26/08/2015
Din ce este compus Echipamentul Individual de Protecție – EIP
Echipamentul individual de protecție (EIP) face parte din rutina zilnică a tuturor celor care lucreaza în industrie, fie ea grea sau farmaceutică, în construcții, la service-urile auto, ș.a.m.d.. De fapt, trebuie purtat până și de către vizitatorii șantierelor sau liniilor de producție. Cu toate acestea, România are unul din cele mai ridicate niveluri ale numărului de incidente din Europa, în 2013 înregistrându-se peste 4000 accidente la locul de munca. Cauza, pe lângă instructaj, este nefolosirea sau alegerea și utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de protecție individuală.
Componentele EIP
Necesitatea echipării cu EIP se datorează pericolelor ce nu pot fi evitate (ex. podea umedă pe care exista riscul alunecării; posibilitatea ca într-un șantier de construcții să fie proiectate obiecte etc.). EIP are cinci părți componente:
– protecția capului
– protecția picioarelor
– protecția feței
– protecția respiratorie
– protecția corpului.
-Protecția capului-
Casca de protecție, evident, are scopul de a-ți proteja capul, permițându-ți să te concentrezi pe ceea ce ai de meșterit, fără să porți grija obiectelor sau materialelor ce te pot accidenta prin cădere. Casca este necesara mai ales în lucrări de construcție în apropierea schelelor, lucrări de săpături de șanțuri, tunele, lucrări de detonare, sau în preajma macaralelor și convoaielor.
O cască de protecție este confecționată din material termoplastic și trebuie să fie în conformitate cu standardul EN 397, ceea ce înseamnă că a fost testată și a rezistat la impactul cu un obiect de 5 kg eliberat de la 1 m înălțime.
Protecția capului mai cuprinde fesurile și sepcile, care, evident, oferă o simpla protecție termică și sunt destinate purtării în sezonul rece sau spații frigotehnice.
-Protecția picioarelor-
Încăltămintea de protecție și de lucru este indispensabilă pe orice șantier, și ar trebui purtată chiar și de către mecanicii auto. Cu alte cuvinte trebuie purtată în toate mediile de lucru unde este necesară protejarea degetelor, metatarsienelor, tălpii și gleznei.
Tehnologia a progresat mult de la prima pereche de bocanci cu bombeu (din lemn), iar astăzi ne putem echipa cu pantofi, bocanci, sandale și cizme cu bombeu metalic sau compozit, cu lamelă antiperforație sau fără, îmblăniți și rezistenți la umiditate, sau cu izolație electrică de joasă tensiune.
Încălțămintea de protecție se alege în funcție de pericolele la care ești expus.
-Protecția ochilor, feței și urechilor-
Varietatea ochelarilor de protecție este foarte mare, de la modele opționale (nu sunt obligatorii) ce ofera simpla protectie UV, până la ochelari de protecție închiși, folosiți în medii in care predomină fumul, vaporii, praful sau ateliere unde se prelucreaza materiale prin așchiere și se sudează. Acolo unde există riscul ca activitatea desfășurata să afecteze ochii lucrătorului, este necesară purtarea unui tip de ochelari care să îl ferească de aceste pericole.
La aceast lucru trebuie adăugat și faptul că, pe lângă obligativitatea purtării ochelarilor de protecție în practicarea anumitor meserii, este necesară și semnalizarea zonelor în care se cere protecția ochilor și urechilor.
Vizierele, măștile și ecranele de protecție sunt solicitate acolo unde este necesară protejarea întregii fete. Există și opțiunea unui echipament de protecție integrat, față-cap, cm ar fi căștile cu ecran de protecție sau cele de șablor, ce acopera inclusiv ceafa.
Protejarea urechilor este necesară în locurile unde zgomotul depășește 80 dB (trafic greu, șantiere pe care se folosesc mașini electrice, ateliere de forjare, aeroporturi, etc), iar persoanele care lucrează în aceste medii trebuie să-și verifice auzul la intervale regulate de timp.
Pentru a ne proteja putem folosi dopuri (antifoane) sau căști de urechi, fiecare cu avantaje și dezavantaje. Este important să știi ca alegerea incorectă poate afecta, în timp, auzul. Nivelul de protecție oferit de antifoane sau căști trebuie raportat la nivelul de zgomot. Spre exemplu, nivelul de zgomot produs de un ciocan rotopercutor este de aproximativ 105 dB, pentru care nivelul de protecție adecvat trebuie să fie max. 110 dB. În cazul acesta, o protecție ce depășește 110 dB (ex. caști de 130 dB) poate afecta sensibiltiatea auditivă.
-Protecția respiratorie-
Cerința este ca orice lucrător expus la gaze, vapori sau materii aflate în aer trebuie să primească protecție adecvată pentru respirație, iar în cazul în care concentrația de oxigen în aerul ambiental este scăzuta, lucrătorul trebuie să primească și echipament cu oxigen.
Alegerea echipamentului de protecție respiratorie reprezintă o activitate complexă, în care trebuie să se țină cont de o multitudine de factori.
-Protecția corpului-
În funcție de situațiile în care este folosită, îmbrăcămintea de protecție poate fi:
– pentru riscuri minime – bună rezistență mecanică (ex.: ateliere de producție, service-uri auto);
– rezistentă la ploaie și intemperii (ex. :spălătorii auto, șantiere deschise atunci când plouă);
– termică sau pentru sudura (ex.: turnătorii/topitorii);
– frig și temperaturi scăzute extreme (ex.: lucru în camera frigorifică, lucru în mediu exterior pe timp de iarnă);
– chimică și biologica (ex.: pentru cei care lucrează cu substanțe toxice, caustice, iritante);
– antistatică (ex.: recomandată în zone cu pericol de explozie sau electrocutare);
– împotriva fierăstrăului cu lanț;
– pentru pompieri.
O grupă distinctă o reprezintă îmbrăcămintea de mare vizibilitate (reflectorizantă și fluorescentă), destinată celor care își desfășoară activitatea în zona liniilor de cale ferată și în spațiile în care se construiește sau celor care se ocupă de amenajare și întreținere în zona drumurilor publice sau în limita acestora. Mai mult de atât, este obligatorie pentru cei care desfășoară lucrări de întreținere a vehiculelor pe drumurile publice sau în zone periculoase cu trafic în mișcare, cât și celor care se deplaseaza pe biciclete și mopede pe timp de noapte.
Îmbrăcămintea poate oferi unul sau mai multe tipuri de protecție, iar fiecare tip de protecție trebuie să fie în conformitate cu un anumit standard. De asemenea, ca și celelalte articole ce fac parte din echipamentul individual de protecție, îmbrăcămintea trebuie sa fie etichetata CE de către producatori, altfel, angajatorii sau lucrătorii independenți se expun amenzilor inspectoratelor teritoriale de muncă.
-Protecția mâinilor-
Este obligatorie pentru orice lucrător care riscă accidentari ale brațelor sau vătămări ale pielii cauzate de impacte mecanice, flăcări, umiditate, căldură și frig, toxicitate, materiale de lucru caustice sau iritante. Manușile trebuie sa fie alese în conformitate cu scopul protecției și să se potrivească purtătorului.
Durabilitatea și eficienta mănușilor este sugerată de pictogramele înscrise pe acestea și de indicii lor. Nu există mănuși de protecție universale, însă varietatea ne permite să alegem mănusile potrivite pentru fiecare activitate în parte.
Acestea sunt, în mare, componentele echipamentului individual de protecție.
