Avocat Hakan Selamet

17/10/2026

Combaterea avocaturii clandestine este, in primul rand, o ocrotire a drepturilor cetatenilor si asigurarea unor proceduri juste in fata instantelor judecatoresti si a altor institutii publice!

Legea profesiei de avocat, adaptată noilor realități: proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 a ajuns în Parlament

Protejarea secretului profesional indiferent de tehnologie și de locul păstrării informației, înlăturarea obstacolelor administrative din calea apărării, combaterea serviciilor juridice neautorizate online și întărirea rolului avocatului în prevenirea litigiilor sunt principalele direcții ale proiectului de modificare a Legii nr. 51/1995. Inițiativa propune o adaptare consistentă a legii profesiei la noile realități, cu garanții suplimentare pentru cetățeni, inclusiv pentru copii și persoane vulnerabile.

În data de 14 octombrie 2026, proiectul a fost depus la Parlament de Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator, alături de parlamentari din mai multe formațiuni politice,

Traian Briciu, președintele UNBR: „Proiectul valorifică propunerile colegilor din campania «Dialog UNBR» și dă expresie legislativă rezoluțiilor Congresului Avocaților 2026. Le mulțumesc colegilor avocați care au contribuit prin opinii, întrebări și exemple din practică, precum și membrilor Grupului de lucru GL1 pentru legislația profesiei, coordonat de Sergiu Stănilă, pentru elaborarea soluțiilor legislative. Modificările întăresc rolul avocatului atât înaintea procesului, cât și pe parcursul acestuia, prin consolidarea atribuțiilor de consultanță, redactare și atestare a actelor, negociere și soluționare amiabilă a diferendelor, alături de garanții mai clare pentru exercitarea apărării. Proiectul susține astfel o prezență mai amplă a avocatului în viața juridică a cetățenilor și a întreprinderilor, încă din etapa în care se stabilesc drepturi și obligații.”

Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator: „Cetățeanul care caută un sfat juridic online trebuie să știe cine îl oferă, dacă are dreptul să o facă și cine răspunde pentru consecințe. Definirea consultanței juridice, protejarea denumirii de avocat și procedura rapidă împotriva serviciilor neautorizate răspund acestei nevoi de siguranță. Legea trebuie să încurajeze și intervenția avocatului înainte ca un contract neclar sau un diferend să ducă la proces și să asigure sprijin juridic în situații sensibile, precum divorțurile cu copii minori. Sunt soluții cu efecte directe asupra cetățenilor, iar susținerea inițiativei de către parlamentari din mai multe partide oferă o bază pentru promovarea lor.”

Alături de Daniel Fenechiu, inițiatorii proiectului sunt senatorii Cosmina Cerva, Titus Corlățean, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu, Ion-Cristinel Rujan și Robert-Marius Cazanciuc, precum și deputații Adriana Diana Tușa și Ciprian-Minodor Dobre.

Schimbările propuse privesc atât exercitarea profesiei, cât și siguranța celor care apelează la servicii juridice:

Protecția confidențialității și exercitarea efectivă a apărării

● Secretul profesional trebuie să urmeze informația, nu locul. Legea actuală leagă expres inviolabilitatea materialelor profesionale de prezența lor asupra avocatului sau în cabinet. Proiectul extinde protecția indiferent de suport, modalitatea de comunicare și locul păstrării ori prelucrării, inclusiv la furnizori de servicii sau alți terți. Informațiile avocat–client trebuie să rămână confidențiale și pe telefon, laptop, server sau în cloud.

● Garanții pentru secretul profesional în procedurile administrative. În inspecții, verificări și alte proceduri, accesul la informațiile profesionale trebuie limitat la scopul legal urmărit. Materialele pentru care avocatul invocă secretul profesional nu ar putea fi examinate până la stabilirea caracterului lor protejat. Garanțiile acoperă și informațiile obținute de la furnizori de servicii.

● Telefonul și laptopul, instrumente de lucru ale avocatului. Avocatul ar putea păstra și utiliza profesional dispozitivele electronice în instanțe, parchete, sedii ale organelor de cercetare penală, locuri de deținere și alte instituții publice, fără ca accesul să fie condiționat de predarea lor. Restricționarea unor funcții sau aplicații ar fi posibilă numai în condițiile legii, prin măsuri necesare și proporționale.

● Împuternicirea avocațială, dovadă a mandatului față de terți. Recunoașterea sa expresă urmărește eliminarea procurilor suplimentare, a deplasărilor și a costurilor inutile, cu păstrarea cerințelor speciale de formă prevăzute de lege pentru validitatea actelor.

● Acces la informații și prezență în proceduri. Instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat ar urma să furnizeze avocatului informațiile și înscrisurile necesare mandatului, cu respectarea limitelor legale. Prezența avocatului nu ar putea fi restricționată în procedurile jurisdicționale sau administrative în care este implicat clientul, indiferent de faza acestora.

Clarificarea serviciilor juridice și protejarea publicului, inclusiv online

● Delimitarea consultanței juridice de informarea generală. Consultanța este definită prin analiza unei situații concrete și oferirea unei opinii sau a unui sfat juridic, indiferent de tehnologia utilizată. Informarea generală, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele standardizate rămân distincte, cât timp nu presupun o asemenea analiză.

● Clarificarea activităților rezervate profesiei. Activitățile enumerate de lege se exercită numai de avocat, cu excepția celor atribuite expres prin lege și altor profesii juridice.

● Protejarea denumirii „avocat”. Proiectul sancționează folosirea fără drept a denumirii și a titulaturilor care creează o falsă aparență de apartenență la profesie, inclusiv în nume de domenii, pe site-uri, platforme, rețele sociale și aplicații.

● Procedură rapidă împotriva serviciilor juridice neautorizate online. UNBR ar putea solicita instanței încetarea încălcărilor și emiterea ordinelor prevăzute de Regulamentul european privind serviciile digitale, inclusiv pentru identificarea persoanei responsabile. Primul termen ar fi stabilit în cel mult cinci zile, iar hotărârea ar fi executorie, cu drept de apel în cinci zile de la comunicare.

Prevenirea litigiilor și adaptarea activităților avocatului

● Redactarea contractelor, cu rol preventiv. Sunt clarificate redactarea actelor și contractelor și atestarea identității părților, conținutului ori datei actelor. Prin completarea Codului civil, înscrisurile contractuale pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitate sau dovadă, ar urma să fie întocmite de avocat, dacă legea nu prevede altfel. Regula privește și modificările supuse aceleiași cerințe și contractele electronice, în condițiile legii speciale. Nerespectarea obligației ar atrage nulitatea numai dacă legea o prevede expres.

● Mediere și arbitraj. Avocatul ar putea exercita medierea fără formalitățile de autorizare aplicabile persoanelor care exercită exclusiv profesia de mediator și fără supravegherea Consiliului de Mediere. Rămân obligatorii competența, imparțialitatea și confidențialitatea, precum și interdicția de a reprezenta o parte și de a media aceeași cauză. Sunt incluse expres arbitrajul ad-hoc și cel instituțional.

● Plăți și păstrarea documentelor, cu garanții pentru client. Proiectul prevede efectuarea și primirea plăților în numele clientului, inclusiv prin mecanisme de tip escrow, cu separarea fondurilor de patrimoniul avocatului și reguli de evidență, trasabilitate și restituire. Reglementează și primirea și păstrarea documentelor, cu respectarea secretului profesional, protecției datelor și obligațiilor legale. Pentru activitățile indicate de proiect ar putea fi încheiate contracte distincte de asistență juridică.

● Servicii pentru tranzacții și activitatea economică. Sunt prevăzute expres activitatea de corespondent al unei societăți de asigurare, publicitatea mobiliară și redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, în limitele competențelor legale. Sunt clarificate și activitățile juridice de recuperare a creanțelor, cu protejarea consumatorilor și a datelor și prevenirea practicilor agresive sau înșelătoare.

● Sediul temporar al societăților. Sediul profesional al avocatului ar putea fi utilizat pentru constituirea și autorizarea funcționării societății, mutarea sediului sau stabilirea unui sediu secundar, pentru cel mult un an.

Asistență juridică și măsuri de ocrotire

● Protecția copiilor și a persoanelor vulnerabile. Proiectul propune asistarea obligatorie a soților în divorțurile cu copii minori, indiferent de procedură, cu aplicarea asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar pentru persoanele eligibile. Sunt prevăzute și activitatea de curator special al minorului desemnat de instanță, consilierea judiciară, curatela, tutela specială și curatela convențională, precum și activitatea de executor testamentar.

Consultarea profesiei și adaptarea reglementărilor

● Consultarea efectivă a UNBR. Autoritățile și instituțiile publice ar avea obligația să consulte UNBR asupra reglementărilor care afectează profesia, într-un interval rezonabil și suficient de devreme pentru ca observațiile să poată fi analizate înaintea adoptării.

● 60 de zile pentru adaptarea regulilor administrative. Reglementările subsecvente și sectoriale ar urma să fie puse în acord cu legea, în special în privința dovezii mandatului, accesului avocatului în instituții și locuri de deținere și protecției secretului profesional.

Proiectul propune o perspectivă mai amplă asupra locului avocatului în societate: alături de client încă de la luarea unei decizii, încheierea unui contract sau negocierea unei înțelegeri, cu atribuții clare și garanții care să îi susțină intervenția. Consolidarea acestui rol deschide noi posibilități de exercitare a profesiei și face asistența juridică mai prezentă în viața cetățenilor și în activitatea întreprinderilor.

Dezbaterea parlamentară este următoarea etapă în construirea unui cadru legislativ care să răspundă practicii de astăzi și să poată susține transformările următoare. Pentru UNBR, dialogul cu avocații rămâne esențial în acest parcurs: experiența lor trebuie să se regăsească în reguli care le permit să își valorifice competența, să își asume noi responsabilități și să ofere o protecție efectivă celor care le încredințează apărarea drepturilor.

07/10/2026

Cazul „fetei din valiză”, din perspectivă juridică: încadrarea faptei, administrarea probelor și stabilirea răspunderii penale. O analiză cu respectarea prezumției de nevinovăție.

Avocat Hakan Selamet

06/10/2026

COMUNICAT DE PRESĂ III, 6 octombrie 2026
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care prin termenul „suspiciunea” din cuprinsul acestora se înțelege „suspiciunea rezonabilă”.

Rezumat

Legiuitorul a reglementat regula potrivit căreia, în contextul punerii în executare a mandatului de percheziție, organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor și înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală. De la această regulă, legiuitorul a prevăzut, potrivit art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală, două excepții, și anume (i) obligația de a ridica, întotdeauna, obiectele sau înscrisurile a căror circulație ori deținere este interzisă, (ii) obligația de a ridica, întotdeauna, obiectele sau înscrisurile în privința cărora există suspiciunea că pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Curtea a constatat că utilizarea de către legiuitor a termenului „suspiciune” în cadrul ultimei ipoteze a art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală încalcă prevederile art.1 alin.(5) și art.27 din Constituție.

Argumente

Curtea a constatat că și în situația reglementată de ultima ipoteză a art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală este necesară existența unei suspiciuni rezonabile că obiectele sau înscrisurile la care se referă aceasta pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Atâta vreme cât dispozițiile criticate nu stabilesc cerința existenței unei suspiciuni rezonabile că obiectele sau înscrisurile la care se referă ultima ipoteză a art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, apare cu evidență că legea relativizează în mod nepermis criteriile aplicabile, lăsând la latitudinea fiecărui organ de cercetare penală evaluarea, în mod diferențiat, a unor situații similare

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea

04/10/2026

Cumperi o locuință? 🏠

TVA-ul poate face diferența în prețul final. În acest reel explic ce trebuie să urmărești în privința antecontractului, avansului și datei achiziției.

Salvează clipul și trimite-l cuiva care urmează să cumpere un imobil.

04/10/2026

Dumnezeu să vă odihnească în pace, dna profesoară!
Doamna Ciurescu Camelia a fost una dintre emblemele și cetățenii de onoare ai Județului Constanța.
Probabil, prin mâna dnei Ciurescu au trecut mii de elevi. Sunt sigur că fiecăruia dintre acești elevi , le-a fost marcată adolescența de către dumneaei.
Dna Ciurescu este una dintre cele mai inteligente, umoristice, conservatoare, pragmatice și altruiste persoane pe care le-am cunoscut.
Să fii profesor în adevăratul sens al cuvântului este un har de la Dumnezeu, pe care dna directoare l-a dovedit cu fiecare ocazie, fiind un dar natural al dumneaei.
Odihnească-se în pace!
Vă mulțumim pentru toată educația oferită!

21/09/2026

⚖️ ÎCCJ – Decizia nr. 87/2026 (Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept, 21 septembrie 2026)

📌 Expertul judiciar are calitate procesuală activă să declare cale de atac împotriva hotărârii prin care instanța i-a soluționat cererea de majorare a onorariului provizoriu stabilit inițial (interpretarea art. 458 NCPC).

🔍 Principalele argumente reținute de completul format din 19 judecători ai Secției I civile, Secției a II-a civile și Secției de contencios administrativ și fiscal:

👤 Expertul care cere majorarea onorariului are un interes propriu față de hotărârea pronunțată asupra cererii sale și, prin interpretarea sistematică a garanțiilor procesuale civile, un drept de atac asupra dispozițiilor care îi privesc interesele.

💰 Stabilirea onorariului definitiv se face prin soluționarea unei pretenții a expertului, titular al unui drept de creanță, deci nu este o măsură de administrare judiciară în sensul art. 465 NCPC.

📝 Prin formularea cererii, expertul devine petent și beneficiază de aceleași drepturi procesuale ca și celelalte părți, în temeiul principiului egalității (art. 8 raportat la art. 13 NCPC) și al art. 6 CEDO.

🔄 Atacarea de către expert a soluției privind onorariul, fie din încheierea premergătoare, fie din hotărârea de dezînvestire, nu împiedică rămânerea definitivă a celorlalte dispoziții ale instanței, dacă acestea nu sunt atacate de părțile interesate.

📢 Decizia este obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) NCPC și se publică în Monitorul Oficial, Partea I, după redactare.

21/09/2026

🏦 Tu ai nevoie de finanțare. Noi ne ocupăm de relația cu băncile.
Credit imobiliar, nevoi personale, leasing auto sau refinanțare? Analizăm opțiunile disponibile, discutăm cu finanțatorii și te asistăm pe parcursul procesului, astfel încât să poți lua o decizie informată.
⏱️ Mai puțin timp pierdut. Mai puține drumuri. Mai multă claritate.
🎯 Tu îți stabilești obiectivele. Noi ne ocupăm de relația cu băncile.
📩 Scrie-mi și discutăm despre soluțiile de finanțare potrivite situației tale.

17/09/2026

⚖️ INFORMARE – Jurisprudență relevantă a ÎCCJ

🏛️ Prin Decizia nr. 551 din 5 februarie 2026, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat că măsura interdicției de intrare în România, contestată în procedura specială reglementată de OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, nu poate fi suspendată în temeiul art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

📌 Argumentul central al instanței supreme: mecanismul general al suspendării executării actului administrativ este incompatibil cu caracterul urgent și definitiv al procedurii speciale prevăzute de OUG nr. 194/2002.

📜 Considerentul reținut de ÎCCJ:
„Suspendarea executării actului administrativ atacat este reglementată de Legea nr. 554/2004 ca o măsură provizorie şi vremelnică ce presupune interzicerea punerii în executare a actului, până la soluţionarea cererii de anulare a acestuia, or, intrarea în România nu are un astfel de caracter, aceasta este definitivă şi se consumă odată cu trecerea frontierei.”

✅ Pe scurt:
🔹 dreptul comun în materia suspendării (Legea nr. 554/2004) nu se aplică interdicției de intrare contestate pe procedura specială;
🔹 intrarea pe teritoriul național este un fapt definitiv, care se consumă la trecerea frontierei, deci nu poate face obiectul unei măsuri provizorii;
🔹 procedura specială din OUG nr. 194/2002 prevalează, prin caracterul său urgent.

🛂 Soluția consolidează executarea efectivă a măsurilor de interdicție de intrare dispuse față de străini, inclusiv la punctele de trecere a frontierei.

16/09/2026

⚠️ Aveți un SRL? Legea s-a schimbat.
Dacă societatea dumneavoastră a avut în anul precedent o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, noile prevederi impun majorarea capitalului social la minimum 5.000 lei.
📅 Termenul de conformare este 18 decembrie 2027.
Există însă un avantaj dacă faceți demersurile mai devreme: până la 31 decembrie 2026, tariful de publicare în Monitorul Oficial este redus cu 50%.
Este recomandat să verificați din timp dacă societatea dumneavoastră intră sub incidența noilor prevederi și să evitați formalitățile făcute pe ultima sută de metri.
⚖️ Pentru verificarea situației societății și realizarea procedurii la Registrul Comerțului, mă puteți contacta.
Av. Hakan Selamet

16/09/2026

⚖️ INFORMARE: Decizia ÎCCJ nr. 82/2026 privind renunțarea la judecată în cazul ordinului de protecție

📌 Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronunțat la 22 iunie 2026 Decizia nr. 82. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 16 septembrie 2026.

❓ Chestiunea de drept
Legea nr. 232/2025, în vigoare din 19 decembrie 2025, a abrogat art. 43 din Legea nr. 217/2003. Întrebarea a fost dacă victima mai poate renunța la judecarea cererii de emitere a ordinului de protecție atunci când cererea a fost introdusă de procuror.

✅ Soluția pronunțată
Victima poate renunța la judecarea cererii de emitere a unui ordin de protecție atunci când cererea este introdusă de procuror în numele său. Soluția se aplică atât cererilor formulate conform art. 40 alin. (3) lit. a), cât și celor formulate conform art. 34 alin. (6) din Legea nr. 217/2003, adică după confirmarea ordinului de protecție provizoriu.

📚 Temeiul legal este art. 406 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 2 alin. (2), art. 92 alin. (1) și art. 93 din același cod.

🔍 Principalele argumente ale ÎCCJ
• Fostul art. 43 era doar o aplicare particulară a art. 93 C.proc.civ. Acest articol permite deja titularului dreptului să renunțe la judecată în acțiunile pornite de procuror.
• Abrogarea se explică prin evitarea paralelismului legislativ (art. 16 din Legea nr. 24/2000), nu prin instituirea unei interdicții.
• Expunerea de motive a Legii nr. 232/2025 nu face nicio referire la abrogarea art. 43.
• O interdicție a renunțării nu poate fi dedusă implicit, ci trebuie prevăzută expres. Legiuitorul a procedat expres, prin aceeași lege, în cazul retragerii plângerii penale.
• Dacă intenția a fost suprimarea acestui drept, revine legiuitorului obligația de a interveni printr-o normă expresă.

⚠️ Garanții pentru victimă
Instanța poate aprecia, de la caz la caz, dacă renunțarea la judecată este viciată de presiuni sau amenințări asupra victimei ori a membrilor familiei. Această verificare este importantă mai ales când există copii minori care au nevoie de măsuri de protecție.

🚔 Latura penală rămâne neschimbată
Potrivit art. 158 alin. (5) C.pen., introdus prin Legea nr. 232/2025, retragerea plângerii penale nu produce efecte pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe (art. 193) și de vătămare corporală din culpă (art. 196) săvârșite asupra unui membru de familie.

📎 Decizia este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial, potrivit art. 521 alin. (3) C.proc.civ.