorul nu are dreptul la această confuzie.
Nicio aplicație nu răspunde pentru greșelile ei. Niciun chatbot nu are asigurare de malpraxis, obligație de diligență sau răspundere disciplinară. Avocatul le are pe toate, prin lege. Când tehnologia va putea răspunde pentru oameni, vom discuta. Până atunci, responsabilitatea nu se externalizează către un algoritm.
Da, azi instrumentele digitale fac erori. Dar legea se scrie pentru decenii, nu pentru versiunea de anul acesta a unui program. Interzicem tehnologia în loc să o reglementăm? Alte state o integrează, cu garanții de calitate.
4. Miza reală este protecția cetățeanului, nu a unei profesii. Convențiile parentale redactate fără pregătire juridică, actele lovite de nulitate, dosarele compromise iremediabil — acestea sunt costuri sociale documentate, suportate de cei mai vulnerabili, inclusiv de copii. Statul care tolerează acest vid normativ își încalcă propria obligație de protecție.
Legea nr. 51/1995 nu a mai fost adaptată structural de trei decenii. Opoziția față de modernizarea ei nu este o poziție „pro-cetățean". Este o opțiune pentru status quo-ul în care pierd, invariabil, cei lipsiți de apărare.
Susțin amendamentele care îmbunătățesc textul. Resping blocajul de principiu. Și aștept de la cei care votează contra un singur lucru: să explice public cine beneficiază de menținerea actualului vid de reglementare. Proiectul poate și trebuie amendat — iar eu voi susține fiecare amendament care pune cetățeanul, si profesia, în centru.

17/10/2026

15/10/2026

Subiecte concurs directori școli 2026: vezi testul integral și baremul oficial. Ai putea rezolva cele 20 de întrebări în doar 60 de minute?

06/10/2026

27/09/2026

😅

30/08/2026

Una dintre modificările cu potențial economic semnificativ privește terenurile situate în zone care nu dispun încă de infrastructura necesară dezvoltării propuse.

14/07/2026

📌 Când primăria devine obstacol: ce faci când administrația locală îți blochează dreptul de proprietate?
Imaginați-vă următoarea situație – una mai frecventă decât credeți, mai ales în mediul rural din România:
Un operator economic cumpără legal o clădire într-o comună. Are contract de vânzare, proces-verbal de predare-primire, totul în regulă. Singura particularitate? Terenul de sub clădire aparține primăriei.
Și de aici începe coșmarul.
🔴 Primul blocaj: „Nu vă putem înscrie în evidențe"
Proprietarul depune toate actele necesare pentru înscrierea clădirii în registrul agricol și în evidențele fiscale. Totul conform legii. Ce face primăria? Restituie actele. Invocă ba un document în plus, ba altul. De fiecare dată altceva. Deși legea e clară: înscrierea fiscală nu e un favor, e o **obligație** a autorității. Refuzul repetat, fără un motiv juridic real, are un singur nume – **abuz prin omisiune**.
🔴 Al doilea blocaj: „Nu aveți voie să intrați la dumneavoastră acasă"
Proprietarul începe lucrări de renovare la clădirea sa. Curte împrejmuită, muncitori la treabă, totul decurge normal. Până într-o zi când un reprezentant al primăriei vine personal, oprește lucrările, evacuează muncitorii și blochează accesul la incintă. Motivul invocat? „Terenul e al nostru."
Fără dispoziție scrisă. Fără act administrativ. Fără procedură legală. Pur și simplu – forță. Asta se numește abuz prin acțiune și, în dreptul administrativ, poartă numele de *voie de fait* – o intervenție a autorității în afara oricărui cadru legal.
🔴 Al treilea blocaj: somația „pe repede-înainte"
Ca și cm nu ar fi suficient, după incident apare și o somație oficială: „Executați lucrări de consolidare fără autorizație! Opriți imediat!" Problema? Lucrările erau de renovare și finisaj – adică exact cele care, conform Legii 50/1991, **nu necesită autorizație**. Calificarea lor ca „consolidare" pare construită special pentru a justifica retroactiv abuzul deja comis.
⚖️ Ce spune legea, pe scurt?
✅ Poți deține legal o construcție pe terenul altcuiva – se numește drept de superficie (art. 693 Cod civil).
✅ Primăria trebuie să te înscrie fiscal dacă actele sunt conforme – nu e la latitudinea ei.
✅ Lucrările de întreținere, reparații curente și finisaje nu au nevoie de autorizație de construire.
✅ Nicio autoritate nu poate interveni fizic asupra proprietății tale fără un act administrativ legal, emis în scris, cu temei juridic clar.
🛡️ Ce poți face concret dacă ești într-o astfel de situație?

1️⃣ Documentează totul. Fotografii, filmări, corespondență scrisă, martori. Fiecare interacțiune cu autoritatea trebuie să lase o urmă scrisă.
2️⃣ Forțează primăria să răspundă în scris. Un refuz verbal nu poate fi atacat în instanță. O adresă oficială ignorată sau un răspuns abuziv – da.
3️⃣ Depune plângere prealabilă conform Legii 554/2004 – este pasul obligatoriu înainte de a merge în instanță.
4️⃣ Acționează în contencios administrativ – poți cere anularea somației, obligarea primăriei la înscriere fiscală, asigurarea accesului și chiar despăgubiri.
5️⃣ Solicită ordonanță președințială pentru restabilirea de urgență a accesului la proprietatea ta.
6️⃣ Dacă abuzul e flagrant, analizează oportunitatea unei plângeri penale pentru abuz în serviciu (art. 297 Cod penal).

💡 Concluzia
Dreptul de proprietate este garantat de Constituție (art. 44). Nicio administrație locală nu se află deasupra acestui drept. Când primăria refuză să-și facă treaba, când blochează accesul la un imobil privat și când emite somații pe baza unor constatări discutabile, nu face altceva decât să-și depășească atribuțiile.
Dar abuzul funcționează doar atâta timp cât nu este contestat. Documentează, scrie, contestă, acționează.** Tăcerea nu rezolvă nimic – dar un dosar bine construit, da.
Ați trecut printr-o experiență similară? Cunoașteți situații în care administrația locală a blocat exercitarea unui drept de proprietate? Scrieți în comentarii – fiecare caz adus la lumină contează. 👇
⚠️ Acest material are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat specializat în contencios administrativ.

13/07/2026

GLASUL SOCENILOR

10/07/2026

Un dosar cu destule complicatii, caracterizat de termene lungi- fixate de instanta de judecata . Aceasta este practica ultimilor ani, timpul devine principalul dusman al actului de justitie, mai ales atunci cand este folosit ca argumentatie de cei ce impart adevarul . Un act de justitie intaziat, mai ales in cauzele ce presupun masuri reparatorii, in dosarele penale, dar, de ce sa nu o spunem … in general , nu isi mai gaseste rostul. Scopul justitiei nu se mai indeplineste ! Iar cei care instrumenteaza actul de justitie par sa ignore asta … nu pierde decat beneficiarul acestor servicii … omul de rand care vine sa isi caute dreptatea la judecator.

Primarul municipiului Pașcani s-a adresat justiției pentru a-i spăla onoarea ce i-ar fi fost terfelită de proprietara unei tarabe din piața „din vale” a orașului.