03/03/2026
În calitate de avocat într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Cluj, în care clienta mea solicită angajatorului plata integrală a cheltuielilor ocazionate de achiziționarea ochelarilor de vedere și de corecție necesari desfășurării activității la monitor, am formulat două solicitări esențiale pentru clarificarea unui aspect care privește mii de salariați din sectorul public.
În contextul dispozițiilor OUG nr. 53/2024, care limitează suma decontată la 500 lei/persoană, am invocat faptul că această plafonare ridică serioase probleme de constituționalitate și de conformitate cu dreptul Uniunii Europene.
Instanța a admis:
✔️ Sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. V alin. 1 din OUG nr. 53/2024, raportat la art. 41 alin. 2, art. 53 alin. 1 și 3 și art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României;
✔️ Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:
1. Articolul 9 alineatele (3) și (4) din Directiva 90/270/CEE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care prevede decontarea dispozitivelor de corecție speciale necesare lucrului la echipamente cu ecran de vizualizare în limita unui plafon valoric fix, indiferent de costul real al dispozitivului necesar, în situația în care diferența de cost rămâne în sarcina lucrătorului?
2. Articolul 9 din Directiva 90/270/CEE trebuie interpretat în sensul că permite unui stat membru să condiționeze furnizarea sau decontarea dispozitivelor de corecție speciale de existența unei recomandări prealabile formulate de medicul de medicina muncii, chiar și în situația în care necesitatea dispozitivului rezultă dintr-un examen oftalmologic specializat?
Prin admiterea acestor cereri, instanța a deschis calea unei clarificări fundamentale: este legal ca un angajator public să limiteze protecția sănătății salariatului printr-un plafon arbitrar și prin adăugarea unor condiții suplimentare față de Directivă?
Miza nu privește doar situația concretă a clienteii mele. O eventuală soluție favorabilă va avea impact pentru toți angajații din instituțiile publice care desfășoară activități la monitor și care suportă din fonduri proprii diferența dintre costul real al dispozitivelor medicale necesare și plafonul impus de lege.
Sănătatea în muncă nu ar trebui să fie negociabilă și nici plafonată formal. Aștept cu interes clarificările ce vor fi oferite atât de Curtea Constituțională a României, cât și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
