Aurel Fleancu - Cabinet de Avocat

25/03/2026

Refuzul martorului de a da declarații

Prin Decizia nr. 54 din 23 martie 2026 Înalta Curte de Casație şi Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a admis sesizarea formulată de către Curtea de Apel București, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

"În interpretarea dispozițiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care o persoană citată în calitate de martor în procesul penal refuză, înainte sau după depunerea jurământului, să facă orice fel de declarații?”.

ICCJ a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care persoana citată în calitate de martor în procesul penal, după ce i-au fost aduse la cunoștință faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora s-a dispus sau s-a încuviințat audierea sa, precum și obligațiile procesuale care îi revin, refuză, înainte sau după depunerea jurământului sau a declarației solemne, să dea declarații și nu se află într-unul dintre cazurile prevăzute de art. 116 alin. (3), art. 117 alin. (1) și art. 118 din Codul de procedură penală.

Minuta deciziei nr. 54 din 23 martie 2026 23 martie 2026 R O M Â N I A ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ Minuta deciziei nr. 54 Dosar nr. 2540/1/2025 Ședința din data de 23 martie 2026 ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Admi...

20/03/2026

25/02/2026

Pensia de întreținere sau pensia alimentară

Pensia de întreținere este reprezentată de obligația părintelui divorțat sau a celui separat de familie de a asigura întreținerea copilul/copiilor minor/minori la o valoare care se va stabili de instanța de judecată în cazul unei acțiuni de divorț sau, separat, printr-o altă cerere.
Fiecare dintre cei doi părinți ai unui minor sunt obligați, nu numai moral, dar și prin efectul legii, să furnizeze fiecăruia dintre copiii minori (și, în unele situații chiar și copilului major – celui aflat în continuarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani) cele necesare atât traiului zilnic cât și pentru educația sa.
În cazul în care părinții nu pot fi de acord cu valoarea cu valoarea acestei prestații, ei se pot adresa instanțelor de judecată competente.
Pentru a se putea stabili valoarea pensiei de întreținere trebuie avute în vedere veniturile celui care urmează să achite această obligație, având în vedere că legea prevede cotele care se aplică acelor venituri în funcție de numărul de copii: 1/4 din venitul net lunar pentru 1 copil, 1/3 pentru 2 copii și 1/2 pentru 3 sau mai mulți copii.
Plata acestei sume se face, de regulă, de la momentul cererii de chemare în judecată fără a se lua în considerare durata ulterioară a procesului. Codul civil prevede și o excepție de la această regulă în situația în care introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului, pensia de întreținere se datorează de la o dată anterioară (art. 532 alin. 2 Cod Civil).
Legea nu prevede o valoare minimă a pensiei de întreținere însă, atunci când debitorul obligației nu obține venituri, cotele menționate mai sus se vor raporta la venitul minim la nivel național.
În situația în care apar împrejurări care pot determina modificarea cuantumului pensiei de întreținere, partea interesată se poate adresa instanței de judecată în vederea majorării sau diminuării cuantumului acesteia.
Atunci când, în mod intenționat, părintele care are obligația plății pensiei de întreținere refuză să se achite de această obligație, putem ajunge în situația unei infracțiuni.
Astfel, la art. 378 alin. 1 lit. c din Codul Penal se prevede că neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.