01/06/2025
România se schimbă: drepturile taților încep, în sfârșit, să conteze!
În România, peisajul juridic privind custodia copiilor a început, în ultimii ani, să treacă printr-o schimbare profundă – și, aș adăuga, mult așteptată. De la o abordare rigidă și arhaică, în care custodia era acordată aproape exclusiv mamelor, s-a ajuns, treptat, la recunoașterea faptului că și tații au un rol esențial în viața copiilor, iar interesul superior al minorului nu are gen.
Această schimbare își are rădăcina în Codul Civil revizuit prin Legea nr. 287/2009, intrată în vigoare la 1 octombrie 2011. Atunci s-a introdus custodia comună ca normă legală în cazurile de divorț, marcând o evoluție clară față de trecutul în care, statistic, peste 90% din cazuri se finalizau cu încredințarea copilului mamei, indiferent de context.
Totuși, este de menționat un lucru esențial: deși modificările legislative sunt în vigoare de mai bine de un deceniu, aplicarea lor echitabilă a prins cu adevărat contur abia în ultimii 2-3 ani. Abia acum se poate vorbi de un trend clar, pozitiv și în continuă creștere, în care instanțele încep să evalueze situațiile reale, nu doar să urmeze tipare vechi, dictate de cutume sociale și prejudecăți.
Exemplele recente de jurisprudență vorbesc de la sine. În dosarul 5700/94/2022 de la Judecătoria Buftea, instanța a decis ca minorul să locuiască cu tatăl, invocând stabilitatea emoțională oferită de acesta. Alte cazuri recente de la Tribunalul București și Judecătoria Cluj au urmat același model, în care custodia comună sau chiar exclusivă în favoarea tatălui a fost acordată în baza unei analize serioase, obiective, și nu prin prisma unui "automatism matern".
Salut sincer această schimbare – nu doar din perspectiva unui observator atent, ci și ca tată care a fost și este implicat direct în acest proces. Tocmai de aceea, vreau să subliniez importanța informării. Din păcate, multe spețe s-au tranșat nefavorabil pentru tați doar din cauza lipsei de informare. Accesul la un avocat informat, cunoașterea propriilor drepturi și a principiilor legale privind interesul superior al minorului fac diferența.
Mai ales în această perioadă, în care avem acces rapid la informație, iar în social media începe să se contureze o comunitate sănătoasă, activă și implicată, este momentul ideal pentru a răspândi awareness și pentru a încuraja cât mai mulți tați să-și asume rolul, dar și drepturile.
Și, într-o notă ușor ironică – dar realistă – e bine că începem, în sfârșit, să înțelegem că nu doar tații au deținut sau dețin „culpa absolută” în aceste povești. Ba chiar, tot mai des, se demonstrează că vina se află, de fapt, fix de partea cealaltă a fileului.
Lumea se schimbă, și e bine. Iar noi ne schimbăm odată cu ea.
