05/01/2021
Mai mult de jumătate din cele 6 milioane de tone de deșeuri generate anual de municipalitățile din România sunt biodeșeuri.
De la 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare Legea Compostului, prin care cu toții suntem obligaţi să colectăm separat resturile alimentare şi vegetale. Implementată corespunzător, această lege va contribui la reducerea cantităților de deșeuri depuse la gropile de gunoi, la valorificarea deșeurilor vegetale, precum și la responsabilizarea cetățenilor.
Împreună cu partenerii noștri de la GreenPoint Management, am extras cele mai importante informații din legea compostului, și vom încerca să explicăm în ce constă această lege, care sunt obligațiile noastre, ale consumatorilor, dar și ce impact va avea aceasta asupra vieții de zi cu zi, asupra obiceiurilor și asupra mediului înconjurător. Astfel, vom încerca să răspundem principalelor întrebări pe care le ridică legea compostului:
1. Ce este compostul ?
Procesul de compostare implică fermentarea lentă a deșeurilor biodegradabile, în urma căruia acestea se transformă în îngrășământ natural pentru soluri. Deșeurile biodegradabile reprezintă deșeurile provenite din grădini și parcuri, deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante sau magazinele de vânzare cu amănuntul, etc. Aproape orice provine din sol poate fi compostat. Capete de castravete, cotoare de mere, coji de fructe, legume sau ouă sau orice resturi de resturi alimentare sau vegetale.
Compostarea este o modalitate excelentă de a reduce risipa de alimente și contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră.
2. Cine este responsabil pentru implementarea sistemului de colectare?
Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile.
De asemenea, acestea trebuie să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşti pentru cât arunci” și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.
Așadar, sistemele de compostare pot oferi oportunități financiare și pot crea locuri de muncă aducând un plus pentru economie.
În același timp, autorităților administrațiilor publice locale le revinde și obligația de asigura informarea cetățenilor prin mijloace adecvate.
Pe scurt, primăriile trebuie să pună la dispoziţia oamenilor pubele speciale, iar firmele de salubrizare vor prelua aceste resturi pentru a fi tranformate, ulterior, în compost pentru agricultură.
3. Ce înseamnă asta pentru noi?
Pentru noi, consumatorii, acest lucru se traduce în faptul că vom fi obligaţi să colectăm separat deşeurile biodegradabile, precum fructele şi legumele alterate, aşa cm se întâmplă acum, în unele locuri, cu deșeurile reciclabile. Ideal, asta ar însemna că fiecare gospodărie trebuie să aibă încă un coş pentru deşeurile biodegradabile. Este vorba despre majoritatea resturile alimentare generate zilnic în fiecare familie: fructe, legume, coji de cartofi şi de ouă, dar şi cenuşă şi rumeguş pentru cei care locuiesc la case. Toate vor fi depozitate într-un recipient separat, folosit mai târziu pentru compost.
4. Care sunt consecințele nerespectării noii legi?
Cei care nu respectă legea pot fi amendați cu sume cuprinse între 400 şi 800 de lei, iar firmele cu până la 20.000 lei. Pentru autoritățile responsabile, amenzile se pot încadra între 5.000 și 15.000 de lei, iar pentru nerespectarea normelor tehnice, contravențiile pot ajunge și la 30.000 lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor menționate se fac de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naționale de Mediu.
De asemenea, în lipsa unei infrastructuri de colectare, ţara noastră riscă sancţiuni de peste 200.000 de euro pe zi din partea Uniunii Europene.
5. Care sunt beneficiile colectării separate a deșeurilor biodegradabile?
Aproximativ 60% la dintre deșeurile pe care le aruncăm la gunoi sunt vegetale și pot fi compostate și valorificate.
Prin colectarea separată și supunerea la procesul de compostare este evitată contaminarea deșeurile vegetale care ajungeau la groapa de gunoi și care, din lipsă de oxigen, produc gaz metan, principalul responsabil pentru încălzirea globală, cu un efect de seră de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.
Reciclarea/valorificarea resturilor alimentare și vegetale folosind opțiunea de compostare are ca scop final protejarea sănătății umane și a mediului înconjurător.
În acest fel vom reuși și să reducem imensele gropi de gunoi, urmărind în același timp și principiile economiei circulare, unde nimic nu se aruncă la groapa de gunoi, totul se transformă, se reciclează sau se compostează și se valorifică.
Sperăm că prin aceste informații v-am răspuns la principalele întrebări pe care le aveați în legătură cu noua lege a compostului și vă vor da un plus de încredere și speranță pentru a contribui la un viitor mai curat și mai sănătos în noul an.
Puteți parcurge întregul text al legii compostului aici: https://bit.ly/2Xaw2NT
