Avocat Radu Catalin Gura

23/03/2020

CAZUL FORTUIT si FORTA MAJORA
IMPREVIZIUNEA

Raportat la Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/16.03.2020 privitor la instituirea stării de urgență
Art. 1351 Cod civ.:
(1) Dacă legea nu prevede altfel sau părţile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forţă majoră sau de caz fortuit.
(2) Forţa majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil.
(3) Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs.
(4) Dacă, potrivit legii, debitorul este exonerat de răspundere contractuală pentru un caz fortuit, el este, de asemenea, exonerat şi în caz de forţă majoră.

ATENTIE ! este foarte importantă prevedere de la alin.1, respectiv: “sau părţile nu convin contrariul, raspunderea este inlaturata atunci cand...”... veti fi surprinsi sa gasiti in multe contractee prevederi de genul: „Părțile convin că forța majoră nu va elibera partea din executarea obligatiilor sale daca acestă executare va deveni doar mai costisitoare”…. sau, ma rog, alte formule atent studiate si carora nu li s-a dat importanta cuvenita la data semnarii….
Cele două concepte, deși asemănătoare, au o serie de diferențe.
Forța majoră înseamnă astfel orice eveniment neprevăzut și inevitabil care nu e determinat pe niciuna dintre părțile contractului și care este dincolo de controlul părții afectate de respectivul eveniment. Un eveniment de forță majoră va dura atâta timp cat durează efectele sale și cat va continua să afecteze partile implicate.
Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevăzut și nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă contractual dacă evenimentul nu s-ar fi produs. Spre deosebire de forța majora, cazul fortuit are în vedere mai puține condiții și anume imprevizibilitatea relativă și imposibilitatea împiedicării acelui eveniment (prin raportare la persoana celui care ar fi fost chemat să răspundă în lipsa producerii evenimentului).

Impreviziunea
Art. 1.271 Cod civ.
(1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei. (2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună:
a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.
(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă:
b) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; b) schimbarea împrejurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului.
Prin urmare, partile trebuie sa isi execute obligatiile chiar daca executarea lor a devenit excesiv de oneroasa, fie datorita cresterii costurilor executarii propriei obligatii, fie datorita scaderii valorii contraprestatiei.
Starea actuala:
Sub aspectul impreviziunii, nu cred ca starea actuala ar putea fi descrisa ca fiind una de impreviziune (v.definitia din C.civ) pt ca situatia sanitara nu influenteaza majorarea obligatiilor de plata, ci doar ingreuneaza cash-flow-ul, adica fluxul de numerar generat de venituri si cheltuieli. De asemenea, este important de stiut ca impreviziunea trebuie constatata de catre instanta de judecata, adica situatia va fi analizata in concreto in urma investitii instantei cu o cerere de chemare in judecata.
Sigur, situatia poate fi catalogata ca fiind imprevizibila, raportata la limbajul curent, insa nu sub aspect strict juridic.

De ce situatia actula (la data 22.03.2020) nu poate fi apreciata ca forta majora (la nivelul Romaniei):
Desi sunt conditii speciale de desfasurare a activitatii economice in toata Romania, forta majora nu afecteaza toate domeniile de activitate. Nu orice contract este afectat de aceasta situatie, in mod egal, in acelasi timp. De asemenea, la data prezentei nu poate fi apreciat obiectiv durata acestei situatii.
Ca exemple: sunt sectoare de activitate in care salariatii sunt platiti 100 % (aparare, ordine publica, sanatate), sunt sectoare in care statul/angajatorul achita 75 % din salariu, sunt sectoare in care unii vor ramane fara venituri. De asemenea, in cadrul aceleiasi societati, pot fi salariati salariati diagnosticati cu virusul COVID (care ar putea invoca forta majora) si salariati care merg la munca si ca nu vor putea invoca forta majora (in cazul unui contract de credit, de ex.).
In alt ordine de idei, forta majora nu se aplica automat raporturilor contractuale (ope legis); trebuie ca o autoritate publica sa constate incidenta cazurilor de forta majora.
De ex. in Romania, la solicitarea scrisă a companiilor, Camera de Comerţ şi Industrie a României este abilitată prin dispozițiile Legii 335/2007 sa avizeze existenţa cazului de forţă majoră. Solicitarea va cuprinde prezentarea faptică şi detaliată a evenimentului, a consecinţelor acestora în relaţia cu partenerul contractual şi argumente juridice că evenimentul invocat reprezintă forţă majoră. Avizul de existenţă a cazului de forţă majoră se emite în baza documentelor doveditoare depuse exclusiv de solicitant.

Certificatele de situație de urgență (CSU) nu sunt echivalente cu Certificatele prin care se atesta existenta fortei majore !
- CSU se eliberează de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19;
- în cazul firmelor care sunt afectate de coronavirus, CSU le poate ajuta să renegocieze contracte cu partenerii, sa obtina Certificatul de atestare a fortei majore (desi nu este obligatoriu) si sa obtina facilitatile de la Guvern-inclusiv credite garantate de stat cu dobanda subvenţionata. De asemenea, ele pot beneficia de facilități fiscale.
- CSU poate fi solicitat doar de catre operatorii economici care isi desfasoara activitatea in cel puțin unul dintre urmatoarele domenii: transport, turism, horeca, organizari de evenimente, publicitate, invatamant privat și activitati adiacente, industria confectiilor, incaltamintei si pielariei, servicii destinate populației;
- Solicitantii trebuie sa fac adovada unor incasari cu 40% mai mici fata de perioada similara a anului trecut, dovedite cu o balanta contabila.
- CSU se acordă doar pe perioada existenței stării de urgenţă în România adica, in contextul actual, până la 17 Aprilie.

Concluzie:
Pe baza textelor legale existente, fara interventia autoritatilor prin care sa fie modificate aceste prevederi, obligatiile contractuale nu se pot considera a fi suspendate de drept. Situatiile de neexecutare trebuie si vor fi analizate de la caz la caz, in functie de specificul activitatilor desfasurate de partile contractante.

23/03/2020

STAREA DE URGENȚĂ

Articolul 93 din Constituția României prevede:
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.”
Potrivit OUG 1/1999, starea de urgenta poate fi dispusă pe o perioadă maximă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în caz de necesitate și cu respectarea prevederilor constituționale.
Art. 4 din OUG 1/1999 prevede că „pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute la art. 32, numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituția României, republicată.” Este deci interzisă afectarea / restrângerea urmatoarelor drepturi:
1. dreptul la viață; 2. dreptul de a nu fi supus torturii și pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante; 3. dreptul de a nu fi condamnat pt. infracțiuni neprevăzute în dreptul național sau internațional; 4. dreptul de a nu ne fi restrâns accesul liber la justiție; 5. dreptul de a nu fi supuși sclaviei şi muncii forţate; 6. dreptul de a nu fi judecat şi pedepsit de două ori.
Există însă există anumite drepturi și libertăți al căror exercițiu ne poate fi restrâns în condițiile legii în stare de urgență (așa-numitele „drepturi relative”). În legătură cu acestea, art. 53 din Constituție prevede că „(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.”
În consecință, trebuie respectate trei condiții pentru a ne putea fi restrânse drepturile în contextul stării de urgență: 1. Să fie prevăzută de lege; 2. Să urmărească un scop legitim; 3. Să fie necesară și proporțională într-o societate democratică
Statul va aprecia necesitatea măsurilor, dispunând de o marjă de apreciere, însă noi ne putem adresa instanțelor de judecată în măsura în care exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale ne-a fost restrânsă în mod nejustificat, disproporțional sau în mod discriminatoriu.
În măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite (și în prezent sunt îndeplinite) Statul poate restrânge amintitele „drepturi relative”, respectiv: 1. Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi corespondenţei 2. Libertatea de exprimare (art. 10 CEDO) 3. Libertatea de întrunire şi asociere (art. 11 CEDO) 4. Dreptul la căsătorie 5. Dreptul la protecţia proprietăţii (pe durata stării de urgență, cu privire la proprietatea ta se poate dispune folosirea ei în interesul sănătății publice și/sau a cetățenilor sau în alte scopuri legitime) 5.Dreptul la educație 6. Dreptul la liberă circulaţie

20/04/2013

PARTAJUL IN TIMPUL CASATORIEI
In vechiul cod civil, partajul in timpul casatoriei nu este admisibil decat pentru motive temeinice. Legea nu specifica in ce constau aceste motive, astfel incat asemenea partaje erau posibile in foarte putine situatii.

Potrivit Noului Cod Civil, partajul in timpul regimului comunitatii de bunuri e posibil oricand, fara a trebui motivat. Bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin act incheiat in forma autentica notariala, in caz de buna invoiala, ori pe cale judecatoreasca, in caz de neintelegere. Partajul poate fi total sau doar cu privire la anumite lucruri. Bunurile atribuite fiecarui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neimpar­tite raman bunuri comune.

LOCUINTA FAMILIEI
*** este locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii;
*** oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu este proprietarul imobilului;
*** niciunul dintre soti, fara consimtamantul scris al celuilalt, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuintei familiei si nici nu poate incheia acte prin care ar putea afecta folosinta acestuia(ex: nu poate ipoteca bunul imobil respectiv);
*** sotul care nu si-a dat consimtamantul la incheierea actului, poate cere anularea lui in termen de un an de la data la care a luat la cunostiinta despre acesta, dar nu mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial;
*** daca nu se noteaza in cartea funciara locuinta familiei, sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celalalt sot, cu excceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei.

17/04/2013

MODIFICAREA REGIMULUI MATRIMONIAL

I. Modificare conventionala
II. Modificare judiciara

Sotii pot sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori sa il modifice.
De asemenea, atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei, modificarea regimului poate avea loc pe cale judiciara.
Modificarea conventionala poate avea loc d**a cel putin un an de la incheierea casatoriei.
*** schimbarea regimului matrimonial nu poate fi o portita pentru a scapa de creditori
*** daca exista creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial, acestia pot formula actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau, d**a caz, de cand au luat cunostinta mai inainte de aceste imprejurari pe alta cale
*** creditorii pot invoca oricand , pe cale de exceptie, inopozabilitatea modificarii sau lichidarii regimului matrimonial facute in frauda interselor lor

II. Modificare judiciara
Separatia judiciara de bunuri
daca regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii legale sau conventionale, instanta, la cererea unuia dintre soti, poate pronunta separatia de bunuri, atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei.
separatia de bunuri pronuntata de catre instanta face ca regimul matrimonial anterior sa inceteze, iar sotilor li se aplica regimul separatiei de bunuri
Creditorii sotilor nu pot cere separatia de bunuri, dar pot interveni in cauza.

16/04/2013

3)REGIMUL COMUNITATII CONVENTIONALE (art. 366-368)
se aplica atunci cand se deroga, prin conventie matrimoniala, de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale;
in masura in care prin conventie matrimoniala nu se stipuleaza altfel, regimul juridic al comunitatii conventionale se completeaza cu dispozitiile comunitatii legale;
reprezinta o solutie alternativa pentru famiile care opteaza sa adopte un regim de comunitate, dar doresc sa opereze modificari fata de reglementarile regimului comunitatii legale (un fel de derogare de la regimul comunitatii legale);
doctrina franceza a subliniat faptul ca acest regim este cel mai potrivit spiritului uniunii conjugale;
conventia matrimoniala se poate referi la unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte:
a) includerea in comunitate, in tot ori in parte, a bunurilor doban­di­te sau a datoriilor proprii nascute inainte ori d**a incheierea casatoriei( exceptie: bunurile de uz personal si bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri);
Adoptarea acestei clauze presupune increderea in buna-credinta a celuilalt sot, cate vreme datoriile proprii ale celuilalt vor fi suportate de ambii soti din bunurile comune. Totusi, preluarea pasivului este consecinta corelativa a preluarii in masa bunurilor comune a bunului(lor) proprii.

b) restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume de­terminate in conventia matrimoniala, indiferent daca sunt do­bandite ori, d**a caz, nascute inainte sau in timpul casa­to­riei (exceptie: obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite);
Scopul clauzei este de a permite sotilor sa stabileasca o comunitate restransa, care sa cuprinda numai bunurile comune enumerate in conventie.

c) obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare (daca unul dintre soti se afla in imposibilitatea de a-si exprima vointa sau se opune in mod abuziv, celalat sot poate sa incheie singur actul, dar numai cu incuviintarea prealabila a instantei de tutela);
Aici remarcam ca nu se face deosebire intre calitatea de bun propriu sau comun al bunului ce constituie obiectul material al actelor de administrare.
In ceea ce priveste bunurile proprii, instituirea obligatiei sotului proprietar de a obtine acordul expres al celuilalt sot pentru a efectua acte de administrare asupra bunurilor proprietatea sa exclusiva, ar constitui o imixtiune grava in regimul juridic al bunurilor proprii. In consecinta, consideram ca aceste dispozitii au in vedere numai actele de administrare efectuate asupra bunurilor comune ale sotilor.

d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu e posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii ;
Scopul clauzei este de a autoriza pe sotul supravietuitor sa preia, in natura, inainte de partajul mostenirii, un bun determinat sau anumite bunuri determinate, dintre bunurile comune. Conventia matrimoniala va trebui sa precizeze bunul(ile) care formeaza obiectul matrimonial al clauzei de preciput.

e) modalitati privind lichidarea comunitatii conventionale;

10/04/2013

2)REGIMUL SEPARATIEI DE BUNURI(art. 360-365)
***fiecare dintre soti este proprietar exclusiv in privinta bunurilor dobandite, inainte de incheierea casatoriei precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu d**a aceasta data;
***niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot;
***sotii raspund solidar pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor;
***la adoptarea acestui regim notarul public intocmeste un inventar al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de dobandire;
***se poate intocmi un inventar si al bunurilor mobile dobandite in tipul separatiei de bunuri;
***pentru opozabilitate fata de terti inventarul se anexeaza la conventia matrimoniala, supunandu-se formalitatilor de publicitate necesare;
***bunurile dobandite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti;
***prin conventie matrimoniala, partile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim in functie de masa de bunuri achizitionate de fiecare dintre soti in timpul casatoriei, in baza careia se va calcula creanta de participare( daca partile nu au convenit altfel, creanta de participare reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii nete si va fi datorata de catre sotul a carui masa de achizitii nete este mai mare, putand fi platita in bani sau in natura);
***dreptul de retentie: la incetarea acestui regim, fiecare dintre soti are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalalt;

09/04/2013

REGIMUL MATRIMONIAL IN NOUL COD CIVIL (I)
Noul Cod Civil(NCC) prevede o modificare radicala a reglementarii regimului matrimonial actual, sotii putand astfel beneficia de libertatea de a isi alege regimul matrimonial pe care il considera potrivit.
O data cu intrarea in vigoare a NCC, SOTII sau VIITORII SOTI vor avea la dispozitie 3 variante de regim matrimonial:
1)Comunitatea legala
2) Separatia de bunuri
3) Comunitatea conventionala

1) REGIMUL COMUNITATII LEGALE RCL(art 339-359)
** este regimul existent pana in prezent
** bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt bunuri comune in devalmasie ale sotilor
se poate lichida prin hotarare judecatoreasca sau prin act autentic notarial
LICHIDAREA COMUNITATII. PARTAJUL
In cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, d**a care se partajeaza bunurile comune si se regularizeaza datoriile.

08/04/2013