Birou Executor Judecatoresc Plaveti Nicolae-Dorin

09/08/2023

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că cererea de încuviințare a executării silite se introduce la instanța unde are sediul debitorul la momentul sesizării organului de executare, neavând nicio relevanță faptul că în titlul creditorului – o hotărâre judecătorească – apare alt sediu, întrucât acesta este anterior demarării procedurii de executare silită, reflectând o realitate ce nu este contemporană momentului sesizării organului de executare. (Decizia nr. 694 din 2 mai 2023, pronunțată de Secţia I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

24/07/2023

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Decizia nr. 37/2023 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 28.297/302/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile

„Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 28.297/302/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă şi, în consecinţă, stabileşte că:

Este posibilă fixarea sumei definitive ce i se datorează creditorului, cu titlu de penalităţi, pentru un interval de timp mai mare de 3 luni, dar compus numai din termene de câte 3 luni.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în acelaşi dosar, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, se poate stabili suma definitivă datorată cu titlu de penalităţi în ipoteza stingerii obligaţiei ulterior sesizării instanţei cu cererea de stabilire a sumei definitive şi după trecerea unui interval de cel puţin trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităţilor?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 mai 2023.”

24/07/2023

Amenzile rutiere vor putea fi contestate și la judecătoria de domiciliu, nu doar acolo unde a fost sancționat șoferul.
Vineri a fost promulgata aceasta modificare, astfel incat, pe lângă judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta, așa cm e acum, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor rutiere vor putea fi contestate și la “judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul”

21/07/2023

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, 20.07.2023, actul normativ pentru completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Potrivit legii, cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali.

“Prin excepţie (…), cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile prezentei legi”, prevede actul normativ promulgat.
De asemenea, “prin excepţie (…), minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate, cărţi de identitate simple sau cărţi electronice de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate în vizită la rude sau pentru studii, pentru a participa la concursuri oficiale ori pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol şi prezintă acte doveditoare în acest sens, poate călători în străinătate neînsoţit de o persoană fizică majoră, dacă prezintă organelor poliţiei de frontieră o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei”

09/05/2023

Impozitarea vânzării locuințelor și terenurilor:

In urma modificarii in anul 2022 a Codului fiscal, a fost eliminat plafonul neimpozabil de 450.000 de lei, ce se aplica înainte la înstrăinarea locuințelor sau terenurilor.

Astfel, in prezent se impozitează venitul obținut din vânzarea unui imobil, indiferent de valoarea lui, iar valoarea impozitului se stabilește în funcție de perioada în care vânzătorul a deținut proprietatea asupra imobilului respectiv.

Se aplica doua valori de impozitare:
3% - pentru construcțiile de orice fel și terenurile aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, deținute o perioadă de până la trei ani inclusiv;
1% - pentru imobilele enumerate mai sus, deținute o perioadă mai mare de trei ani.

Impozitul se plătește la notar, la semnarea contractului de vanzare-cumparare, acesta avand obligatia de a vira suma retinuta organelor fiscale.

Potrivit Codului fiscal, există și situații în care nu se plătește impozit pe venitul obținut din transferul proprietăților imobiliare:
1. când terenurile și construcțiile sunt dobândite prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
2. când dreptul de proprietate este dobândit prin donație între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți;
3. în cazul actelor de desființare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare;
4. când dreptul de proprietate se constată în condițiile Legii nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare;
5. în cazul dării în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, pentru o singură operațiune de dare în plată.

16/02/2023

Inalta Curte ca Casatie si Justitie
𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟐𝟎𝟔𝟖 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟗 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟐
Litigiu în materia protecţiei consumatorilor.
Caracterul abuziv al clauzei care dă dreptul băncii să convertească în lei creditul acordat dacă moneda creditului fluctuează în sens crescător cu mai mult de 10% faţă de valoarea acestuia de la data semnării convenţiei. Derularea în continuare a convenţiei, cu conversia creditului conform solicitării reclamanţilor, de la data la care creşterea cursului valutar a atins pragul de 10% din valoarea creditului de la momentul încheierii contractului
Prin această decizie s-a reţinut că în mod legal curtea de apel a constatat că soluţia primei instanţe care a reţinut că are caracter abuziv clauza care dă băncii doar dreptul să convertească în lei creditul acordat dacă moneda creditului fluctuează în sens crescător cu mai mult de 10% faţă de valoarea acestuia de la data semnării convenţiei, a dobândit autoritate de lucru judecat.
Cum pârâta nu a formulat apel împotriva hotărârii primei instanțe, cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit că acea conversie a creditului din CHF în RON, în ipoteza în care cresterea cursului CHF/RON atinge pragul de 10% faţă de valoarea cursului de la data încheierii contractului, operează nu doar în baza opţiunii băncii, ci şi în baza opţiunii împrumutaţilor, conversia creditului fiind atât un drept, cât şi o obligaţie pentru creditor. (...)
Nu poate fi reținută nici critica referitoare la încălcarea de către instanța de apel a art. 1578 Cod civil de la 1864, întrucât Curtea nu a soluționat calea de atac din perspectiva aplicării principiului nominalismului monetar.
De altfel, astfel cm Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat anterior, întrucât soluția referitoare la caracterul abuziv al clauzei de la art. 4.2. din convenția de credit a dobândit autoritate de lucru judecat, nu mai pot face obiectul analizei instanței de recurs criticile ce vizează riscul valutar, cunoașterea și asumarea acestui risc de către consumatori, excluderea din domeniul de aplicare a Directivei nr. 93/13/CEE a clauzei ce reflectă o normă supletivă, încălcarea principiului nominalismului monetar reglementat de art. 1578 Cod civil de la 1864.
Contrar afirmațiilor recurentei-pârâte, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instanța de apel a apreciat că este posibilă derularea în continuare a convenției de credit, consecința fiind conversia creditului, conform solicitării reclamanţilor, de la data la care creşterea cursului valutar a atins pragul de 10% din valoarea creditului de la momentul încheierii contractului.

27/01/2023

Cazierul judiciar, care este documentul ce arată situația judiciară a unei persoane, adică evidența condamnărilor ori a altor măsuri cu caracter penal, va putea fi obținut, din iulie, și în format electronic, potrivit unei legi publicate marți în Monitorul Oficial.

27/01/2023

Daca ati avut ghinionul sa ajungeti in sistemul de evidenta al Biroului de Credit si doriti stergerea datelor dvs. din acest sistem, ICCJ a stabilit ca instanta competenta pentru solutionarea unei astfel de cereri este instanta de la sediul operatorului sau al persoanei imputernicite de operator ori de la resedinta obisnuita a persoanei vizate.

https://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=198019 = # #

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 2227/2022
Decizia nr. 2227

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2022

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia civilă, la data de 15 mai 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a chemat in judecata pe pârâta B. S.A., solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să o oblige pe pârâtă la ştergerea datelor/informaţiilor înregistrate în sistemul de evidenţă al Biroului de Credit S.A., care au fost prelucrate cu încălcarea principiului echităţii şi transparenţei, raportat la categoria de date prelucrată şi la data prelucrării efective, respectiv a datelor reprezentând data actualizării, categoria de întârziere, suma restantă, data primei restanţe, precum şi orice alte observaţii sau menţiuni şi respectiv a datelor reprezentând tipul contului, stare, data acordării, durata contului, valuta, suma acordată, suma datorată şi data primei restanţe, date care nu sunt colectate de la persoana vizată (fiind rezultate din derularea relaţiei contractuale şi prelucrate ulterior) şi pentru care operatorul nu a respectat obligaţia de informare prealabilă corectă, ce decurge din art. 12 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu aplicarea principiilor compatibile ale Deciziei A.N.S.P.D. C. pen. nr. 105/2007 raportat la art. 8 lit. a) din Convenţia 108 din 1981.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la plata prejudiciului moral suferit prin prelucrarea datelor sale cu caracter personal în sistemul de evidenţă al Biroului de Credit S.A., precum şi pentru încălcarea drepturilor sale, prevăzute de R.G.P.D., astfel: suma de 3.000 RON pentru faptul că i-a fost încălcat dreptul la viaţă intimă şi familială şi respectiv suma de 100 RON/zi, reprezentând daune-interese, începând cu data înregistrării acţiunii şi până la data la care operatorul restabileşte în tot legalitatea cu privire la prelucrarea datelor sale cu caracter personal în sistemul de evidenţă al Biroului de Credit S.A., cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate: Regulamentul U.E. nr. 679/2016 - R.G.P.D., Legea nr. 677/2001, decizia A.N.S.P.D.. C. pen. nr. 105/2007, art. 111 şi art. 112 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 71, art. 77 art. 1206, art. 1207, art. 1214, art. 1215, art. 1349, art. 1357, art. 1364, art. 1381 şi art. 1385 C. civ., Constituţia României, Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Convenţia pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 5588 din data de 26 octombrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.

Pentru a hotărî astfel, în esenţă, Judecătoria Cluj-Napoca a făcut aplicarea prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 677/2001, apreciind că instanţa competentă este cea în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul, iar, din înscrisul aflat la dosar rezultă că acesta domiciliază în judeţul Timiş, în raza de competenţă a Judecătoriei Timişoara.

Totodată, a reţinut că este real ca Legea nr. 677/2001 a fost abrogata la data de 25 mai 2018, însă a considerat că acest aspect este lipsit de relevanţă în speţă, deoarece din înscrisurile depuse la dosar rezultă că prezenta acţiune vizează două raportări făcute de pârâtă sub imperiul acestui act normativ, la data de 31 martie 2016 şi respectiv la data de 15 septembrie 2016.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 20712 din data de 19 octombrie 2022, Judecătoria Timişoara, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Cluj-Napoca şi Judecătoria Timişoara, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa superioară şi comună celor două judecătorii, pentru soluţionarea conflictului, şi a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea conflictului de competenţă.

Astfel, Judecătoria Timişoara, secţia I civilă a constatat că, faţă de obiectul specific al cererii de chemare în judecată, care vizează protecţia datelor cu caracter personal, în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 79 din Regulamentul U.E. nr. 679/2016 şi art. 24 din Legea 102/2005, republicată, în conformitate cu care instanţa competentă a soluţiona un litigiu în care se solicită repararea unui prejudiciu rezultat în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, este cea de la sediul operatorului sau al persoanei împuternicite de operator ori de la reşedinţa obişnuită a persoanei vizate.

A mai reţinut şi că prevederile de mai sus erau singurele în vigoare la data înregistrării de către reclamant a cererii de chemare în judecată, respectiv 15 mai 2019, Legea nr. 677/2001 fiind abrogată la 25 mai 2018, tocmai ca urmare a adoptării modificărilor la Legea nr. 102/2005, prin Legea 129/2018.

A apreciat că, sub aspect procesual, în ceea ce priveşte competenţa, au relevanţă normele de procedură în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, or, acestea prevedeau o competenţă teritorială alternativă, Judecătoria Cluj-Napoca, instanţa de la sediul pârâtei, fiind competentă teritorial să soluţioneze cererea de chemare în judecată.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă şi Judecătoria Timişoara, secţia I civilă şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a pricinii, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la dispoziţiile legale incidente cauzei.

Astfel, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 677/2001, în timp ce Judecătoria Timişoara, secţia I civilă a reţinut incidenţa prevederilor art. 79 din Regulamentul U.E. nr. 679/2016 şi ale art. 24 din Legea 102/2005, republicată.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat să se dispună ştergerea datelor/informaţiilor înregistrate în ceea ce îl priveşte din sistemul de evidenţă al Biroului de Credit S.A., invocând, în drept, dispoziţiile Regulamentului U.E. nr. 679/2016, Legea nr. 677/2001, decizia A.N.S.P.D.. C. pen. nr. 105/2007, art. 111 şi art. 112 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 71, art. 77 art. 1206, art. 1207, art. 1214, art. 1215, art. 1349, art. 1357, art. 1364, art. 1381 şi art. 1385 C. civ., Constituţia României, Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Convenţia pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981.

Raportat la obiectul cauzei şi la temeiurile de drept invocate de către parte, Înalta Curte reţine că, în speţă, instanţa competentă a soluţiona litigiul se stabileşte în raport de dispoziţiile legii naţionale speciale ce reglementează protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, după cm au şi reţinut cele două judecării aflate în conflict.

În acord cu cele reţinute de Judecătoria Timişoara, secţia I civilă, din perspectiva aplicării în timp a normelor procedurale ce statuează asupra competenţei de soluţionare a cauzei, Înalta Curte constată că sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 102/2005, republicate, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în forma în vigoare la data demarării prezentului litigiu, 15 mai 2019.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 102/2005, orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanţei competente pentru repararea acestuia, iar, conform alin. (4) al aceluiaşi articol, instanţa competentă este cea de la sediul operatorului sau al persoanei împuternicite de operator ori de la reşedinţa obişnuită a persoanei vizate.

Dispoziţiile legale mai sus citate prevăd o competenţă teritorială alternativă, ipoteză în care alegerea între instanţele deopotrivă competente revine reclamantului, în aplicarea art. 116 C. proc. civ.

În prezenta cauză, reclamantul a înţeles să sesizeze cu soluţionarea litigiului Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, instanţă competentă prin raportare la sediul operatorului B. S.A. (Cluj-Napoca, judeţul Cluj), fixând în mod definitiv competenţa de soluţionare a cererii în favoarea acesteia. Prin urmare, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă nu mai putea să dispună, nici din oficiu şi nici la cererea vreunei părţi, declinarea competenţei.

Faţă de cele anterior reţinute, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 noiembrie 2022.

scj

10/11/2021

A fost promulgata recent legea prin care li se interzice instituțiilor publice să ceară persoanelor fizice sau firmelor, care solicită furnizarea unui serviciu public, copii după acte emise de instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. În schimb, instituțiile vor putea primi de la organizația emitentă copii în format electronic ale documentelor cerute. Legea se va aplica din 1 ianuarie 2022.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
L E G E
pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. - După articolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 30 iunie 2016, aprobată cu modificări prin Legea nr. 179/2017, se introduce un nou articol, art. 21, cu următorul cuprins:
„Art. 21. - (1) Se interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.
(2) Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale solicită entităţilor care au emis documentele prevăzute la alin. (1), în format electronic, copii sau extrase de pe acestea în baza consimţământului expres al beneficiarului
2
serviciului public, prevederile art. 2 alin. (2) şi ale art. 4 aplicându-se în mod corespunzător.”
Art. II. - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 30 iunie 2016, aprobată cu modificări prin Legea nr. 179/2017, cu completarea adusă prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Art. III. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.
3
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
PREŞEDINTELE
SENATULUI
FLORIN-CLAUDIU ROMAN
ANCA DANA DRAGU
București,
Nr.

28/05/2021

Sumele încasate cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului pot fi executate silit de către orice creditor, dispozițiile care protejau aceste sume de urmărirea silită fiind neconstituționale.

Prin Decizia nr. 232/2021 din 7 aprilie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu referire la indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor prevăzută la art. 2 alin. (1) din acest act normativ, publicată în Monitorul Oficial nr. 549 din 27 mai 2021, CCR a admis excepția de neconstituționalitate referitoare la imposibilitatea urmării silite a indemnizației de creștere a copilului, în motivare reținându-se că indemnizația nu este un drept al copilului ci al părintelui, suplinindu-se astfel veniturile pe care acesta nu le mai poate realiza din exercitarea unei profesii, pe durata concediului pentru creşterea copilului.

27/05/2021

Românii pot cumpăra șase ani de vechime pentru pensie. OUG care stabilește condițiile necesare a fost adoptată în Parlament.

Cei cărora le lipsesc ani de vechime la pensie îi pot cumpăra plătind contribuțiile care s-ar fi încasat în fiecare lună. Ordonanța de urgență care stabileşte cadrul legal pentru completarea de către persoanele care nu au calitatea de pensionar a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii a fost adoptată, miercuri, în Parlament.

Până la data de 1 septembrie 2023, persoanele care doresc pot încheia un contract de asigurare socială în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă. Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială.

20/05/2021

Dacă vrei să înregistrezi un contract de închiriere la Fisc poți să faci asta și online, fără să mai mergi la ghișeu, cu ajutorul contului din Spațiul Privat Virtual (SPV) sau prin intermediul portalului e-guvernare.

Contractele de închiriere pot fi înregistrate la organele fiscale centrale din subordinea ANAF, online sau mergând la ghișeu. Înregistrarea este facultativă încă din 2018, așa că proprietarul imobilului ce urmează a fi închiriat nu mai este obligat să meargă la Fisc pentru a înregistra contractul, cm era înainte. Chiar daca nu veti inregistra contractul de inchiriere la Fisc fiscalizarea veniturilor este obligatorie (impozitul aferent chiriei incasate) și se face prin declarația unică.

Totuși, în calitate de proprietar este bine să înregistrezi contractul pentru că un astfel de contract inregistrat la Fisc este titlu executoriu, iar dacă chiriașul nu mai plătește chiria te poti duce direct la un executor judecatoresc, fara a mai fi nevoie de o actiune in instanta.