Aurel Fleancu - Cabinet de Avocat

01/10/2026

⏳ Ai împrumutat bani cuiva și tot amâni să-i ceri înapoi?

Atenție: dreptul de a cere în instanță banii înapoi nu durează la nesfârșit. Codul civil stabilește, ca regulă generală, un termen de 3 ani, numit termen de prescripție.

Ce înseamnă asta, pe scurt: ✔️ Termenul curge, de regulă, de la data la care datoria trebuia plătită. ✔️ După ce trec cei 3 ani, persoana care îți datorează banii se poate apăra spunând că termenul a expirat, iar instanța nu o mai poate obliga să plătească. ✔️ Termenul poate fi întrerupt, de exemplu dacă cel care îți datorează banii recunoaște datoria sau dacă îl chemi în judecată înainte să expire.

Sfat practic: păstrează orice dovadă scrisă a împrumutului (contract, chitanță, mesaje, transfer bancar) și notează-ți data scadenței.

Fiecare situație are particularitățile ei. Dacă ai întrebări despre un caz anume, ne poți scrie în mesaj privat.

ℹ️ Informații cu caracter general, care nu constituie consultanță juridică.

25/03/2026

Refuzul martorului de a da declarații

Prin Decizia nr. 54 din 23 martie 2026 Înalta Curte de Casație şi Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a admis sesizarea formulată de către Curtea de Apel București, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

"În interpretarea dispozițiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care o persoană citată în calitate de martor în procesul penal refuză, înainte sau după depunerea jurământului, să facă orice fel de declarații?”.

ICCJ a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care persoana citată în calitate de martor în procesul penal, după ce i-au fost aduse la cunoștință faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora s-a dispus sau s-a încuviințat audierea sa, precum și obligațiile procesuale care îi revin, refuză, înainte sau după depunerea jurământului sau a declarației solemne, să dea declarații și nu se află într-unul dintre cazurile prevăzute de art. 116 alin. (3), art. 117 alin. (1) și art. 118 din Codul de procedură penală.

Minuta deciziei nr. 54 din 23 martie 2026 23 martie 2026 R O M Â N I A ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ Minuta deciziei nr. 54 Dosar nr. 2540/1/2025 Ședința din data de 23 martie 2026 ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Admi...

20/03/2026

25/02/2026

Pensia de întreținere sau pensia alimentară

Pensia de întreținere este reprezentată de obligația părintelui divorțat sau a celui separat de familie de a asigura întreținerea copilul/copiilor minor/minori la o valoare care se va stabili de instanța de judecată în cazul unei acțiuni de divorț sau, separat, printr-o altă cerere.
Fiecare dintre cei doi părinți ai unui minor sunt obligați, nu numai moral, dar și prin efectul legii, să furnizeze fiecăruia dintre copiii minori (și, în unele situații chiar și copilului major – celui aflat în continuarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani) cele necesare atât traiului zilnic cât și pentru educația sa.
În cazul în care părinții nu pot fi de acord cu valoarea cu valoarea acestei prestații, ei se pot adresa instanțelor de judecată competente.
Pentru a se putea stabili valoarea pensiei de întreținere trebuie avute în vedere veniturile celui care urmează să achite această obligație, având în vedere că legea prevede cotele care se aplică acelor venituri în funcție de numărul de copii: 1/4 din venitul net lunar pentru 1 copil, 1/3 pentru 2 copii și 1/2 pentru 3 sau mai mulți copii.
Plata acestei sume se face, de regulă, de la momentul cererii de chemare în judecată fără a se lua în considerare durata ulterioară a procesului. Codul civil prevede și o excepție de la această regulă în situația în care introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului, pensia de întreținere se datorează de la o dată anterioară (art. 532 alin. 2 Cod Civil).
Legea nu prevede o valoare minimă a pensiei de întreținere însă, atunci când debitorul obligației nu obține venituri, cotele menționate mai sus se vor raporta la venitul minim la nivel național.
În situația în care apar împrejurări care pot determina modificarea cuantumului pensiei de întreținere, partea interesată se poate adresa instanței de judecată în vederea majorării sau diminuării cuantumului acesteia.
Atunci când, în mod intenționat, părintele care are obligația plății pensiei de întreținere refuză să se achite de această obligație, putem ajunge în situația unei infracțiuni.
Astfel, la art. 378 alin. 1 lit. c din Codul Penal se prevede că neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

17/11/2025

⚠️ ATENȚIE! ⚠️

Vă informăm că a fost reluată o campanie frauduloasă prin care atacatorii încearcă să inducă în eroare cetățenii pentru a obține acces la date personale și la conturile de mesagerie.

🔴 Mesajele din campania „votează copilul prietenului meu” conțin un link malițios!

📵 NU accesați link-ul, chiar dacă primiți mesajul de la un număr de telefon cunoscut.
⛔ Contul persoanei respective poate fi deja compromis.

✔️ Rămâneți vigilenți!
✔️ Protejați-vă datele!
✔️ Nu distribuiți mai departe mesajul!

Rămâneți în siguranță! ✅

27/05/2025

‼️ ATENȚIE: NU au început încorporările!
CNA sprijină demersurile Ministerului Apărării Naționale și informează publicul că afirmațiile alarmiste din online sunt false și fac parte dintr-o campanie de dezinformare.

ℹ️ Serviciul militar obligatoriu este suspendat pe timp de pace în România încă din 2007, conform Legii nr. 395/2005.
Ministerul Apărării a precizat public, de nenumărate ori, că nu există intenția revenirii la serviciul militar obligatoriu. Toate demersurile de recrutare vizează strict voluntariatul.

⚠️ În prezent, imaginile și postările care susțin începerea încorporărilor se referă, de fapt, la exercițiul MOBEX OT-GR-TR-25, desfășurat legal, în perioada 26–30 mai 2025, în județele Olt, Giurgiu și Teleorman.
Aceste exerciții au loc periodic și vizează evaluarea rezervei de mobilizare și cooperarea cu rezerviștii – o practică firească în orice stat membru NATO.

✉️ Emiterea ordinelor de chemare pentru clarificarea situației militare este prevăzută de Legea nr. 446/2006 și nu reprezintă reintroducerea armatei obligatorii. Refuzul primirii acestor documente este sancționat legal (art. 80).

🔍 CNA monitorizează permanent conținutul audiovizual și online pentru a identifica și elimina dezinformările care pun în pericol climatul social și încrederea în instituțiile statului.
Facem apel la responsabilitate și vă încurajăm să verificați informațiile și să vă informați doar din surse oficiale!

➡️ InfoRadar – Detectorul dezinformării: https://f.mtr.cool/rcyukjysbc

23/04/2025

16/04/2025

‼️ ALERTĂ: O nouă metodă de înșelăciune lovește avocații și publicul larg ‼️

UNBR avertizează asupra unui nou tip de fraudă online care implică furtul de identitate al avocaților pentru crearea de conturi false pe aplicații de mesagerie.
📌 În cel mai recent caz, au fost folosite fotografia de profil și prenumele unui avocat pentru a cere bani cunoscuților acestuia.
📢 UNBR atrage atenția că aceste practici sunt extrem de periculoase și afectează încrederea publicului în profesia de avocat.
Recomandări:
✅ Nu trimiteți bani fără verificare telefonică directă.
✅ Raportați tentativele suspecte la Poliție, DIICOT, UNBR sau Barou.
✅ Avocații sunt sfătuiți să își monitorizeze identitatea online.

Detalii în articolul din primul comentariu.

📣 Rămâneți vigilenți! Protejați-vă identitatea și comunitatea.
🔗

03/02/2025

Decizia nr. 25 în dosarul nr. 620/1/2024

Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj – Secţia penală și de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”

„Dacă dispoziţia “aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”

şi stabileşte următoarele:

În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 ianuarie 2025.