Cabinet Individual De Insolventa Coman Aurel

19/09/2026

Numirea practicianului în insolvență este unul dintre primele acte ale unei proceduri și, la nivelul întregii piețe, felul în care se distribuie aceste numiri arată cm este structurată profesia. Am vrut să văd această distribuție în cifre, nu în impresii. Am analizat procedurile deschise la Tribunalul București, Secția a VII-a Civilă, în perioada 01.01.2025 – 18.09.2026 (626 de zile), pornind exclusiv de la date publice din portal.just.ro.

1. Metodologie pe scurt

Am interogat sistematic ședințele și dosarele Secției a VII-a Civile pentru fiecare zi din perioadă și am reținut dosarele de insolvență aflate pe fond. Pentru fiecare dosar am identificat soluția de deschidere a procedurii (generală sau simplificată/faliment), iar din textul integral al soluției am extras, printr-o metodă automată de recunoaștere de text, numele practicianului numit provizoriu.

2. Cifrele principale

Dosare candidate identificate (insolvență, Secția a VII-a Civilă, fond) – toate interogate individual- 8.047, Practicieni / entități distincte-490. Într-o singură secție, asta înseamnă în medie aproape 90 de deschideri de procedură pe lună (2.178 de dosare în circa 21 de luni).

3. Cât de concentrate sunt numirile

• Primii 10 practicieni (din 490) au primit 381 de numiri, adică 20,0% din total.

• Primii 20 de practicieni au primit 585 de numiri, adică 30,7%.

• Nimeni nu depășește 3,2% din total: cel mai bine clasat practician a primit 60 de numiri.

Concluzia mea este că piața nu este monopolizată, dar există un grup restrâns de practicieni cu volum constant.

4. Primii zece practicieni și poziția mea:

FIDUCIA S.P.R.L-3,15%, 2. Turmac Insolvency S.P.R.L-2,67%, 3. C.I.I. Cîrstea Ion-Andrei-2,52%, 4. C.I.I. Ciucur Andreea Daniela-2,10%, 5. Dascal Insolvency S.P.R.L-1,84%, 6. Pecunia I.P.U.R.L-1,78%, 7. Intercom Management S.P.R.L-1,78%, 8. Rise Insolvency S.P.R.L-1,47%, 9.C.I.I. Gogoașă Adrian-1,36%, 10.Numera Restructuring I.P.U.R.L-1,31%,................111. C.I.I. Coman Aurel-0,21%

Sursa: portal.just.ro, prelucrare proprie. Numele sunt cele din hotărâri, în forma redată de portal.

5. Coada lungă a pieței

238 de practicieni, adică 48,6% dintre cei 490, au primit o singură numire în aproape 21 de luni. Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre practicienii care au apărut vreodată în această statistică au avut un singur dosar. La celălalt capăt, 252 de practicieni au avut două sau mai multe numiri. Pentru un cabinet individual, o numire pe an sau mai puțin este realitatea, nu excepția.

6. Unde mă situez eu

Cabinetul meu, C.I.I. Coman Aurel, se află pe locul 111 din 490, cu 4 numiri (0,21% din total). Poziția este împărțită cu alți 22 de practicieni care au tot patru numiri (locurile 106–128).

Cifra spune mai mult decât pare la prima vedere. Doar 105 practicieni au primit mai mult de patru numiri, iar 128 dintre cei 490 (26,1%) au avut cel puțin patru. Patru numiri în aproape 21 de luni reprezintă un volum modest în raport cu vârful clasamentului, dar mă așază în primul sfert al pieței, deasupra celor 238 de practicieni cu o singură numire și a celorlalți cu două sau trei. Cred că este corect să o spun deschis: numărul de numiri primite nu măsoară calitatea muncii unui practician și nici rezultatul procedurilor. Îl citesc ca pe un indicator de context, nu ca pe un criteriu de performanță.

7. Concluzii

Datele descriu o piață mai fragmentată decât s-ar crede din exterior: un vârf de cabinete cu volum constant, dar și aproape 500 de practicieni între care se împart restul numirilor, aproape jumătate dintre ei cu un singur dosar în aproape doi ani. Cred că astfel de analize sunt utile creditorilor, debitorilor, instanțelor și colegilor din profesie, tocmai pentru că pun la dispoziție cifre verificabile .

Dacă lucrați în domeniu și observați o eroare sau o variantă de nume pe care am tratat-o greșit, vă rog să îmi scrieți.

12/08/2026

# # Poate fi „contestat" un minus de inventar? O întrebare aparent simplă, cu un răspuns care merită explicat

Într-un dosar de faliment aflat recent în lucru, am întâlnit o situație pe care cred că mulți practicieni în insolvență o recunosc: un raport de inventariere constată, cu obiectivitate, câteva lipsuri — bunuri înregistrate în evidențele oficiale, dar negăsite la fața locului. Administratorul special (A.S.) al debitoarei formulează contestație, cerând instanței să „înlăture" sau să „reformuleze" aceste constatări.

Întrebarea juridică din spatele acestei situații e mai interesantă decât pare la prima vedere: **poate instanța, pe calea contestației reglementate de art. 59 din Legea nr. 85/2014, să cenzureze o simplă constatare de fapt dintr-un raport al practicianului în insolvență?**

**Punctul de plecare: ce este, de fapt, o „măsură"?**

Legea nu lasă loc de interpretare întâmplătoare. Art. 5 pct. 28 din Legea nr. 85/2014 definește extrasul raportului de activitate ca fiind „un rezumat al măsurilor luate" de administratorul/lichidatorul judiciar (L.J.) și enumeră, limitativ, ce trebuie să conțină: de la actele de dispoziție asupra averii debitorului, la contracte încheiate/modificate/încetate, la acțiuni în anulare sau în răspundere patrimonială — dar și, separat, „stadiul efectuării inventarierii".

Aici e cheia: nu toate cele șapte categorii enumerate de lege au aceeași natură juridică. Unele sunt acte de voință ale practicianului — vânzări, contracte, acțiuni în justiție — pe care acesta le **decide** și, prin urmare, le **ia**. Altele sunt pur informative — stadiul unei operațiuni materiale, cm e inventarierea — pe care practicianul le **constată**, fără nicio marjă de apreciere asupra conținutului lor.

**De ce contează distincția**

Contestația din art. 59 este, prin finalitate, un mecanism de control de legalitate asupra unor manifestări de voință — nu un instrument de rescriere a unor constatări factuale. Chiar mecanismul procesual o confirmă: instanța poate „suspenda executarea măsurii contestate" — noțiune care presupune un act susceptibil de a produce efecte prin punere în aplicare. O constatare de fapt nu se „execută". Ea pur și simplu corespunde sau nu corespunde realității.

Un „minus de inventar" — diferența dintre ce arată evidența oficială și ce se găsește fizic la sediul debitoarei — este exact un asemenea element: o constatare obiectivă, impusă practicianului de obligația legală de inventariere, nu o decizie a acestuia. Calea corectă pentru partea nemulțumită de o asemenea constatare nu este, în principiu, contestația judiciară care cere „reformularea" raportului, ci aducerea la cunoștința practicianului a înscrisurilor care ar demonstra caracterul ei eronat — sau, dacă o măsură concretă chiar se ia ulterior pe baza ei (de exemplu, o cerere de atragere a răspunderii patrimoniale), formularea apărărilor de fond exact în cadrul acelei proceduri, cu întregul instrumentar probator pe care aceasta îl presupune.

**O concluzie mai largă**

Dincolo de speța concretă, exercițiul e util : înainte de a contesta un raport, merită întrebarea „este vorba, cu adevărat, despre o măsură — sau doar despre o constatare pe care o resping?" Răspunsul schimbă nu doar șansele de admisibilitate, ci și calea procesuală potrivită.

*Articol bazat pe o speță reală din practica insolvenței, depersonalizat pentru confidențialitate.*

# # Poate fi „contestat" un minus de inventar? O întrebare aparent simplă, cu un răspuns care merită explicat Într-un dosar de faliment aflat recent în lucru, am întâlnit o situație pe care cred că mulți practicieni în insolvență o recunosc: un raport de inventariere constată, cu obi...

18/07/2026

📢 ANUNȚ – DESCHIDERE PROCEDURĂ DE FALIMENT
CII Coman Aurel, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei METAL SPEDITION INTERNATIONAL S.R.L. (CUI: 34339029), aduce la cunoștința publicului și a tuturor creditorilor interesați următoarele:
🔹 Prin Hotărârea intermediară nr. 888/2026 din data de 28.05.2026, pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția I Civilă (dosar nr. 1211/93/2024*), s-a dispus:

-intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitoarei;
-ridicarea dreptului de administrare al debitoarei;
-dizolvarea societății;
-numirea CII Coman Aurel în calitate de lichidator judiciar.

🔹 Termene importante stabilite în procedură:
📌 13.07.2026 – termen-limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor (tabel suplimentar)
📌 14.08.2026 – verificarea și publicarea tabelului suplimentar al creanțelor
📌 17.09.2026 – întocmirea tabelului definitiv consolidat
📌 11.02.2027, ora 10:00 – termen de control, în ședință publică, cu citarea părților
🔹 Hotărârea este executorie și poate fi atacată cu apel, în termen de 7 zile de la comunicarea prin publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
📩 Pentru informații suplimentare sau depunerea declarațiilor de creanță, ne puteți contacta:
CII Coman Aurel
📞 0752.186.971
✉️ [email protected]
Membru UNPIR – Filiala București | RFO I-3873 | CIF 32001853

30/03/2026

📌 Studiu de caz în Insolvență: Cum refuzul predării actelor contabile atrage răspunderea personală a administratorului (Forța RIL 14/2022)

Zilele trecute, Tribunalul București a pronunțat o hotărâre extrem de relevantă într-un dosar de faliment, ilustrând perfect modul în care instanțele judecă acțiunile de atragere a răspunderii și sancționează abandonarea unei societăți .

Situația de fapt: O societate („U.A. S.R.L.”), controlată de un asociat și administrator unic, a intrat în faliment cu un pasiv semnificativ la bugetul de stat, după mai bine de 15 ani de inactivitate. Lichidatorul judiciar a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale a fostului administrator invocând mai multe temeiuri (folosirea bunurilor în interes personal, ascunderea activului și neținerea/nepredarea contabilității).

Soluția instanței: Rigoare în probatoriu și aplicarea strictă a RIL 14/2022 Judecătorul-sindic a analizat cererea și a pronunțat o hotărâre nuanțată, tranșând clar ce se poate și ce nu se poate prezuma într-o astfel de procedură :

❌ Ce a respins instanța: A respins atragerea răspunderii pe baza art. 169 lit. a) și e) din Legea nr. 85/2014. Instanța a motivat că nu este suficientă simpla reproducere a textului de lege sau invocarea unor diferențe din bilanțurile vechi (2009), reclamantul trebuind să indice în concret care au fost acțiunile prin care pârâtul și-a însușit sumele sau a deturnat activele .

✅ Ce a admis instanța: Acțiunea a fost admisă exclusiv pe temeiul art. 169 alin. (1) lit. d) – neținerea/nepredarea documentelor contabile .

Instanța a aplicat direct și obligatoriu Decizia ÎCCJ (RIL) nr. 14/2022. Deoarece fostul administrator a fost notificat și nu a predat arhiva contabilă, a operat prezumția relativă de întrunire a tuturor condițiilor răspunderii patrimoniale (faptă, prejudiciu, cauzalitate, vinovăție) . Judecătorul a reținut că, în absența predării documentelor contabile, nu se poate efectua analiza modului în care a fost organizată contabilitatea, legiuitorul prezumând legal existența faptei ilicite și a prejudiciului .

💡 Concluzia (Takeaway pentru antreprenori): Chiar dacă un lichidator nu poate proba cu înscrisuri deturnarea efectivă a banilor dintr-o firmă abandonată, simplul refuz de a preda documentele contabile este suficient pentru ca judecătorul-sindic să te oblige să acoperi datoriile firmei din propriul buzunar. Abandonarea societății și ignorarea corespondenței oficiale nu reprezintă o „ieșire” din business, ci calea sigură spre atragerea răspunderii cu patrimoniul personal.

28/03/2026

Când balanța contabilă e o comedie tragică, iar Legea 85/2014 dă mereu replica finală 🎭📜
​Preiei o companie în faliment (B.F. S.R.L.), te uiți în balanță și zâmbești: 153.000 LEI clienți neîncasați. „Avem cu ce acoperi pasivul!”, îți spui. Apoi faci puțină arheologie juridică și constați că scripticul e o simplă iluzie optică:
​🕵️‍♂️ 1. „Datornicul” care era, de fapt, adjudecatar la licitație.
Cel mai mare client (T.R. S.R.L. - 66.800 LEI) nu ne datora niciun ban. Cumpărase camionul debitoarei la o executare silită anterioară procedurii. Banii au tranzitat contul unic de insolvență și au „zburat” direct la creditorul garantat, fiind scutiți de onorariu și taxe de procedură, aplicând la virgulă excepția de la art. 75 alin. (6) din Legea 85/2014. Contabilul, însă, a înregistrat licitația ca pe o banală factură comercială neîncasată.
​💸 2. Plățile prin „teleportare” fiscală.
Somezi doi clienți (R.G. și L.G.) să-și achite datoriile. Îți trimit imediat dovezile de plată: sumele fuseseră achitate demult, dar direct la ANAF și la alt executor, urmare a unor popriri înființate valabil înainte de deschiderea procedurii. Efectul? Creanța stinsă, gestiunea descărcată (doar în realitate, nu și în softul contabil).
​😴 3. Somnul de frumusețe care naște decăderi.
Aveam de recuperat 18.600 LEI de la G.F. S.R.L. Problema? Clientul intrase și el în faliment, iar administratorul nostru statutar a ignorat total BPI-ul și a ratat termenul de înscriere la masa credală. Efectul juridic imediat? Decădere pură și dură din dreptul de a mai recupera ceva, exact cm dictează art. 114 alin. (1) coroborat cu art. 102 din Legea 85/2014. Banii s-au evaporat legal.
​🦖 4. Fosilele contabile prescrise.
Restul de 17.600 LEI? Facturi din cretacic (2022), prescrise. Ca lichidator, ai atribuția încasării creanțelor (art. 58 alin. 1 lit. l din Legea 85/2014), dar nu și obligația de a îngropa de viu patrimoniul în cheltuieli pentru procese pierdute din start.
​💡 Concluzia:
Din 153.000 LEI pe hârtie, am rămas cu 0 LEI în realitate. Dacă am fi dat în judecată acești clienți orbește, bazându-ne doar pe „sfințenia” balanței, am fi secătuit masa credală cu cheltuieli judiciare inutile.
​Lecția zilei? În insolvență, balanța de verificare e o simplă propunere, dar realitatea juridică și Legea 85 au întotdeauna ultimul cuvânt! 🔍💼
​

24/12/2025