Anca Firescu-Cabinet de Avocat

17/10/2026

CCR confirmă: reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariile avocaților exclusiv la cererea părții este o soluție constituțional admisibilă.

Prin Decizia nr. 346/2025, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate privind reglementarea adoptată de Parlament, dar a stabilit, în considerentele obligatorii, că soluția legislativă susținută de UNBR poate fi adoptată cu respectarea garanțiilor procesuale necesare.

Decizia oferă astfel premise pentru reluarea demersului legislativ și indică posibile criterii obiective de evaluare, inclusiv onorariile minimale și criteriile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

UNBR a semnalat în repetate rânduri situații în care cheltuielile de judecată reprezentând onorariile avocaților au fost reduse la sume derizorii, afectând posibilitatea justițiabililor de a recupera cheltuielile efectuate pentru apărarea drepturilor lor.

UNBR va relua demersurile legislative pentru prevenirea reducerilor arbitrare și asigurarea unei recuperări echitabile și previzibile a cheltuielilor de judecată, cu respectarea drepturilor procesuale ale ambelor părți.

Detalii în informarea UNBR: link în primul comentariu.

15/10/2026

Legea profesiei de avocat, adaptată noilor realități: proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 a ajuns în Parlament

Protejarea secretului profesional indiferent de tehnologie și de locul păstrării informației, înlăturarea obstacolelor administrative din calea apărării, combaterea serviciilor juridice neautorizate online și întărirea rolului avocatului în prevenirea litigiilor sunt principalele direcții ale proiectului de modificare a Legii nr. 51/1995. Inițiativa propune o adaptare consistentă a legii profesiei la noile realități, cu garanții suplimentare pentru cetățeni, inclusiv pentru copii și persoane vulnerabile.

În data de 14 octombrie 2026, proiectul a fost depus la Parlament de Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator, alături de parlamentari din mai multe formațiuni politice,

Traian Briciu, președintele UNBR: „Proiectul valorifică propunerile colegilor din campania «Dialog UNBR» și dă expresie legislativă rezoluțiilor Congresului Avocaților 2026. Le mulțumesc colegilor avocați care au contribuit prin opinii, întrebări și exemple din practică, precum și membrilor Grupului de lucru GL1 pentru legislația profesiei, coordonat de Sergiu Stănilă, pentru elaborarea soluțiilor legislative. Modificările întăresc rolul avocatului atât înaintea procesului, cât și pe parcursul acestuia, prin consolidarea atribuțiilor de consultanță, redactare și atestare a actelor, negociere și soluționare amiabilă a diferendelor, alături de garanții mai clare pentru exercitarea apărării. Proiectul susține astfel o prezență mai amplă a avocatului în viața juridică a cetățenilor și a întreprinderilor, încă din etapa în care se stabilesc drepturi și obligații.”

Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator: „Cetățeanul care caută un sfat juridic online trebuie să știe cine îl oferă, dacă are dreptul să o facă și cine răspunde pentru consecințe. Definirea consultanței juridice, protejarea denumirii de avocat și procedura rapidă împotriva serviciilor neautorizate răspund acestei nevoi de siguranță. Legea trebuie să încurajeze și intervenția avocatului înainte ca un contract neclar sau un diferend să ducă la proces și să asigure sprijin juridic în situații sensibile, precum divorțurile cu copii minori. Sunt soluții cu efecte directe asupra cetățenilor, iar susținerea inițiativei de către parlamentari din mai multe partide oferă o bază pentru promovarea lor.”

Alături de Daniel Fenechiu, inițiatorii proiectului sunt senatorii Cosmina Cerva, Titus Corlățean, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu, Ion-Cristinel Rujan și Robert-Marius Cazanciuc, precum și deputații Adriana Diana Tușa și Ciprian-Minodor Dobre.

Schimbările propuse privesc atât exercitarea profesiei, cât și siguranța celor care apelează la servicii juridice:

Protecția confidențialității și exercitarea efectivă a apărării

● Secretul profesional trebuie să urmeze informația, nu locul. Legea actuală leagă expres inviolabilitatea materialelor profesionale de prezența lor asupra avocatului sau în cabinet. Proiectul extinde protecția indiferent de suport, modalitatea de comunicare și locul păstrării ori prelucrării, inclusiv la furnizori de servicii sau alți terți. Informațiile avocat–client trebuie să rămână confidențiale și pe telefon, laptop, server sau în cloud.

● Garanții pentru secretul profesional în procedurile administrative. În inspecții, verificări și alte proceduri, accesul la informațiile profesionale trebuie limitat la scopul legal urmărit. Materialele pentru care avocatul invocă secretul profesional nu ar putea fi examinate până la stabilirea caracterului lor protejat. Garanțiile acoperă și informațiile obținute de la furnizori de servicii.

● Telefonul și laptopul, instrumente de lucru ale avocatului. Avocatul ar putea păstra și utiliza profesional dispozitivele electronice în instanțe, parchete, sedii ale organelor de cercetare penală, locuri de deținere și alte instituții publice, fără ca accesul să fie condiționat de predarea lor. Restricționarea unor funcții sau aplicații ar fi posibilă numai în condițiile legii, prin măsuri necesare și proporționale.

● Împuternicirea avocațială, dovadă a mandatului față de terți. Recunoașterea sa expresă urmărește eliminarea procurilor suplimentare, a deplasărilor și a costurilor inutile, cu păstrarea cerințelor speciale de formă prevăzute de lege pentru validitatea actelor.

● Acces la informații și prezență în proceduri. Instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat ar urma să furnizeze avocatului informațiile și înscrisurile necesare mandatului, cu respectarea limitelor legale. Prezența avocatului nu ar putea fi restricționată în procedurile jurisdicționale sau administrative în care este implicat clientul, indiferent de faza acestora.

Clarificarea serviciilor juridice și protejarea publicului, inclusiv online

● Delimitarea consultanței juridice de informarea generală. Consultanța este definită prin analiza unei situații concrete și oferirea unei opinii sau a unui sfat juridic, indiferent de tehnologia utilizată. Informarea generală, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele standardizate rămân distincte, cât timp nu presupun o asemenea analiză.

● Clarificarea activităților rezervate profesiei. Activitățile enumerate de lege se exercită numai de avocat, cu excepția celor atribuite expres prin lege și altor profesii juridice.

● Protejarea denumirii „avocat”. Proiectul sancționează folosirea fără drept a denumirii și a titulaturilor care creează o falsă aparență de apartenență la profesie, inclusiv în nume de domenii, pe site-uri, platforme, rețele sociale și aplicații.

● Procedură rapidă împotriva serviciilor juridice neautorizate online. UNBR ar putea solicita instanței încetarea încălcărilor și emiterea ordinelor prevăzute de Regulamentul european privind serviciile digitale, inclusiv pentru identificarea persoanei responsabile. Primul termen ar fi stabilit în cel mult cinci zile, iar hotărârea ar fi executorie, cu drept de apel în cinci zile de la comunicare.

Prevenirea litigiilor și adaptarea activităților avocatului

● Redactarea contractelor, cu rol preventiv. Sunt clarificate redactarea actelor și contractelor și atestarea identității părților, conținutului ori datei actelor. Prin completarea Codului civil, înscrisurile contractuale pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitate sau dovadă, ar urma să fie întocmite de avocat, dacă legea nu prevede altfel. Regula privește și modificările supuse aceleiași cerințe și contractele electronice, în condițiile legii speciale. Nerespectarea obligației ar atrage nulitatea numai dacă legea o prevede expres.

● Mediere și arbitraj. Avocatul ar putea exercita medierea fără formalitățile de autorizare aplicabile persoanelor care exercită exclusiv profesia de mediator și fără supravegherea Consiliului de Mediere. Rămân obligatorii competența, imparțialitatea și confidențialitatea, precum și interdicția de a reprezenta o parte și de a media aceeași cauză. Sunt incluse expres arbitrajul ad-hoc și cel instituțional.

● Plăți și păstrarea documentelor, cu garanții pentru client. Proiectul prevede efectuarea și primirea plăților în numele clientului, inclusiv prin mecanisme de tip escrow, cu separarea fondurilor de patrimoniul avocatului și reguli de evidență, trasabilitate și restituire. Reglementează și primirea și păstrarea documentelor, cu respectarea secretului profesional, protecției datelor și obligațiilor legale. Pentru activitățile indicate de proiect ar putea fi încheiate contracte distincte de asistență juridică.

● Servicii pentru tranzacții și activitatea economică. Sunt prevăzute expres activitatea de corespondent al unei societăți de asigurare, publicitatea mobiliară și redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, în limitele competențelor legale. Sunt clarificate și activitățile juridice de recuperare a creanțelor, cu protejarea consumatorilor și a datelor și prevenirea practicilor agresive sau înșelătoare.

● Sediul temporar al societăților. Sediul profesional al avocatului ar putea fi utilizat pentru constituirea și autorizarea funcționării societății, mutarea sediului sau stabilirea unui sediu secundar, pentru cel mult un an.

Asistență juridică și măsuri de ocrotire

● Protecția copiilor și a persoanelor vulnerabile. Proiectul propune asistarea obligatorie a soților în divorțurile cu copii minori, indiferent de procedură, cu aplicarea asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar pentru persoanele eligibile. Sunt prevăzute și activitatea de curator special al minorului desemnat de instanță, consilierea judiciară, curatela, tutela specială și curatela convențională, precum și activitatea de executor testamentar.

Consultarea profesiei și adaptarea reglementărilor

● Consultarea efectivă a UNBR. Autoritățile și instituțiile publice ar avea obligația să consulte UNBR asupra reglementărilor care afectează profesia, într-un interval rezonabil și suficient de devreme pentru ca observațiile să poată fi analizate înaintea adoptării.

● 60 de zile pentru adaptarea regulilor administrative. Reglementările subsecvente și sectoriale ar urma să fie puse în acord cu legea, în special în privința dovezii mandatului, accesului avocatului în instituții și locuri de deținere și protecției secretului profesional.

Proiectul propune o perspectivă mai amplă asupra locului avocatului în societate: alături de client încă de la luarea unei decizii, încheierea unui contract sau negocierea unei înțelegeri, cu atribuții clare și garanții care să îi susțină intervenția. Consolidarea acestui rol deschide noi posibilități de exercitare a profesiei și face asistența juridică mai prezentă în viața cetățenilor și în activitatea întreprinderilor.

Dezbaterea parlamentară este următoarea etapă în construirea unui cadru legislativ care să răspundă practicii de astăzi și să poată susține transformările următoare. Pentru UNBR, dialogul cu avocații rămâne esențial în acest parcurs: experiența lor trebuie să se regăsească în reguli care le permit să își valorifice competența, să își asume noi responsabilități și să ofere o protecție efectivă celor care le încredințează apărarea drepturilor.

14/10/2026

https://www.iccj.ro/2026/10/12/minuta-deciziei-nr-10-din-12-octombrie-2026/

⚖️ ICCJ – Decizia nr. 10/12.10.2026 (RIL, dosar nr. 1114/1/2026)

📌 Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis RIL-ul formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău privind interpretarea art. 20 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 140/2022, prin raportare la art. 20 alin. (1) și alin. (3)-(5) din aceeași lege și la art. 168 alin. (3) Cod civil.

🔄 Ipoteza: în procedura de reexaminare a măsurii punerii sub interdicție judecătorească, instanța dispune înlocuirea acesteia cu tutela specială și constată caracterul permanent al deteriorării facultăților mintale ale persoanei ocrotite.

⏳ Soluția: durata maximă pentru care poate fi dispusă tutela specială este de 15 ani.

✅ Decizia este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) Cod procedură civilă, de la data publicării în Monitorul Oficial.

Minuta deciziei nr. 10 din 12 octombrie 2026 12 octombrie 2026 ROMÂNIA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii Minuta deciziei nr. 10 Dosar nr. 1114/1/2026 Ședința din 12 octombrie 2026 ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul în inte...

07/10/2026

🆕 Propunerea legislativă B544/2026 privind dezincriminarea consumului propriu de droguri

📥 Propunerea a fost înregistrată la Senat luni, 5 octombrie 2026. Camera decizională este Camera Deputaților.
✍️ Inițiatorul este senatoarea Victoria Stoiciu. Propunerea este cosemnată de Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL).

🎯 Obiectivul declarat este trecerea consumului propriu de la modelul justiției penale la modelul sănătății publice. Fapta rămâne ilicită și sancționată, dar contravențional, nu penal. Proiectul nu legalizează niciun drog.

⚖️ CE DEVINE CONTRAVENȚIE

🔹 Art. 4 se referă la cultivarea, producerea, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru consum propriu:
▪️ pentru drogurile de risc, amenda este de 1.000–1.500 lei (în prezent: închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală);
▪️ pentru drogurile de mare risc, amenda este de 1.500–3.000 lei (în prezent: închisoare de la 6 luni la 3 ani).

🔹 Art. 3 alin. (3)–(4) privește introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor pentru consum propriu:
▪️ pentru drogurile de risc, amenda este de 1.500–2.000 lei (în prezent fapta este trafic internațional, cu închisoare de la 5 la 15 ani);
▪️ pentru drogurile de mare risc, amenda este de 2.000–3.500 lei (în prezent: închisoare de la 10 la 20 de ani).

🔹 Corelativ, art. 271 din Codul vamal (contrabanda calificată) nu se mai aplică acestor fapte.

🔹 Maximul amenzii se dublează în două situații:
▪️ fapta este săvârșită de persoane cu funcții de autoritate publică, de cadre medicale sau de persoane cu atribuții antidrog;
▪️ fapta este săvârșită în locuri protejate, cm ar fi unitățile de învățământ, medicale, militare sau penitenciarele.

👮 PROCEDURA ȘI IMPACTUL DIRECT ASUPRA MAI

🔹 Constatarea contravenției o fac polițiștii, polițiștii de frontieră, polițiștii de penitenciare, jandarmii și personalul vamal. Agentul constatator ridică drogurile și le predă de îndată formațiunii specializate, împreună cu procesul-verbal.
🔹 Sancțiunea o aplică exclusiv ofițerii și agenții formațiunilor antidrog ale Poliției Române. Ei decid pe baza materialului probator și a raportului de analiză de laborator.
🔹 Delimitarea dintre consum și trafic se face de la caz la caz, fără praguri cantitative. Dacă există indicii de trafic, este sesizat organul de urmărire penală.
🔹 Aplicarea sancțiunii se prescrie în 1 an. Drogurile se confiscă și se distrug potrivit art. 17. Comisia de distrugere este condusă de șeful formațiunii specializate.

🩺 COMPONENTA DE SĂNĂTATE

🔹 Consumatorul poate fi trimis la evaluare în centrele de sănătate mintală (OUG 147/2024), cu consimțământul său. Includerea în programul integrat de asistență se face cu acordul său scris.
🔹 Pentru minori, evaluarea este obligatorie și se face în prezența părinților. În situațiile de risc, organul care aplică sancțiunea sesizează DGASPC.
🔹 Se pot înființa spații de consum supravegheat în unități sanitare autorizate de DSP, destinate adulților cu dependență diagnosticată. Unitatea nu furnizează substanțele. Procedura se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.
🔹 Amenzile se fac venit la bugetul de stat și sunt folosite pentru programele de prevenire și asistență.

🚫 CE RĂMÂNE ÎN ZONA PENALĂ

🔹 Traficul intern și internațional (art. 2 și art. 3 alin. 1–2) rămâne infracțiune, cu pedepsele actuale.
🔹 Punerea la dispoziție a unor locuințe sau localuri pentru consum se pedepsește în continuare cu 2–7 ani, cu excepția spațiilor sanitare autorizate.
🔹 Pentru finanțarea traficului, limitele pedepselor se majorează cu o treime. Tentativa se pedepsește, iar confiscarea specială se menține.
🔹 Denunțul, care poate duce la nepedepsire sau la reducerea pedepsei la jumătate, rămâne disponibil doar pentru faptele care rămân infracțiuni.
🔹 Conducerea sub influența substanțelor psihoactive (art. 336 Cod penal) rămâne neatinsă.

⏳ DISPOZIȚII TRANZITORII

🔹 Legea intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.
🔹 Faptelor săvârșite anterior li se aplică art. 4 din Codul penal (dezincriminarea). Ele nu sunt sancționate retroactiv cu amendă.
🔹 Măsurile preventive dispuse exclusiv pentru aceste fapte încetează de drept, iar persoanele reținute sau arestate sunt puse de îndată în libertate.
🔹 Confiscarea drogurilor se menține.
🔹 Pentru persoanele condamnate, instanța de executare se sesizează din oficiu în 30 de zile, iar condamnările se scot din cazier.
🔹 Guvernul trebuie să actualizeze HG 860/2005 în 60 de zile.

📊 DATE INVOCATE ÎN EXPUNEREA DE MOTIVE (inclusiv din răspunsul MAI nr. 14867/2026)
▪️ În 2025, 77,51% din cauzele DIICOT au privit drogurile (37.419 cauze), dintre care aproape 22.000 au rămas nesoluționate la final de an.
▪️ 79% dintre capturi au fost sub 5 grame, cu o medie de circa 1 gram.
▪️ În 2025 au existat 520 de condamnări definitive pentru consum propriu, față de 165 în 2020.
▪️ În 2025, 6.531 de persoane au fost conduse la sediul poliției fără mandat, dintre care 476 minori.
▪️ În 2025 au fost arestate preventiv 1.106 persoane, cu o durată medie a arestului de 73 de zile.
▪️ În 2024, IGPR a cheltuit 271,3 mil. lei pentru reducerea ofertei, față de 5,3 mil. lei alocate programelor de prevenire și asistență (raport 51:1).
▪️ Numărul câinilor antidrog a crescut la 161, de la 18 în 2020. În semestrul I 2026, 95,4% din misiunile canine s-au încheiat fără semnalare pozitivă.
▪️ În cauza C-583/24 (Tagu) aflată la CJUE, o instanță olandeză a refuzat predarea unei persoane către România pe baza mandatului european de arestare, considerând pedeapsa disproporționată.

30/09/2026

De joi se aplică un nou regim al taxelor de drum, care, pe lângă faptul că împarte actuala rovinietă în două taxe distincte - una pentru vehiculele ușoare (rovinieta), iar cea de-a doua pentru vehiculele grele (TollRo), elimină și actualele taxe de pod. Pentru a reflecta această schimbare în legislația secundară, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a emis luni un ordin în acest sens.

Continuarea articolului: https://www.avocatnet.ro/articol_72747/De-la-1-octombrie-odat%C4%83-cu-intrarea-in-vigoare-a-noului-regim-de-taxe-de-drum-taxele-de-pod-se-elimin%C4%83-MTI-a-modificat-%C8%99i-legisla%C8%9Bia-secundar%C4%83-in-acest-sens.html

28/09/2026

De la 1 octombrie se aplică un nou regim al taxelor de drum, care împarte actuala rovinietă în două taxe distincte - una pentru vehiculele ușoare (rovinieta), iar cea de-a doua pentru vehiculele grele (TollRo). Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a publicat recent un ordin prin care stabilește ce valoare va avea, din octombrie, rovinieta, ea calculându-se în funcție de categoria vehiculului și de clasa de emisii poluante a acestuia.

Citește articolul complet: https://www.avocatnet.ro/articol_71895/Noile-tarife-ale-rovinietei-aplicabile-de-la-1-octombrie-oficiale-Acestea-difer%C4%83-%C8%99i-in-func%C8%9Bie-de-cat-de-poluante-sunt-vehiculele.html

17/09/2026

📢 UNBR INFO | S-a reluat accesul avocaților la Registrul Proprietarilor

Accesul avocaților la platforma Registrul Proprietarilor a fost reluat astăzi, după indisponibilitatea generată de atacul cibernetic care a afectat infrastructura informatică a ANCPI în luna iulie.

În prezent, ANCPI transmite către avocați e-mailurile necesare activării conturilor de acces, procesul fiind în desfășurare.

UNBR va continua dialogul cu ANCPI pentru extinderea accesului la datele necesare activității profesionale și pentru asigurarea unui acces stabil și predictibil pentru avocați.

🔗 Mai multe informații – în linkul din primul comentariu.

17/09/2026

⚖️ Modificarea art. 374 Cod penal: ce s-a votat de fapt

🏛️ Camera Deputaților, cameră decizională, a adoptat astăzi, 16 septembrie 2026, proiectul în forma Senatului, cu 180 de voturi pentru, 61 contra și 15 abțineri. Inițiativa a fost semnată de 63 de parlamentari din PSD, PNL, USR, UDMR, UPR și minorități.

🔄 Ce se schimbă

📝 Denumirea „pornografie infantilă” devine „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Noua terminologie este cea recomandată de Directiva 2011/93/UE și de Convenția de la Lanzarote.

🔍 Definiția materialelor rămâne la fel de largă și devine chiar mai cuprinzătoare. Ea acoperă orice material care prezintă un minor sau un adult prezentat drept minor, cu comportament sexual explicit. Sunt incluse și materialele generate cu inteligență artificială, cele care simulează credibil un minor fără a fi o persoană reală și orice reprezentare a organelor genitale ale unui minor cu scop sexual.

✅ Nu se cere dovada unui abuz fizic efectiv asupra minorului.

➕ Ce se adaugă

💻 Accesarea materialelor devine infracțiune distinctă.
👁️ Vizionarea spectacolelor live cu abuzuri asupra minorilor este incriminată.
📚 Sunt incriminate ghidurile, manualele și programele concepute pentru comiterea faptei.
🎯 Grooming-ul se aplică oricărei persoane.
👮 Se introduce agravanta faptei comise de un funcționar public.
🔒 Mijloacele folosite și foloasele obținute se confiscă obligatoriu.
🚨 Nedenunțarea faptei se pedepsește.

⛓️ Pedepse

🔴 Producere: 5–12 ani
🟠 Promovare sau expunere: 3–10 ani
🟡 Procurare, deținere, stocare, distribuire: 2–7 ani
⬆️ În formele agravate, limitele cresc cu o treime

🧑‍⚖️ Poziția CSM

📄 CSM nu a dat aviz negativ. A precizat că proiectul nu intră în sfera avizării sale și a transmis un punct de vedere. În acesta, schimbarea denumirii este apreciată ca oportună, iar diferențierea pedepselor ca fiind corectă.

🛠️ CSM a formulat două observații de tehnică legislativă. Ambele au fost preluate în forma adoptată de Senat.

⚠️ Aspecte care rămân în discuție

📉 Pedeapsa pentru deținere și distribuire scade de la 3–10 ani la 2–7 ani.

👥 Se introduc excepții pentru materialele autoproduse și pentru schimburile consimțite între minori cu o diferență de vârstă de cel mult 3 ani.

16/09/2026

⚖️ INFORMARE: Decizia ÎCCJ nr. 82/2026 privind renunțarea la judecată în cazul ordinului de protecție

📌 Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronunțat la 22 iunie 2026 Decizia nr. 82. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 16 septembrie 2026.

❓ Chestiunea de drept
Legea nr. 232/2025, în vigoare din 19 decembrie 2025, a abrogat art. 43 din Legea nr. 217/2003. Întrebarea a fost dacă victima mai poate renunța la judecarea cererii de emitere a ordinului de protecție atunci când cererea a fost introdusă de procuror.

✅ Soluția pronunțată
Victima poate renunța la judecarea cererii de emitere a unui ordin de protecție atunci când cererea este introdusă de procuror în numele său. Soluția se aplică atât cererilor formulate conform art. 40 alin. (3) lit. a), cât și celor formulate conform art. 34 alin. (6) din Legea nr. 217/2003, adică după confirmarea ordinului de protecție provizoriu.

📚 Temeiul legal este art. 406 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 2 alin. (2), art. 92 alin. (1) și art. 93 din același cod.

🔍 Principalele argumente ale ÎCCJ
• Fostul art. 43 era doar o aplicare particulară a art. 93 C.proc.civ. Acest articol permite deja titularului dreptului să renunțe la judecată în acțiunile pornite de procuror.
• Abrogarea se explică prin evitarea paralelismului legislativ (art. 16 din Legea nr. 24/2000), nu prin instituirea unei interdicții.
• Expunerea de motive a Legii nr. 232/2025 nu face nicio referire la abrogarea art. 43.
• O interdicție a renunțării nu poate fi dedusă implicit, ci trebuie prevăzută expres. Legiuitorul a procedat expres, prin aceeași lege, în cazul retragerii plângerii penale.
• Dacă intenția a fost suprimarea acestui drept, revine legiuitorului obligația de a interveni printr-o normă expresă.

⚠️ Garanții pentru victimă
Instanța poate aprecia, de la caz la caz, dacă renunțarea la judecată este viciată de presiuni sau amenințări asupra victimei ori a membrilor familiei. Această verificare este importantă mai ales când există copii minori care au nevoie de măsuri de protecție.

🚔 Latura penală rămâne neschimbată
Potrivit art. 158 alin. (5) C.pen., introdus prin Legea nr. 232/2025, retragerea plângerii penale nu produce efecte pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe (art. 193) și de vătămare corporală din culpă (art. 196) săvârșite asupra unui membru de familie.

📎 Decizia este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial, potrivit art. 521 alin. (3) C.proc.civ.

14/09/2026

UNBR INFO | Ce se schimbă de la 15 septembrie în gestionarea dosarelor în instanțe

● Hotărârea adoptată de CSM include o serie dintre propunerile formulate de UNBR în cadrul consultărilor

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat Hotărârea privind gestionarea activității instanțelor judecătorești în raport cu capacitatea de procesare a cauzelor. Forma aplicabilă de la 15 septembrie preia o serie dintre observațiile și propunerile susținute de UNBR în cadrul dialogului purtat cu CSM pe parcursul ultimelor luni, în special în ceea ce privește aplicarea graduală a mecanismului, protejarea cauzelor care necesită soluționare rapidă și creșterea predictibilității pentru avocați și justițiabili.

UNBR a urmărit proiectul încă din faza de consultare. După centralizarea observațiilor barourilor și avocaților, Uniunea a transmis CSM, la 16 februarie 2026, un punct de vedere asupra proiectului. Dialogul a continuat prin întâlnirea de lucru UNBR–CSM din 3 martie, prin dezbaterile profesionale ulterioare și prin noi consultări tehnice în lunile mai și iunie, inclusiv pe baza unor simulări privind impactul concret al mecanismului asupra activității instanțelor.

În acest dialog, UNBR a susținut constant că organizarea activității instanțelor trebuie să țină seama de capacitatea reală de procesare, fără afectarea accesului efectiv la justiție, a repartizării aleatorii și a duratei rezonabile a procedurilor.

Față de proiectul inițial, hotărârea adoptată conține modificări importante, în sensul preocupărilor exprimate de UNBR:

● repartizarea dosarelor devine mai transparentă și mai predictibilă: cauzele care depășesc capacitatea disponibilă sunt înscrise într-un registru și preluate ulterior în ordine cronologică, cu păstrarea repartizării aleatorii. În plus, trecerea la capacitatea de referință calculată pe baza datelor europene se face gradual: în primul an se aplică un nivel de două ori mai mare, iar în anul următor unul majorat cu 50%, înainte de aplicarea integrală a reperului stabilit potrivit metodologiei CEPEJ.
● aplicarea este mult mai graduală. Capacitatea de referință va deveni integral aplicabilă abia de la 15 septembrie 2028. Proiectul inițial prevedea aplicarea integrală de la 1 iulie 2027. Până la 14 septembrie 2027 se aplică dublul capacității de referință, iar între 15 septembrie 2027 și 14 septembrie 2028 aceasta este majorată cu 50%;
● un număr foarte mare de cauze beneficiază de regim prioritar sau este exclus de la mecanism, astfel încât acestea nu vor aștepta repartizarea în ordinea obișnuită a registrului. Hotărârea cuprinde peste 300 de categorii de cauze prioritare și aproape 280 de categorii excluse, între care numeroase măsuri urgente, cauze privind minorii și familia, măsuri preventive, suspendări ale executării și incidente procedurale;
● este păstrat caracterul aleatoriu al repartizării, iar dosarele care depășesc capacitatea disponibilă sunt gestionate în ordine cronologică. Înscrierea lor în registru are caracter administrativ și nu modifică data înregistrării cauzei;
● sunt prevăzute soluții pentru situațiile excepționale. La cererea unei părți, un dosar poate fi repartizat cu prioritate atunci când întârzierea ar putea compromite exercitarea unor drepturi fundamentale sau ar putea produce prejudicii grave, iminente ori ireparabile.

Metodologia anexată hotărârii arată că încărcătura efectivă pe judecător în România este în prezent cu aproximativ 60% peste media europeană. Noul mecanism urmărește apropierea treptată de acest reper, printr-o perioadă de tranziție în care capacitatea de referință se aplică mai întâi la un nivel dublu, apoi majorat cu 50%, înainte de aplicarea integrală.

Aplicarea etapizată, numărul semnificativ de cauze prioritare și excluse, precum și posibilitatea acordării priorității în situații justificate creează premisele unei tranziții mai previzibile către noul mecanism de gestionare a fluxului de dosare.

UNBR va continua dialogul cu CSM pe parcursul implementării și va urmări efectele practice ale noilor reguli asupra duratei procedurilor, activității avocaților și accesului efectiv la justiție, astfel încât eventualele dificultăți constatate în aplicare să poată conduce la ajustările necesare.

Pentru informații suplimentare și pentru consultarea demersurilor UNBR, accesați link-urile din comentarii.