Cabinet Avocat Antohe Dan

Cabinet Avocat Antohe Dan Servicii specializate de consultanta ,asistenta si reprezentare juridica

Recunoașterea drepturilor: Ce pot face dacă angajatorul nu a încheiat în formă scrisă contractul, nu mi-a dat un exempla...
14/08/2023

Recunoașterea drepturilor: Ce pot face dacă angajatorul nu a încheiat în formă scrisă contractul, nu mi-a dat un exemplar și, între timp, am fost ”concediat”?

Minimul pe care trebuie să-l ceară orice angajat de la noul său de muncă este să primească, înainte de începerea activității, exemplarul său de contract de muncă. Doar că, din varii motive, oamenii ajung să lucreze fără contract sau află prea târziu că angajatorul nu l-a declarat. Atât de târziu că raportul de muncă e deja încheiat. Desigur, recunoașterea drepturilor născute în raportul de muncă mai poate fi cerută în instanță și dacă lucrătorul nu mai are niciun raport cu fostul angajator - lucrătorul poate să obțină salariile pe care nu le-a obținut, de exemplu, plata contribuțiilor pentru respectiva perioadă astfel încât să nu piardă la vechime ș.a.m.d..

Chiar dacă regulile relațiilor de muncă sunt, în principiu, simple, nu întotdeauna lucrurile se întâmplă așa cm Codul muncii și celelalte acte normative le-au stabilit și apar situații în care drepturile unor persoane sunt afectate. Pornind chiar de la cel mai simplu mod de a privi o relație de muncă, prestarea unei activități în beneficiul și sub autoritatea altei persoane, constatăm că există un dezechilibru între cele două părți, una fiind direct dependentă de acțiunile celeilalte, adică salariatul depinde de modul în care angajatorul își execută obligațiile.

Ar trebui să primești de la angajator un exemplar al contractului, dar asta nu înseamnă că e și înregistrat în Revisal
Angajatorul trebuie să-i ofere viitorului posibil salariat o serie de informații privind elementele/clauzele contractului de muncă, așa cm sunt ele enumerate, cu caracter minimal și obligatoriu, de art. 17 alin (3) din Codul muncii, iar după ce au negociat (presupunem) și au stabilit concret aceste clauze, tot angajatorul este care are obligația de a încheia în formă scrisă contractul de muncă și de a-i înmâna salariatului un exemplar.

Mai departe sunt aspecte care-l privesc direct pe angajator, respectiv înregistrarea contractului în registrul electronic de evidență a salariaților și transmiterea acestuia, cel târziu în ziua anterioară începerii activității.

Vorbim despre obligații stabilite clar și direct în sarcina angajatorului, legiuitorul presupunând că acesta va acționa cu bună credință și că beneficiază de resursele necesare pentru îndeplinirea acestor obligații.

De asemenea, deși am putea aprecia și că toți salariații cunosc aceste reguli sau cel puțin pe cea privind forma scrisă a contractului individual de muncă, asta pentru că ele sunt prevăzute de lege și pentru că, tot potrivit legii, toți cetățenii ar trebui să cunoască aceste dispoziții, nu întotdeauna acest aspect este și realizabil.

În plus, presupunând că a fost încheiat contractul în formă scrisă și salariatul a primit un exemplar, înregistrarea acestuia în registru și comunicarea efectivă a acestuia nu poate fi verificată de către salariat.

Astfel se poate ajunge în situația în care un angajator a angajat o persoană fără a respecta dispozițiile legale, în sensul că fie nu l-a încheiat în formă scrisă, fie nu l-a înregistrat, deci ne aflăm într-o situație de muncă nedeclarată.

În aceste situații putem să ne imaginăm că angajatorul respectiv va fi sancționat de către inspectorii de muncă cu o amendă de 20.000 pentru fiecare persoană depistată, dar nu întotdeauna sunt constatate aceste fapte contravenționale, situația fiind și mai complicată atunci când, între timp, salariatul este „concediat”.

Folosim, desigur, termenii de „salariat” și „concediat” în mod neadecvat, în primul rând pentru că nu putem discuta despre un salariat în lipsa unui contract de muncă și nici despre o concediere, așa cm este ea definită de Codul muncii, însă tot despre un raport juridic de muncă discutăm atunci când o persoană prestează o activitate în beneficiul și sub autoritatea alteia, urmând să primească în schimbul acelei munci o contraprestație, adică un salariu.

Chiar și fără contract în formă scrisă ori înregistrat în Revisal...
Cu sau fără încheierea contractului în formă scrisă, tot contract este din punct de vedere juridic, având la bază acordul de voință al părților, chiar dacă nu îmbracă forma scrisă și nu este declarat corespunzător, deci tot dă naștere unor drepturi și obligații pereche.

Forma scrisă a contractului de muncă are atât rolul de a garanta executarea obligațiilor pe care părțile și le-au asumat, cât și pe cel privind taxarea și impozitarea veniturilor și vizează și drepturile privind asigurările sociale ale salariatului.

Cu alte cuvinte, în cazul în care contractul nu este declarat corespunzător persoana care prestează activitatea nu beneficiază de protecție și este expus unor abuzuri care pot viza inclusiv plata remunerației și/sau concedierea fără temei.

Având în principal în vedere aceste aspecte, Codul muncii stabilește că un contract de muncă încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale atrage nulitatea acestuia, dar și că nu produce efecte retroactiv, ceea ce este foarte firesc, munca fiind deja prestată.

Astfel, din momentul în care munca a fost prestată se naște și obligația angajatorului de a achita contraprestația, potrivit dispozițiilor legale, adică inclusiv contribuțiile și impozitul corespunzător.

Inspectorii de muncă pot constata nerespectarea dispozițiilor legale privind încheierea contractului de muncă și pot aplica, în termenul legal, sancțiunile corespunzătoare, însă pentru recuperarea contraprestației (a salariului datorat și a contribuțiilor și impozitului corespunzător) persoana în cauză trebuie să se adreseze instanței competente.

Ai trei ani la dispoziție să ceri recunoașterea drepturilor tale
Pentru recunoașterea activității prestate în beneficiul și sub autoritatea unui angajator poate fi utilizat orice mijloc de probă, deci chiar dacă persoana respectivă nu a primit un exemplar al contractului și chiar dacă între timp relația respectivă s-a încheiat.

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat, acum câțiva ani, situația în care persona îndreptățită se adresează instanței după ce contractul respectiv (încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale) a încetat și a stabilit că o astfel de cerere este și justificată, și admisibilă, vizând munca deja prestată și contraprestația corespunzătoare.

Este, în principal, vorba despre salariul datorat și, poate, neplătit, dar avem în vedere și celelalte drepturi care sunt legate de vechimea în muncă și care afectează, în mod evident, persoana care, fără avea posibilitatea eficientă de a verifica dacă angajatorul său a acționat legal și cu bună-credință, suferă un prejudiciu material și, uneori, moral.

În caz contrar, precizează ÎCCJ, „a admite în mod inacceptabil ca un angajator să se exonereze de obligațiile care îi incumbă din astfel de raporturi, refuzând în mod imputabil să confere forma prevăzută de lege forței de muncă pe care o utilizează”.

În același timp, Codul muncii stabilește clar și termenul în care pot fi introduse cererile privind recunoașterea drepturilor născute din raportul de muncă, respectiv trei ani de la data nașterii acestuia.

Fiind în discuție un raport juridic de muncă, adică o executare succesivă a obligațiilor, termenul se calculează de la data nașterii fiecărui drept.

Avocat.net

Datorii fiscale: Dacă pentru un salariat sunt mai multe popriri, firma trebuie să le aplice în același timp. Însă într-o...
10/08/2023

Datorii fiscale: Dacă pentru un salariat sunt mai multe popriri, firma trebuie să le aplice în același timp. Însă într-o anumită limită

În condițiile în care o firmă trebuie să aplice două sau mai multe popriri pe veniturile unui salariat, este bine de știut că acestea se fac concomitent. Însă, conform legislației, oricâte popriri ar fi, salariatului i se poate reține cel mult jumătate din venitul net lunar, suma aceasta fiind împărțită între creditori.

Ca o regulă generală, ținând seama de prevederile art. 782 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul ori terțul poprit.

Iar în conformitate cu dispozițiile art. 236 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice se înfiinţează de către organul de executare printr-o adresă care va fi trimisă prin scrisoare recomandată, cu dovada de primire, terţului poprit. Totodată, va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, sumele ce pot fi poprite sunt orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Organul fiscal poate popri până la o treime din salariul net/pensia netă/alte sume reprezentând venituri plătite periodic debitorului şi destinate asigurării mijloacelor sale de existenţă. Dacă organul fiscal este în concurs cu alţi creditori, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net.

Poprirea se consideră înființată din momentul primirii adresei de înființare de către terțul poprit. în acest sens, terțul poprit este obligat să înregistreze atât ziua, cât și ora primirii adresei de înființare a popririi.

Conform prevederilor Codului de procedură fiscală, după înfiinţarea popririi, terţul poprit este obligat:
să plătească, de îndată sau după data la care creanţa devine exigibilă, organului fiscal, suma reţinută şi cuvenită, în contul indicat de organul de executare;
să indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, înştiinţând despre aceasta organul de executare;
în cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulți creditori, terțul poprit anunță în scris despre aceasta pe creditori și procedează la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferință prevăzute la art. 258 din Codul de procedură fiscală.

În concluzie, în cazul în care un angajat are mai multe popriri pe salariu, fiecare cu câte o treime din salariu, acestuia i se vor reține sumele datorate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Însă indiferent de câte popriri pe salariu are un angajat, acestuia nu i se poate reține mai mult de jumătate din salariul net. Astfel, se va reține jumătate din salariu pentru toate popririle și se va împărți suma între creditori, proporțional cu creanța fiecăruia.
Avocat.net

Clarificare: PFA-urile și profesiile liberale nu beneficiază de indemnizațiile de concediu medical doar pentru că plătes...
10/08/2023

Clarificare: PFA-urile și profesiile liberale nu beneficiază de indemnizațiile de concediu medical doar pentru că plătesc CASS

O nelămurire des întâlnită în rândul PFA-urilor și profesiilor liberale care plătesc CASS este cea privind concediile medicale. Mai exact, se consideră în mod eronat că odată plătită contribuția la sănătate, plătitorul are în mod automat dreptul la orice fel de concediu medical.

Asigurarea pentru concedii medicale se face însă în mod distinct, iar plata CASS înseamnă doar dobândirea (sau păstrarea) calității de asigurat în sistemul de sănătate publică și beneficierea de serviciile medicale oferite de stat.

Așadar, pe lângă cota de 10% de CASS, se mai plătește o mică contribuție și pentru concedii medicale - dar aici contribuția e pur voluntară. Cu alte cuvinte, chiar dacă sunt obligați de Codul fiscal să achite CASS la veniturile realizate din activități independente, contribuția pentru concedii medicale este pur opțională - se asigură doar cine vrea.

Cei care nu sunt asigurați în virtutea calității de salariat își pot face contract de asigurare pentru concedii și indemnizații medicale, printre care se numără și concediul de maternitate, conform OUG nr. 158/2005, plătind o contribuție destul de mică, dar care este complet diferită de cea plătită ca asigurare socială de sănătate (CASS). Cu alte cuvinte, indiferent dacă au plătit CASS, persoanele nesalariate se pot asigura pentru concedii medicale, dacă vor, plătind separat o contribuție pentru asta - mai multe detalii despre asigurarea voluntară pentru concedii medicale, aici.

Ordonanța stabilește că valoarea acestei contribuții e de 1% din venitul lunar înscris în contractul de asigurare, determinat conform regulilor din ordonanță. Indiferent pentru ce se asigură, adică indiferent dacă sunt interesați de concediul de maternitate sau de alte tipuri de concedii medicale, nesalariații pot plăti lunar minimum 1% din salariul minim brut sau maximum 1% din trei salarii minime brute lunar.

De asemenea, e nevoie și de un stagiu minim de cotizare pentru a putea efectiv beneficia de concediul medical - șase luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.

Dar de ce salariații pot beneficia de concedii medicale? Și în cazul salariaților se plătește o contribuție separată de CASS, cea datorată de angajator (CAM), care, printre altele, se duce la fondul pentru concedii medicale. Așadar, doar CASS-ul nu acoperă diversele concedii medicale pe care și le iau, de obicei, salariații.

Totodată, trebuie să înțelegem că indemnizația de concediu medical reprezintă un venit care să-l ajute pe beneficiarul în medical în perioada în care nu mai poate lucra din cauză că se află în concediu medical. Merită subliniat aici că desfășurarea activității, chiar dacă într-un ritm mai redus, în perioada în care beneficiază de concediu medical și de indemnizația aferentă nu este permisă.

Avocat.net

𝗜𝗻𝘁𝗿𝘂𝗰𝗮𝘁 𝗿𝗲𝗰𝗲𝗻𝘁 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗮̆ 𝗹𝗶𝘀𝘁𝗮 𝗳𝗮𝗽𝘁𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗲𝘃𝗮𝘇𝗶𝘂𝗻𝗲 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹𝗮̆, 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗶𝗯𝘂𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝗶 𝗿𝗶𝘀𝗰𝗮̆ 𝗽𝗲𝗱𝗲𝗽𝘀𝗲 𝗺𝗮𝗿𝗶 𝗰...
10/07/2023

𝗜𝗻𝘁𝗿𝘂𝗰𝗮𝘁 𝗿𝗲𝗰𝗲𝗻𝘁 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗮̆ 𝗹𝗶𝘀𝘁𝗮 𝗳𝗮𝗽𝘁𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗲𝘃𝗮𝘇𝗶𝘂𝗻𝗲 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹𝗮̆, 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗶𝗯𝘂𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝗶 𝗿𝗶𝘀𝗰𝗮̆ 𝗽𝗲𝗱𝗲𝗽𝘀𝗲 𝗺𝗮𝗿𝗶 𝗰𝘂 𝗶̂𝗻𝗰𝗵𝗶𝘀𝗼𝗮𝗿𝗲 (𝘀̦𝗶 𝗻𝘂 𝗻𝘂𝗺𝗮𝗶), 𝗮𝗺𝗶𝗻𝘁𝗶𝗺 𝗮𝘀𝘁𝗮̆𝘇𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗳𝗮𝗽𝘁𝗲 𝘀̦𝗶 𝗽𝗲𝗱𝗲𝗽𝘀𝗲𝗹𝗲 𝗮𝗳𝗲𝗿𝗲𝗻𝘁𝗲
Actul normativ care reglementează modul de prevenire și combatere a evaziunii fiscale este Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Potrivit disp. Legii nr. 125/2023, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte 𝐜𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐢𝐬𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐬̦𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝟏𝟓 𝐚𝐧𝐢 𝐬̧𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐳𝐢𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐱𝐞𝐫𝐜𝐢𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢 unor drepturi orice acţiune sau inacţiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier (din sfera TVA) având ca efect diminuarea cu cel puţin 10 milioane de euro, în echivalentul monedei naţionale, a resurselor bugetului Uniunii Europene, prin:
-- 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎𝑡̧𝑖𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑓𝑎𝑙𝑠𝑒, 𝑖𝑛𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑖𝑛𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑛𝑑 𝑇𝑉𝐴;
-- 𝑛𝑒𝑑𝑖𝑣𝑢𝑙𝑔𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡̧𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑛𝑑 𝑇𝑉𝐴, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡̧𝑖𝑖 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑑𝑖𝑣𝑢𝑙𝑔𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑖𝑡 𝑙𝑒𝑔𝑖𝑖;
-- 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎𝑡̧𝑖𝑖 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑛𝑑 𝑇𝑉𝐴 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑚𝑎𝑠𝑐𝑎 𝑖̂𝑛 𝑚𝑜𝑑 𝑓𝑟𝑎𝑢𝑑𝑢𝑙𝑜𝑠 𝑛𝑒𝑝𝑙𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑎𝑢 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑐𝑢𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝑟𝑎𝑚𝑏𝑢𝑟𝑠𝑎̆𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑇𝑉𝐴.

𝐈𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐋𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐧𝐫. 𝟐𝟒𝟏/𝟐𝟎𝟎𝟓, 𝐢𝐚𝐭𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐚𝐭𝐞𝐠𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐜𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐢 𝐩𝐞𝐝𝐞𝐩𝐬𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐬𝐚̆𝐯𝐚̂𝐫𝐬̦𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢:
-- fapta contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la șase luni la cinci ani;
-- refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la șase ani;
-- împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la șase ani;
-- reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la Legea nr. 241/2005 reprezintă infracţiune şi se pedepsește cu închisoare de la un an la cinci ani sau cu amendă (faptă pedepsibilă din 2022);
-- deţinerea sau punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor ori formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la cinci ani și interzicerea unor drepturi;
-- tipărirea, folosirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole ori formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la doi la șapte ani și interzicerea unor drepturi;
-- stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la zece ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă; asocierea mai multor persoane pentru comiterea faptei reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la cinci la 15 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă.
De asemenea, 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐭. 𝟗 𝐝𝐢𝐧 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐧𝐫. 𝟐𝟒𝟏/𝟐𝟎𝟎𝟓 prevăd aplicarea unei 𝐩𝐞𝐝𝐞𝐩𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐝𝐨𝐢 𝐬̦𝐢 𝐨𝐩𝐭 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐢𝐬𝐨𝐚𝐫𝐞 (și interzicerea unor drepturi sau amendă) pentru faptele săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, respectiv:
-- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
-- omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
-- evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
-- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
-- executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
-- sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
-- substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
In situația în care prejudiciul produs, pentru oricare dintre faptele amintite în lista din paragraful anterior, depășește echivalentul în lei a sumei de 100.000 de euro, 𝐩𝐞𝐝𝐞𝐚𝐩𝐬𝐚 𝐬𝐞 𝐦𝐚𝐣𝐨𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐜𝐢𝐧𝐜𝐢 𝐚𝐧𝐢, 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐢̂𝐧𝐜𝐚̂𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐢𝐭 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐬̦𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝟏𝟑 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐢𝐬𝐨𝐚𝐫𝐞. În schimb, pentru prejudiciile care depășeșc echivalentul în lei a 500.000 de euro, pedeapsa se majorează cu șapte ani și ajunge să fie încadrată între 9 și 15 ani.
𝕌𝕟 𝕒𝕤𝕡𝕖𝕔𝕥 𝕚𝕞𝕡𝕠𝕣𝕥𝕒𝕟𝕥 𝕕𝕖 𝕣𝕖𝕥̦𝕚𝕟𝕦𝕥 constă în faptul că în Codul de procedură fiscală se prevede că „𝘳𝑒𝘵̦𝑖𝘯𝑒𝘳𝑒𝘢 𝘴̦𝑖 𝑛𝘦𝑣𝘢̆𝑟𝘴𝑎𝘳𝑒𝘢 𝘪̂𝑛 𝑡𝘰𝑡𝘢𝑙𝘪𝑡𝘢𝑡𝘦, 𝑑𝘦 𝘤𝑎̆𝘵𝑟𝘦 𝘱𝑙𝘢̆𝑡𝘪𝑡𝘰𝑟𝘪𝑖 𝑜𝘣𝑙𝘪𝑔𝘢𝑡̦𝘪𝑖𝘭𝑜𝘳 𝘧𝑖𝘴𝑐𝘢𝑙𝘦, 𝑎 𝑠𝘶𝑚𝘦𝑙𝘰𝑟 𝑟𝘦𝑝𝘳𝑒𝘻𝑒𝘯𝑡𝘢̂𝑛𝘥 𝘪𝑚𝘱𝑜𝘻𝑖𝘵𝑒 𝑠̦𝘪 𝘤𝑜𝘯𝑡𝘳𝑖𝘣𝑢𝘵̦𝑖𝘪 𝘤𝑢 𝑟𝘦𝑡̦𝘪𝑛𝘦𝑟𝘦 𝘭𝑎 𝑠𝘶𝑟𝘴𝑎̆” 𝘳𝑒𝘱𝑟𝘦𝑧𝘪𝑛𝘵𝑎̆ 𝑐𝘰𝑛𝘵𝑟𝘢𝑣𝘦𝑛𝘵̦𝑖𝘦, 𝑖𝘢𝑟 𝑎𝘮𝑒𝘯𝑧𝘪𝑙𝘦 𝘥𝑖𝘧𝑒𝘳𝑎̆ 𝑖̂𝘯 𝘧𝑢𝘯𝑐𝘵̦𝑖𝘦 𝘥𝑒 𝑐𝘢𝑙𝘪𝑡𝘢𝑡𝘦𝑎 𝑝𝘦𝑟𝘴𝑜𝘢𝑛𝘦𝑖 𝑜𝘣𝑙𝘪𝑔𝘢𝑡𝘦 𝘴𝑎̆ 𝑎𝘱𝑙𝘪𝑐𝘦 𝘳𝑒𝘵̦𝑖𝘯𝑒𝘳𝑒𝘢 𝘭𝑎 𝑠𝘶𝑟𝘴𝑎̆, 𝘥𝑎𝘳 𝘴̦𝑖 𝑑𝘦 𝘤𝑢𝘢𝑛𝘵𝑢𝘮𝑢𝘭 𝘴𝑢𝘮𝑒𝘪 𝘥𝑒 𝑝𝘭𝑎𝘵𝑎̆ 𝑙𝘢 𝘴𝑡𝘢𝑡. 𝘈𝑚𝘦𝑛𝘻𝑖𝘭𝑒 𝑖̂𝘯𝑐𝘦𝑝 𝑑𝘦 𝘭𝑎 1.000 𝑑𝘦 𝘭𝑒𝘪 𝘴̦𝑖 𝑝𝘰𝑡 𝑎𝘫𝑢𝘯𝑔𝘦 𝘱𝑎̂𝘯𝑎̆ 𝑙𝘢 27.000 𝑑𝘦 𝘭𝑒𝘪.
𝗌𝗎𝗋𝗌𝖺: 𝖺𝗏𝗈𝖼𝖺𝗍𝗎𝗋𝖺.𝖼𝗈𝗆

Ce se poate construi fără autorizaţie de construcţieCe se poate construi fără autorizaţie de construcţie în România. O s...
10/07/2023

Ce se poate construi fără autorizaţie de construcţie

Ce se poate construi fără autorizaţie de construcţie în România. O serie de construcții din mediul rural vor putea fi realizate fără autorizație de construire, doar cu notificarea Primăriei de pe raza localității unde se face investiția. Potrivit agrointel.ro, măsura a fost inclusă în textul proiectului de Lege privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, act normativ a fost aprobat în ședința Guvernului.

Ce se poate construi fără autorizaţie
Guvernul a aprobat în ședința din 29 martie proiectul de Lege privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor care simplifică procesele de avizare, autorizare și monitorizare în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului și construcțiilor. Potrivit ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, legea este una extrem de așteptată de domeniile de specialitate, și nu numai, deoarece codifică 17 acte normative diferite în vigoare.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în mediul rural, se vor putea construi, doar cu notificarea primăriei, locuințe unifamiliale pentru folosința proprie, cu parter, fără subsol, de 150 mp, pe bază de proiecte proprii, întocmite de specialiști sau proiecte tip puse la dispoziție de autoritățile locale.

De asemenea, cu notificarea primăriei și fără autorizație de construcție, se vor putea închide balcoanele în blocuri, se vor putea construi garaje, terase acoperite, pergole sau bucătării de vară.

Lista completă a lucrărilor de construire care pot fi executate în baza notificării transmisă autorităților administrației publice locale competente să emită autorizații de construire clădiri, cu respectarea reglementărilor urbanistice în vigoare, este următoarea:

a) realizarea de construcții noi în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice, după cm urmează:

clădiri/construcții noi exterioare locuințelor unifamiliale astfel cm sunt garaje, terase acoperite, pergole, bucătarii de vară, chioșcuri, piscină, grup sanitar și altele asemenea, care nu depășesc 50 mp;
o singură locuință unifamilială cu acces și lot propriu, parter, fără subsol, cu o suprafață construită maximă de 150 mp, în mediu rural, cu respectarea regulamentului de urbanism aplicabil numai în baza unor proiecte tip puse la dispoziție de autoritățile publice centrale sau județene, achiziționate pe baza unor concursuri de soluții, cu respectarea specificului local.
b) realizarea de intervenții asupra construcțiilor existente în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice, după cm urmează:

construirea de împrejmuiri noi prin desființarea celor existente numai în conformitate cu reglementările urbanistice aplicabile;
înlocuirea acoperișului existent în aceeași formă sau prin reconfigurare și înălțare cu maxim 0,50m și numai dacă înălțimea la streașină și coamă se încadrează în înălțimea maximum admisă prin regulamentul de urbanism aplicabil;
lucrări de amenajare mansardă în poduri existente, inclusiv asigurarea circulațiilor verticale în locuințe unifamiliale, fără modificări aduse asupra volumetriei de ansamblu a clădirii, numai dacă nu sunt necesare măsuri de consolidare a clădirii;
renovarea și extinderea bucătăriei, renovarea și extinderea băii, închiderea în mod unitar a logiilor și balcoanelor în apartamente locuințe colective;
modificări de compartimentare/ remodelări ale pereților interiori nestructurali, sau exteriori dacă nu se modifică dimensiunea casei pentru locuințe unifamiliale;
remodelări fațade, numai dacă acestea nu au rol structural portant;
lucrări de reabilitare energetică unitară a anvelopei și/sau a acoperișului – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/șarpantă – la clădiri de locuit individuale cu maxim 3 niveluri;
modificări de compartimentare interioară, nestructurală, demontabilă, realizată din materiale ușoare numai dacă nu sunt afectate lungimea și/ sau gabaritul căilor de evacuare, ori funcționarea instalațiilor cu rol în asigurarea securității la incendiu, ori gradul de rezistență/nivelul de stabilitate la foc al construcției;
schimbarea de destinație, numai în situația în care pentru realizarea acesteia nu sunt necesare lucrări de construire/desființare pentru care legea prevede emiterea autorizației de construire/desființare, și numai cu încadrarea în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru funcțiuni comerciale sau de birouri, cu acces public;
extinderi sau schimbări de destinație ale unor încăperi aparținând clădirilor existente în vederea amenajării de grupuri sanitare sau camere tehnice cu suprafețe de max. 25 mp;
lucrări de întreținere periodică și reparații curente la infrastructura de rețele edilitare și la instalațiile aferente.

Construcţii care necesită autorizaţie
Pentru descurajarea lucrărilor fără autorizație de construire, se introduce o autorizație de regularizare, care impune conformarea construcției la toate normele aplicabile și avizarea corespunzătoare a documentației. În plus, procedura de regularizare este supusă unei taxări mai mari de zece ori decât cea existentă, ceea ce conduce la un beneficiu important pentru bugetul local.

Pentru asigurarea unei calități controlabile a pieței de construcții, firmele de construcții vor fi certificate, iar cele care nu dovedesc că satisfac cerințele tehnice și administrative necesare nu pot participa la licitațiile la care nu sunt certificate. Ministerul Dezvoltării explică că spre exemplu, o firmă care nu are specialiștii necesari pentru certificare de lucrări în domeniul sanitar nu va putea participa la licitații pentru reabilitări sau construire de spitale.

Actul normativ propune și introducerea taxei de echipare edilitară pentru dezvoltările mari (cu peste 500 de unități locative), care se va plăti către bugetul local, cu destinația clar definită pentru infrastructură edilitară, rutieră, sanitară, educațională.

Ce se întâmplă dacă ridici o construcţie fără autorizaţie
Legea 50/1991 prevede foarte clar ce se poate întâmpla dacă ai construit fără autorizație de construire. În primul rând, dacă ai construit fără autorizație de construire, poți primi o amendă între 1000 și 100.000 lei. Fapta poate fi constatată de angajații din cadrul Departamentului de Urbanism al primăriei care trebuia să emită autorizația sau de către lucrători ai Poliției Locale, din cadrul Disciplinei in Construcții, însă amenda va fi aplicată de șeful instituției.

Totodată, prin Procesul – Verbal de sancționare persoana care a cosntruit fără autorizaţie va fi obligată ca într-un termen rezonabil să intre în legalitate, obținând toate autorizațiile necesare. În cazul în care ai construit fără autorizație de construire și ai fost amendat, iar în termenul dispus prin Procesul – Verbal de constatare și sancționare a contravenției nu ai intrat în legalitate, Primăria te poate da în judecată și te poate obliga să îți demolezi construcția nelegală sau ți-o poate demola chiar instituția statului, pe cheltuiala ta.

Când se pot executa lucrări fără autorizaţie de construire
I. Se pot executa fără autorizaţie de construire/desfiinţare următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor, cu excepţia cazurilor în care acestea se execută la categoriile de construcţii prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b):

a) reparaţii la împrejmuiri, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate;

b) reparaţii la acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora;

c) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară;

d) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări;

e) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit şi ale coşurilor de fum aferente;

f) tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje şi alte finisaje interioare, precum şi pardoseli interioare;

g) reparaţii la tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje şi alte finisaje exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;

h) reparaţii sau înlocuiri la instalaţiile interioare, precum şi reparaţii la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii;

i) montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;

j) lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări, fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, astfel:

trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces, terase exterioare;

2. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă – la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri;

k) lucrări de întreţinere periodică şi reparaţii curente la infrastructura de transport şi la instalaţiile aferente;

l) lucrări de branşamente aeriene în zonele în care nu sunt interzise prin regulamentul local de urbanism;

m) lucrări de branşamente şi racorduri executate pe domeniul public la infrastructura tehnico-edilitară existentă în zonă, cu acordul/autorizaţia administratorului drumului;

n) modificări de compartimentare nestructurală, demontabilă, realizată din materiale uşoare;

o) schimbarea de destinaţie, numai în situaţia în care pentru realizarea acesteia nu sunt necesare lucrări de construire/ desfiinţare pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare, cu încadrarea în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate;

p) introducerea de reţele şi echipamente de comunicaţii electronice în infrastructurile fizice subterane existente, construite cu această destinaţie, precum şi introducerea de reţele şi echipamente de comunicaţii electronice în infrastructurile fizice interioare existente;

q) lucrări de intervenţii în scopul implementării măsurilor necesare conform legislaţiei prevenirii şi stingerii incendiilor în vigoare, respectiv executarea instalaţiilor specifice prevenirii şi stingerii incendiilor, în vederea obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu;

r) lucrări de plantare a perdelelor forestiere de protecţie şi împăduriri pe terenuri degradate;

s) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului;

ş) lucrări pentru amplasarea de structuri uşoare demontabile pentru acoperirea terenurilor de sport existente sau destinate desfăşurării evenimentelor culturale care vor fi realizate în baza unui aviz de amplasare.

II. Se pot executa fără autorizaţie de construire/desfiinţare următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor amplasate în zone de protecţie a monumentelor sau în zone construite protejate, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, ori dacă acestea nu reprezintă construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate:

a) lucrări de reparaţii şi/sau întreţinere la construcţii existente, care nu afectează volumul, forma clădirii şi decoraţia faţadelor şi care nu reprezintă extinderi, demolări sau modificări structurale:

(i) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor, cu avizul autorităţii administraţiei publice centrale competente în domeniul protejării patrimoniului cultural sau al serviciilor deconcentrate ale acesteia, după caz;

(ii) lucrări de reparaţii minore la finisaje exterioare cu condiţia să se păstreze materialul, culoarea şi textura finisajului;

(iii) lucrări de uniformizare a culorii şi texturii finisajelor exterioare, în cazul în care aspectul a fost deteriorat prin mai multe intervenţii de reparaţii;

(iv) reparaţii/înlocuiri de tâmplărie exterioară, cu condiţia să se păstreze materialul, forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei;

b) lucrări de reparaţii interioare la tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje, precum şi înlocuiri de tâmplărie interioară, cu păstrarea dimensiunii golurilor;

c) lucrări de reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;

d) reparaţii sau înlocuiri la instalaţiile interioare;

e) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit şi ale coşurilor de fum aferente, păstrându-se forma, dimensiunile şi materialele acestora;

f) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate;

g) modificări de compartimentări nestructurale, demontabile, realizate din materiale uşoare şi care nu modifică concepţia spaţială interioară;

h) schimbarea de destinaţie, numai în situaţia în care pentru realizarea acesteia nu sunt necesare lucrări de construire/desfiinţare pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare, cu încadrarea în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate;

i) lucrări de intervenţii în scopul implementării măsurilor necesare conform legislaţiei prevenirii şi stingerii incendiilor în vigoare, respectiv executarea instalaţiilor specifice prevenirii şi stingerii incendiilor, în vederea obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu.

III. La construcţiile cu caracter special având destinaţia de unităţi sanitare care sunt monumente istorice, amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, se pot executa fără autorizaţie de construire lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor de finisaje interioare şi exterioare, reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, reparaţii la acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate, reparaţii şi înlocuiri la pardoseli şi la instalaţiile interioare.

IV. În cazul construcţiilor monument istoric şi al construcţiilor cu valoare arhitecturală sau istorică stabilită prin documentaţii de urbanism aprobate, lucrările prevăzute la alin. (2) se pot executa numai cu notificarea prealabilă a autorităţii administraţiei publice locale şi a serviciului deconcentrat al autorităţii centrale competente în domeniul protejării patrimoniului cultural şi în baza acordului scris al acestui serviciu deconcentrat care conţine condiţiile şi termenele de executare ale lucrărilor sau, după caz, necesitatea urmării procedurii de autorizare a respectivelor lucrări.

VII. Se pot executa fără autorizaţie de construire:

a) lucrări pentru amplasarea de tonete şi pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, în suprafaţă de maximum 12 mp, în baza avizului de amplasare şi care nu determină congestionarea sau blocarea traficului pietonal pe trotuar, fără racorduri şi/sau branşamente la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice;

b) lucrări de reparaţii/reabilitări/retehnologizări, inclusiv modificarea, înlocuirea sau adăugarea de echipamente reţelelor de comunicaţii electronice, în cazul în care pentru acestea nu sunt necesare şi lucrări asupra infrastructurilor fizice de susţinere, efectuate de beneficiarii regimului de autorizare generală din domeniul comunicaţiilor electronice şi/sau de operatorii de reţea;

c) lucrările geofizice de cercetare şi prospecţiune a potenţialului petroligen, cu respectarea legislaţiei privind protecţia mediului: prospecţiuni seismice, vibrare controlată, prospecţiuni gravimetrice, prospecţiuni magnetometrice, prospecţiuni geoelectrice, prospecţiuni radiometrice, teledetecţie, în condiţiile în care acestea nu presupun foraje sau lucrări de natura lucrărilor de construcţii.

Address

Strada Nicolae Balcescu Nr 17 A. Bloc V3A, Biroul 10
Galati
800120

Opening Hours

Monday 10:00 - 18:00
Tuesday 10:00 - 18:00
Wednesday 10:00 - 18:00
Thursday 10:00 - 18:00
Friday 10:00 - 18:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cabinet Avocat Antohe Dan posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Cabinet Avocat Antohe Dan:

Share

De ce noi?Iubim performanta!

Suntem aici pentru a livra soluţii eficiente clienţilor noştri și, de aceea, folosim instrumentele legislative printr-o abordare creativă, susținută constant de determinare şi pasiune.

Ne angajăm să le oferim clienţilor şi colaboratorilor un parteneriat loial şi transparent, bazat pe performanţă şi implicare totală.

Punem accent pe munca de echipă în relaţia cu clienţii şi cu colaboratorii noştri, nu doar în interiorul cabinetului.