Avocat Bun Iași - Cabinet Avocat Apostu Adina

16/10/2026

Sa vedem modificari ale legii profesiei de avocat, care sa aduca un suflu nou in viata profesionala a avocatilor si sprijin suplimentar justitiabililor

Legea profesiei de avocat, adaptată noilor realități: proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 a ajuns în Parlament

Protejarea secretului profesional indiferent de tehnologie și de locul păstrării informației, înlăturarea obstacolelor administrative din calea apărării, combaterea serviciilor juridice neautorizate online și întărirea rolului avocatului în prevenirea litigiilor sunt principalele direcții ale proiectului de modificare a Legii nr. 51/1995. Inițiativa propune o adaptare consistentă a legii profesiei la noile realități, cu garanții suplimentare pentru cetățeni, inclusiv pentru copii și persoane vulnerabile.

În data de 14 octombrie 2026, proiectul a fost depus la Parlament de Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator, alături de parlamentari din mai multe formațiuni politice,

Traian Briciu, președintele UNBR: „Proiectul valorifică propunerile colegilor din campania «Dialog UNBR» și dă expresie legislativă rezoluțiilor Congresului Avocaților 2026. Le mulțumesc colegilor avocați care au contribuit prin opinii, întrebări și exemple din practică, precum și membrilor Grupului de lucru GL1 pentru legislația profesiei, coordonat de Sergiu Stănilă, pentru elaborarea soluțiilor legislative. Modificările întăresc rolul avocatului atât înaintea procesului, cât și pe parcursul acestuia, prin consolidarea atribuțiilor de consultanță, redactare și atestare a actelor, negociere și soluționare amiabilă a diferendelor, alături de garanții mai clare pentru exercitarea apărării. Proiectul susține astfel o prezență mai amplă a avocatului în viața juridică a cetățenilor și a întreprinderilor, încă din etapa în care se stabilesc drepturi și obligații.”

Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator: „Cetățeanul care caută un sfat juridic online trebuie să știe cine îl oferă, dacă are dreptul să o facă și cine răspunde pentru consecințe. Definirea consultanței juridice, protejarea denumirii de avocat și procedura rapidă împotriva serviciilor neautorizate răspund acestei nevoi de siguranță. Legea trebuie să încurajeze și intervenția avocatului înainte ca un contract neclar sau un diferend să ducă la proces și să asigure sprijin juridic în situații sensibile, precum divorțurile cu copii minori. Sunt soluții cu efecte directe asupra cetățenilor, iar susținerea inițiativei de către parlamentari din mai multe partide oferă o bază pentru promovarea lor.”

Alături de Daniel Fenechiu, inițiatorii proiectului sunt senatorii Cosmina Cerva, Titus Corlățean, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu, Ion-Cristinel Rujan și Robert-Marius Cazanciuc, precum și deputații Adriana Diana Tușa și Ciprian-Minodor Dobre.

Schimbările propuse privesc atât exercitarea profesiei, cât și siguranța celor care apelează la servicii juridice:

Protecția confidențialității și exercitarea efectivă a apărării

● Secretul profesional trebuie să urmeze informația, nu locul. Legea actuală leagă expres inviolabilitatea materialelor profesionale de prezența lor asupra avocatului sau în cabinet. Proiectul extinde protecția indiferent de suport, modalitatea de comunicare și locul păstrării ori prelucrării, inclusiv la furnizori de servicii sau alți terți. Informațiile avocat–client trebuie să rămână confidențiale și pe telefon, laptop, server sau în cloud.

● Garanții pentru secretul profesional în procedurile administrative. În inspecții, verificări și alte proceduri, accesul la informațiile profesionale trebuie limitat la scopul legal urmărit. Materialele pentru care avocatul invocă secretul profesional nu ar putea fi examinate până la stabilirea caracterului lor protejat. Garanțiile acoperă și informațiile obținute de la furnizori de servicii.

● Telefonul și laptopul, instrumente de lucru ale avocatului. Avocatul ar putea păstra și utiliza profesional dispozitivele electronice în instanțe, parchete, sedii ale organelor de cercetare penală, locuri de deținere și alte instituții publice, fără ca accesul să fie condiționat de predarea lor. Restricționarea unor funcții sau aplicații ar fi posibilă numai în condițiile legii, prin măsuri necesare și proporționale.

● Împuternicirea avocațială, dovadă a mandatului față de terți. Recunoașterea sa expresă urmărește eliminarea procurilor suplimentare, a deplasărilor și a costurilor inutile, cu păstrarea cerințelor speciale de formă prevăzute de lege pentru validitatea actelor.

● Acces la informații și prezență în proceduri. Instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat ar urma să furnizeze avocatului informațiile și înscrisurile necesare mandatului, cu respectarea limitelor legale. Prezența avocatului nu ar putea fi restricționată în procedurile jurisdicționale sau administrative în care este implicat clientul, indiferent de faza acestora.

Clarificarea serviciilor juridice și protejarea publicului, inclusiv online

● Delimitarea consultanței juridice de informarea generală. Consultanța este definită prin analiza unei situații concrete și oferirea unei opinii sau a unui sfat juridic, indiferent de tehnologia utilizată. Informarea generală, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele standardizate rămân distincte, cât timp nu presupun o asemenea analiză.

● Clarificarea activităților rezervate profesiei. Activitățile enumerate de lege se exercită numai de avocat, cu excepția celor atribuite expres prin lege și altor profesii juridice.

● Protejarea denumirii „avocat”. Proiectul sancționează folosirea fără drept a denumirii și a titulaturilor care creează o falsă aparență de apartenență la profesie, inclusiv în nume de domenii, pe site-uri, platforme, rețele sociale și aplicații.

● Procedură rapidă împotriva serviciilor juridice neautorizate online. UNBR ar putea solicita instanței încetarea încălcărilor și emiterea ordinelor prevăzute de Regulamentul european privind serviciile digitale, inclusiv pentru identificarea persoanei responsabile. Primul termen ar fi stabilit în cel mult cinci zile, iar hotărârea ar fi executorie, cu drept de apel în cinci zile de la comunicare.

Prevenirea litigiilor și adaptarea activităților avocatului

● Redactarea contractelor, cu rol preventiv. Sunt clarificate redactarea actelor și contractelor și atestarea identității părților, conținutului ori datei actelor. Prin completarea Codului civil, înscrisurile contractuale pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitate sau dovadă, ar urma să fie întocmite de avocat, dacă legea nu prevede altfel. Regula privește și modificările supuse aceleiași cerințe și contractele electronice, în condițiile legii speciale. Nerespectarea obligației ar atrage nulitatea numai dacă legea o prevede expres.

● Mediere și arbitraj. Avocatul ar putea exercita medierea fără formalitățile de autorizare aplicabile persoanelor care exercită exclusiv profesia de mediator și fără supravegherea Consiliului de Mediere. Rămân obligatorii competența, imparțialitatea și confidențialitatea, precum și interdicția de a reprezenta o parte și de a media aceeași cauză. Sunt incluse expres arbitrajul ad-hoc și cel instituțional.

● Plăți și păstrarea documentelor, cu garanții pentru client. Proiectul prevede efectuarea și primirea plăților în numele clientului, inclusiv prin mecanisme de tip escrow, cu separarea fondurilor de patrimoniul avocatului și reguli de evidență, trasabilitate și restituire. Reglementează și primirea și păstrarea documentelor, cu respectarea secretului profesional, protecției datelor și obligațiilor legale. Pentru activitățile indicate de proiect ar putea fi încheiate contracte distincte de asistență juridică.

● Servicii pentru tranzacții și activitatea economică. Sunt prevăzute expres activitatea de corespondent al unei societăți de asigurare, publicitatea mobiliară și redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, în limitele competențelor legale. Sunt clarificate și activitățile juridice de recuperare a creanțelor, cu protejarea consumatorilor și a datelor și prevenirea practicilor agresive sau înșelătoare.

● Sediul temporar al societăților. Sediul profesional al avocatului ar putea fi utilizat pentru constituirea și autorizarea funcționării societății, mutarea sediului sau stabilirea unui sediu secundar, pentru cel mult un an.

Asistență juridică și măsuri de ocrotire

● Protecția copiilor și a persoanelor vulnerabile. Proiectul propune asistarea obligatorie a soților în divorțurile cu copii minori, indiferent de procedură, cu aplicarea asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar pentru persoanele eligibile. Sunt prevăzute și activitatea de curator special al minorului desemnat de instanță, consilierea judiciară, curatela, tutela specială și curatela convențională, precum și activitatea de executor testamentar.

Consultarea profesiei și adaptarea reglementărilor

● Consultarea efectivă a UNBR. Autoritățile și instituțiile publice ar avea obligația să consulte UNBR asupra reglementărilor care afectează profesia, într-un interval rezonabil și suficient de devreme pentru ca observațiile să poată fi analizate înaintea adoptării.

● 60 de zile pentru adaptarea regulilor administrative. Reglementările subsecvente și sectoriale ar urma să fie puse în acord cu legea, în special în privința dovezii mandatului, accesului avocatului în instituții și locuri de deținere și protecției secretului profesional.

Proiectul propune o perspectivă mai amplă asupra locului avocatului în societate: alături de client încă de la luarea unei decizii, încheierea unui contract sau negocierea unei înțelegeri, cu atribuții clare și garanții care să îi susțină intervenția. Consolidarea acestui rol deschide noi posibilități de exercitare a profesiei și face asistența juridică mai prezentă în viața cetățenilor și în activitatea întreprinderilor.

Dezbaterea parlamentară este următoarea etapă în construirea unui cadru legislativ care să răspundă practicii de astăzi și să poată susține transformările următoare. Pentru UNBR, dialogul cu avocații rămâne esențial în acest parcurs: experiența lor trebuie să se regăsească în reguli care le permit să își valorifice competența, să își asume noi responsabilități și să ofere o protecție efectivă celor care le încredințează apărarea drepturilor.

13/10/2026

Studentii la drept in practica traiesc experiente noi si utile cand intra in atmosfera vietii de avocat, la Baroul Iasi🙂

Pentru studenții, de la specializarea drept, aflați în stagiul de practică, facilitat de CENTRUL DE DEZVOLTARE SOCIALĂ, întâlnirile cu specialiștii din domeniu sunt câteva dintre cele mai importante momente. Întâlnirea directă cu avocatul Romeo-Daniel Hrinca, membru al Baroului Iași, cu...

08/10/2026

Din nou, intre studenti si impreuna cu ei

Studenții din anul I, de la specializarea Drept, au început stagiul de practică facilitat de Centrul de Dezvoltare Socială, prin intermediul proiectului SAS – Sinergii Academice Sustenabile – Parteneriate Inovatoare și Stagii de Practică pentru Studenți, în parteneriat cu Cabinetul de Av...

26/09/2026

Minorii exploatați prin trafic s*xual nu sunt vinovați pentru ceea ce li s-a întâmplat. Sunt copii cărora le-au fost folosite vulnerabilitatea, încrederea și nevoia de afecțiune. Dincolo de traumă, fiecare poartă o poveste și dreptul la protecție, demnitate și vindecare.

Cand te intalnesti ca avocat cu un astfel de caz, intelegi ca responsabilitatea aparține întotdeauna adulților care i-au recrutat, manipulat sau exploatat — niciodată copilului.

Este trist ca organele de cercetare penala nu trateaza cu mai multa empatie situatia minorelor traficate, fiind audiate, contrar regulii generale, de un barbat politist.
Intr-o astfel de situatie, a trebuit sa analizez daca trebuie invocata sau nu o vatamare a victimei de s*x feminin minora, ceea ce ar fi dus la anularea declaratiilor ample date de aceasta la urmarire penala, eventual reaudierea si retraumatizarea ei. Am pus concluzii ca in concret victima nu a fost vatamata in acel caz de audierea de catre un politist barbat: a dat declaratii libere si complete cu privire la fapte, nu fusese intimidata sau inhibata in relatari. Cred si acum ca anularea declaratiilor sale ar fi avut ca efect prelungirea traumatizanta si nejustificata a procedurii judiciare si intarzierea tragerii la raspundere a adultilor implicati in trafic.

Este regretabil că, în practică, garanțiile instituite pentru protejarea minorelor traficate nu sunt întotdeauna respectate cu rigoarea și empatia necesare.

15/09/2026

Noi reguli privind repartizarea cauzelor în instanță

Începând cu 15 septembrie 2026, intră în vigoare noul mecanism de gestionare și repartizare a cauzelor în instanțele judecătorești. Repartizarea se va realiza în raport cu capacitatea de procesare a instanței, fiind stabilite distinct cauzele prioritare și cauzele exceptate de la mecanism.
Pentru justițiabili, noul sistem poate însemna, în cazul cauzelor care nu beneficiază de prioritate, un timp mai mare până la repartizarea efectivă a dosarului și, implicit, o posibilă prelungire a duratei procesului.

12/09/2026

NOU !!! Portalul Registrului Național al ONG-urilor poate fi accesat la adresa: https://rnong.just.ro/ din 11 septembrie 2026

Persoanele care doresc să înființeze un ONG vor putea depune online documentele necesare, iar reprezentanții organizațiilor existente, avocatii lor vor putea solicita, tot online, modificări precum cele privind actul constitutiv, statutul sau sediul organizației, precum și alte operațiuni administrative. De asemenea, portalul va permite solicitarea de date și informații din Registrul Național al ONG-urilor, oferind acces mai rapid și mai simplu la informațiile disponibile.

Platforma permite depunerea online a formularelor și documentelor, plata online a taxelor aferente cererilor depuse și urmărirea în timp real a stadiului de soluționare a solicitărilor.
ESTE UN INSTRUMENT DE LUCRU EXTREM DE UTIL PENTRU AVOCATI. În acest fel, o serie de proceduri care presupuneau timp și deplasări pot fi realizate acum de la distanță, într-un mod mai simplu și mai accesibil.

07/09/2026

INTRAREA IN LEGALITATE PENTRU CONSTRUCTII REALIZATE CU NERESPECTAREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE SAU ÎN ABSENȚA ACESTEIA

potrivit Noului Cod al urbanismului – Legea nr. 169/2026

Art. 301 alin. (1) instituie autorizația de regularizare pentru lucrări realizate cu nerespectarea autorizației de construire sau în absența acesteia.
Art. 301 alin. (2) stabileste regimul permanent al regularizării la următoarele categorii:
• locuințe unifamiliale cu regim de înălțime parter sau parter și etaj, cu suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp, dacă nu sunt monumente istorice și nu sunt situate în zone de protecție ale monumentelor istorice ori în zone construite protejate;
• anexe ale locuințelor, anexe gospodărești sau anexe ale exploatațiilor agricole, cu suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp;
• lucrări de închidere a balcoanelor, fără extindere pe domeniul public.

Excepția de un an: pentru ce alte construcții se poate intra în legalitate
Textul esențial este art. 301 alin. (7). Prin derogare de la lista restrânsă de la alin. (2), timp de maximum 1 an de la intrarea în vigoare a Codului, autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru „alte categorii de construcții”, dacă acestea au fost realizate fără autorizație de construire ori cu nerespectarea autorizației.
Rezultă că fereastra tranzitorie nu este limitată la locuințe de 150 mp sau anexe. Ea poate acoperi, în principiu, construcții din alte categorii și cu alte funcțiuni ori dimensiuni - de exemplu clădiri de locuințe care depășesc limitele alin. (2), clădiri cu funcțiuni comerciale, de servicii, producție, depozitare, administrative sau alte construcții - însă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile legale de regularizare. Nu este o amnistie urbanistică și nu transformă automat orice construcție neautorizată într-una legală.
• Condițiile cumulative ale regularizării în termenul de un an
A. Existența unei construcții executate fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației
Art. 301 alin. (1) și (7) acoperă ambele ipoteze: lipsa totală a autorizației și abaterea de la autorizația emisă.
B. Încadrarea în reglementările de urbanism aprobate la data emiterii autorizației de regularizare

Construcția trebuie să fie compatibilă cu reglementările urbanistice aplicabile la momentul regularizării. Prin urmare, regularizarea nu se fundamentează exclusiv pe regimul urbanistic existent la data edificării. Dacă lucrarea nu se încadrează, autoritatea poate cere, atunci când este tehnic posibil, lucrări de aducere la conformitate; în lipsa posibilității de conformare, menținerea construcției nu rezultă din art. 301.
C. Respectarea cerințelor fundamentale privind calitatea în construcții
Art. 301 alin. (7) și (9), coroborat cu art. 386, impune verificarea tehnică a construcției. Expertizele sunt realizate de experți tehnici atestați pentru domeniile și specialitățile cerute de lege.
D. Îndeplinirea obligațiilor fiscale
Art. 301 alin. (7) cere expres îndeplinirea obligațiilor fiscale. În plus, alin. (11) prevede majorarea cu 100% a impozitului pe clădiri, de la constatarea construirii neautorizate până la regularizare sau desființare.
E. Aplicarea măsurilor contravenționaleRegularizarea tranzitorie este condiționată de aplicarea măsurilor contravenționale. Plata taxelor și impozitului nu înlătură sancțiunile privind disciplina în construcții.
F. Achitarea cotelor și taxelor majorate de zece ori
Pentru ipoteza tranzitorie de la alin. (7), art. 301 alin. (8) stabilește că atât cotele aferente controlului de stat în amenajarea teritoriului, urbanism și construcții, cât și taxa pentru certificatul de urbanism și autorizarea construirii sunt de zece ori mai mari decât valorile ordinare prevăzute de lege.
• Expertizele tehnice obligatorii
Art. 301 alin. (9) prevede verificarea cerințelor fundamentale pe bază de expertize tehnice întocmite de experți tehnici atestați. Sunt vizate, în mod expres: rezistența mecanică și stabilitatea; securitatea la incendiu; igiena, sănătatea și mediul înconjurător; siguranța și accesibilitatea în exploatare; protecția împotriva zgomotului; economia de energie și izolarea termică.
Art. 386 alin. (3) enumeră cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor: rezistență mecanică și stabilitate; securitate la incendiu; igienă, sănătate și mediu; siguranță și accesibilitate în exploatare; protecție împotriva zgomotului; economie de energie și izolare termică; utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; emisii în mediul exterior al construcțiilor.
• Posibilitatea impunerii unor lucrări de conformare
Art. 301 alin. (10) permite autorității publice locale să condiționeze regularizarea de executarea unor lucrări prin care construcția este adusă în conformitate cu reglementările urbanistice și/sau cu reglementările tehnice privind calitatea în construcții. Așadar, existența unor neconformități remediabile nu exclude în mod necesar regularizarea; acestea pot fi corectate în cadrul procedurii.
• Ce se întâmplă dacă nu se solicită/obține regularizarea
Art. 301 alin. (12)-(13) instituie consecințe semnificative după expirarea ferestrei tranzitorii. Autoritățile locale pot proceda la desființarea lucrărilor neautorizate, cu recuperarea cheltuielilor, sau, după caz, au obligația de a solicita instanței competente desființarea construcțiilor care nu au obținut autorizația de regularizare. Cererea de chemare în judecată se formulează de primar, în numele unității administrativ-teritoriale, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de la alin. (7), pe baza procesului-verbal de constatare.

O distincție este esențială: după expirarea termenului tranzitoriu, mecanismul general de la art. 301 rămâne deschis numai categoriilor enumerate la alin. (2). Pentru celelalte construcții, oportunitatea specială de regularizare este limitată temporal. De aceea, pentru construcțiile neautorizate care nu sunt locuințe unifamiliale P/P+1 de maximum 150 mp, anexele de maximum 150 mp sau închiderile de balcoane prevăzute de alin. (2), analiza urbanistică și tehnică trebuie inițiată în interiorul perioadei 25 august 2026 - 25 august 2027.
• Procedura practică - documente și verificări care trebuie pregătite
1. identificarea exactă a situației juridice și cadastrale a terenului și construcției;
2. verificarea documentației de urbanism în vigoare și a indicatorilor/condițiilor aplicabile imobilului;
3. stabilirea abaterilor față de autorizația inițială, dacă a existat o autorizație;
4. obținerea expertizelor tehnice cerute de art. 301 alin. (9);
5. realizarea eventualelor lucrări de conformare impuse potrivit art. 301 alin. (10);
6. îndeplinirea obligațiilor fiscale și a măsurilor contravenționale;
7. achitarea cotelor și taxelor majorate conform art. 301 alin. (8);
8. depunerea cererii de autorizație de regularizare la autoritatea competentă să emită autorizația de construire.

Formularele actuale au fost aprobate prin Ordinul MDLPA nr. 975/25.08.2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 711/26.08.2026. Modelul cererii de regularizare distinge expres între cazurile de la art. 301 alin. (2) și „alte categorii”, în termenul excepțional de maximum un an prevăzut de alin. (7).

Legea nr. 169/2026 Codul urbanismului deschide, în perioada 25 august 2026 - 25 august 2027, o fereastră excepțională pentru regularizarea unor construcții care, după expirarea termenului, nu vor mai intra în sfera obișnuită a art. 301 alin. (2). Beneficiul privește, în principiu, orice altă categorie de construcție executată fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, dar numai dacă lucrarea poate fi încadrată în reglementările urbanistice aplicabile la momentul emiterii autorizației de regularizare, îndeplinește cerințele tehnice de calitate, sunt îndeplinite obligațiile fiscale și sunt aplicate măsurile contravenționale. Procedura presupune costuri sancționatorii suplimentare - taxe și cote de zece ori mai mari - și expertizare tehnică.

01/09/2026

23/08/2026

Incepand cu data de 25.08.2026, intra in vigoare Legea nr. 169/2026, cunoscuta si sub denumirea Noul Cod al Urbanismului.

• Acesta nu reprezintă o simplă republicare a Legii nr. 350/2001 și a Legii nr. 50/1991. El mută sistemul de la o reglementare fragmentată, centrată pe trei momente distincte – urbanism, autorizare, calitatea construcției – către un circuit unic al proiectului, urmărit de la planificare până la postutilizarea construcției.
• Codul prevede abrogarea expresă, la intrarea sa în vigoare, a Legii nr. 350/2001 și a Legii nr. 50/1991, precum și a unei părți importante din Legea nr. 10/1995. Sunt abrogate și normele metodologice principale emise pentru vechile legi.
• PUG-ul rămâne instrumentul principal de reglementare urbanistică locală. Codul introduce însă o disciplină tranzitorie expresă: PUG-urile mai vechi de 7 ani la data intrării în vigoare trebuie actualizate într-un termen de 3 ani, iar valabilitatea lor se menține doar până la aprobarea actualizării și cel târziu până la expirarea termenului legal. (vezi situatia vechiului PUG al Iasului)
• Codul introduce avizarea integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism. În locul circuitului fragmentat de avize, documentațiile sunt avizate prin comisii integrate la nivel central și local, iar solicitarea altor avize este, ca regulă, interzisă, cu excepțiile prevăzute de Cod pentru proceduri speciale, inclusiv evaluarea de mediu și instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
• Pentru etapa autorizării, Codul instituie Comisia de acord unic, cu funcționare preponderent electronică. Solicitantul poate achita taxele și tarifele prin mecanisme digitale, iar emiterea avizelor este centralizată.
• Un element cu impact major este aprobarea tacită a avizelor și acordurilor: dacă entitatea avizatoare nu emite actul, nu cere clarificări/completări și nu respinge justificat în termenele legale, avizul/acordul se consideră acordat.
• Codul prevede o valabilitate de 3 ani pentru autorizațiile de construire și desființare, cu reguli distincte privind începerea lucrărilor, suspendarea și prelungirea. Este permisă o suspendare, motivată, de maximum 12 luni. Textul diferențiază între termenul de valabilitate pentru începerea lucrărilor și durata de execuție, ceea ce trebuie urmărit atent în practică.

Procedura simplificată prin notificare – o instituție nouă

Una dintre cele mai importante noutăți este categoria de lucrări care nu mai parcurg procedura clasică a autorizației, dar nici nu sunt complet libere. Ele se pot realiza pe baza unei proceduri simplificate de notificare, cu proiect tehnic și responsabilitate profesională.
Codul enumeră categoriile de lucrări eligibile. Între acestea se regăsesc, în anumite condiții, lucrări în mediul rural și construcții auxiliare aferente locuințelor unifamiliale, precum garaje, terase acoperite, pergole și bucătării de vară, precum și alte intervenții prevăzute expres.
• autoritatea poate solicita clarificări sau poate respinge notificarea motivat;
• în lipsa unui impediment, lucrările pot începe după împlinirea termenelor prevăzute de Cod;
• notificările și proiectele se înscriu în Registrul Național al Construcțiilor;
• notificarea are valoarea unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului privind îndeplinirea condițiilor legale;
• răspunderea tehnică și juridică se deplasează mai mult către beneficiar și proiectanți.

27/06/2026

LEX si RELAX, fete ale aceleiasi persoane, femeie avocat - Iunie 2026