17/09/2025
🇩🇪 . Vizită de studiu Berlin.
La începutul lunii septembrie 2025 avocatul titular al cabinetului nostru a făcut parte din delegația Leaders for Justice la o vizită de studiu organizată de KAS Rule of Law Programme South East Europe în Berlin pentru a aprofunda cunoștințele aferente statului de drept și pentru a învăța din experiența sistemului german.
📍Programul a implicat vizite la: instanța penală regională Moabit, instanța civilă Mitte, Parchetul din Berlin, Poliția orașului Berlin specializată în infracționalitate juvenilă, Ambasada României în Republica Federală Germania.
În principal diferențele față de sistemul de drept românesc care au fost sesizate/discutate în urma întâlnirilor cu actori implicați în sistemul de justiție german au fost:
𝐂𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐢𝐯𝐢𝐥𝐞:
➡️o competență de soluționare a cauzelor graduală în raport de pretențiile invocate: judecătoriile soluționează dosare cu o limită maximă a pretențiilor de aproximativ 5.000 euro, spre deosebire de sistemul românesc unde limita maximă a pretențiilor în primă instanță este de aproximativ 40.000 euro;
➡️ lipsă căilor de atac dacă miza dosarului este sub 600 euro;
➡️ un rol activ diferit al judecătorului în medierea cauzelor civile manifestat prin propunerea unei soluții încă de la primul termen de judecată, propunere pe care părțile pot sau nu să o accepte; în cazul respingerii cauza merge mai departe; în sistemul românesc acesta ar fi motiv de recuzare, părțile considerând că există o antepronunțare;
➡️ o responsabilizare mai mare a persoanelor care formulează cereri de chemare în judecată deoarece, spre deosebire de sistemul românesc, judecătorul nu are prerogativa de a administra probe din oficiu chiar dacă nu poate soluționa cauza fără acestea;
➡️nu este permisă schimbarea judecătorului care preia cauza decât în cazuri excepționale indiferent de durata procesului; în cazul schimbării judecătorului procesul va reîncepe;
𝐂𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥𝐞:
➡️ participarea în calitate de „lay judge” a persoanelor care nu au studii juridice și al căror rol este de a asista judecătorul/judecătorii, iar pentru pronunțarea soluției votul unui judecător de carieră este egal cu cel al unui „lay judge”;
➡️obligația ca doar judecătorul să se pronunțe asupra restrângerii drepturilor persoanelor, procurorul fiind cel care propune restrângerile atunci când este cazul, fără ca acesta să poată dispune direct aceste măsuri restrictive de drepturi spre deosebire de sistemul românesc unde unele măsuri pot fi dispuse direct de procuror (ex: control judiciar și obligațiile aferente);
➡️ nu există competențe speciale în funcție de calitatea persoanei;
➡️ arestul preventiv este dispus de către judecătorul de drepturi și libertăți în lipsa inculpatului și a avocatului acestuia care însă pot contesta măsura după ce a fost dispusă spre deosebire de sistemul românesc unde încă de la început măsura arestului preventiv poate fi dispusă numai în procedură contradictorie la care este prezent atât inculpatul, cât și avocatul acestuia;
➡️ maximul general al pedepsei este de 15 ani, față de 30 de ani cât este conform Codului penal român;
➡️ soluția este pronunțată în mod obligatoriu în ședință publică fără a exista posibilitatea doar a publicării acesteia pe platforma instanței de judecată;
A fost remarcată și apreciată buna comunicare, directă și informală, între toți participanții la soluționarea dosarelor precum și încrederea reciprocă.
Deopotrivă și sistemul german se confruntă cu provocări precum digitalizarea și insuficiența personalului de specialitate.
Experiența acumulată în cadrul vizitei de studiu ajută la o mai bună înțelegere a propriului sistem de drept.
Mulțumim pentru oportunitate Konrad-Adenauer-Stiftung, KAS Rule of Law Programme South East Europe, Leaders for Justice!
![[PREZENTARE GENERALĂ 2]Complexitatea vieții moderne a fiecărei persoane a determinat ca activitatea de specialitate juri...](https://img3.juridipedia.com/073/735/885452720737352.jpg)
