Legal Editors

13/05/2026

♻️ Sistemul TRACE-DM propus de Ministerul Mediului urmărește creșterea trasabilității deșeurilor municipale reciclabile și îmbunătățirea raportării datelor privind cantitățile colectate de la populație.

Articolul ECOTECA - Colectia de Verde sintetizează principalele prevederi ale proiectului și obligațiile propuse pentru operatorii economici autorizați.

🔗 Mai multe informații în articolul ECOTECA 👇

📑 Sistemul TRACE-DM. Ce prevede proiectul de hotărâre privind trasabilitatea deșeurilor municipale reciclabile predate de populație

♻️ Ministerul Mediului a publicat în consultare un proiect de Hotărâre de Guvern care propune instituirea sistemului electronic de trasabilitate TRACE-DM pentru deșeurile municipale reciclabile predate de persoane fizice către operatori economici autorizați.

📊 Potrivit notei de fundamentare, măsura este justificată prin probleme precum colectarea ilegală, lipsa trasabilității și dificultățile de raportare a cantităților reale de deșeuri reciclabile colectate de la populație.

📑 Proiectul introduce un sistem centralizat de înregistrare a tranzacțiilor cu deșeuri reciclabile și prevede obligații de raportare și verificare pentru operatorii autorizați, inclusiv praguri de înregistrare extinsă pentru anumite categorii de deșeuri.

🔎 În articol am sintetizat principalele prevederi ale proiectului, obligațiile propuse pentru colectorii autorizați și regimul sancțiunilor.

🔗 Citește articolul pe ecoteca.ro. Link în primul comentariu👇



Sursa foto: Ministerul Mediului - România

11/05/2026

📉 Datele AFM pe 2025 arată o scădere a cantităților de deșeuri municipale depozitate în multe județe comparativ cu anul anterior. La nivel național, media a coborât cu aproximativ 15,5%, de la 205,41 kg/cap de locuitor în 2024 la 173,61 kg/cap de locuitor în 2025.

📌 Chiar și în condițiile acestor scăderi, diferențele dintre județe rămân foarte mari. Constanța, care și în 2024 avea cea mai mare valoare raportată la nivel național, rămâne pe primul loc și în 2025, cu 437,29 kg/cap de locuitor, față de 34,50 kg/cap de locuitor în Argeș. Valoarea maximă este de peste 12 ori mai mare decât valoarea minimă raportată.

HARTA DE LUNI – AFM 2025: Cantitatea de deșeuri municipale depozitate pe cap de locuitor, pe județe [kg/cap de locuitor] https://cumstam.ro/grafice/1717

📉 Datele AFM pe 2025 arată o scădere a cantităților de deșeuri municipale depozitate în multe județe comparativ cu anul anterior. La nivel național, media a coborât cu aproximativ 15,5%, de la 205,41 kg/cap de locuitor în 2024 la 173,61 kg/cap de locuitor în 2025.

📊 Câteva dintre cele mai vizibile scăderi:
• Argeș: 110,83 → 34,50 kg/cap de locuitor (-68,9%)
• Brașov: 342,79 → 141,13 kg/cap de locuitor (-58,8%)
• Ilfov: 289,27 → 179,04 kg/cap de locuitor (-38,1%)
• București: 342,75 → 249,76 kg/cap de locuitor (-27,1%)
• Constanța: 511,83 → 437,29 kg/cap de locuitor (-14,6%)

🔴 Top 5 județe cu cele mai mari valori în 2025:
• Constanța – 437,29 kg/cap de locuitor
• Sibiu – 280,24 kg/cap de locuitor
• Călărași – 266,10 kg/cap de locuitor
• Brăila – 264,61 kg/cap de locuitor
• București – 249,76 kg/cap de locuitor

🟢 Top 5 județe cu cele mai mici valori în 2025:
• Argeș – 34,50 kg/cap de locuitor
• Ialomița – 42,46 kg/cap de locuitor
• Caraș-Severin – 65,59 kg/cap de locuitor
• Maramureș – 70,58 kg/cap de locuitor
• Vâlcea – 73,10 kg/cap de locuitor

📌 Chiar și în condițiile acestor scăderi, diferențele dintre județe rămân foarte mari. Constanța, care și în 2024 avea cea mai mare valoare raportată la nivel național, rămâne pe primul loc și în 2025, cu 437,29 kg/cap de locuitor, față de 34,50 kg/cap de locuitor în Argeș. Valoarea maximă este de peste 12 ori mai mare decât valoarea minimă raportată.

💬 Link către harta din 2024 în primul comentariu.

Sursa:https://www.afm.ro/main/venituri/2026/cantitati_declarate_uat-deseuri_municipale_2025.pdf

Pentru mai multe hărți și grafice pe aceeași temă, accesați cumstam.ro

Dacă vrem să schimbăm România trebuie să ştim .
*CumStam.ro este un proiect de vizualizare de date, marca ECOTECA - Colecția de Verde.

‼️ Sprijină și contribuie la succesul acestui proiect! Devino partenerul nostru 👉ecoteca.ro/contact

10/05/2026

🌍 Fii parte din schimbare. Prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit, susții dezvoltarea unei platforme civice care încurajează implicarea, transparența și responsabilitatea față de mediu.

📍 Completează Formularul 230: ecoteca.ro/sustine

09/05/2026

La mulți ani, Europa! 🇪🇺

🇪🇺 Astăzi sărbătorim Ziua Europei, iar poate mai mult ca altădată merită să ne reamintim de colaborare și solidaritate, valori comune care stau la baza proiectului european și a direcției în care merg politicile de mediu, economia circulară și tranziția către un model mai responsabil de utilizare a resurselor.

Multe dintre schimbările care influențează astăzi gestionarea deșeurilor, reciclarea, raportarea datelor de mediu sau reducerea impactului climatic vin din cadrul legislativ și obiectivele asumate la nivel european.

De la Sistemul de Garanție-Returnare și economia circulară, până la monitorizarea solului, reducerea risipei alimentare sau digitalizarea trasabilității deșeurilor, politicile europene influențează direct modul în care administrațiile, companiile și cetățenii gestionează resursele.

🌍 Pentru ECOTECA, Ziua Europei înseamnă și dreptul la informație, transparență, educație de mediu și folosirea datelor pentru decizii mai bune.

📊 Prin proiecte precum CumStam.ro, bibliotecademediu.ro, ScoalaECO.ro, ECO Student sau nuebine.ro aducem mai aproape de oameni informațiile și instrumentele care pot ajuta la înțelegerea acestor schimbări.

La mulți ani, Europa! 🇪🇺



Image by michelbossart from Pixabay

04/05/2026

Valorificarea prin alte metode înseamnă, în principal, tratare mecano-biologică și valorificare energetică. Cu alte cuvinte, deșeurile sunt tratate sau folosite pentru producerea de energie, dar nu devin materiale reciclate. Acest indicatorul nu este automat un lucru bun sau rău. Contează ce se întâmplă, în paralel, cu reciclarea (https://lnkd.in/dxRxSXzE) și depozitarea (https://lnkd.in/dPNWpKX7).

Astfel, o valoare mare a acestui indicator poate însemna infrastructură de tratare, dar poate semnala și reciclare slabă. O valoare mică poate fi bună doar dacă reciclarea este ridicată. Altfel, deșeurile ajung mai ales la depozitare.

Pentru mai multe hărți și grafice pe aceeași temă, accesați cumstam.ro

HARTA DE LUNI - AFM 2025: Cantitatea de deșeuri municipale valorificate prin alte metode, pe cap de locuitor, pe județe [kg/cap de locuitor] - https://cumstam.ro/grafice/1716

Valorificarea prin alte metode înseamnă, în principal, tratare mecano-biologică și valorificare energetică. Cu alte cuvinte, deșeurile sunt tratate sau folosite pentru producerea de energie, dar nu devin materiale reciclate.

📊 Top 5 județe cu cele mai mari valori:

Argeș – 162,84 kg/cap de locuitor
București – 74,63 kg/cap de locuitor
Dâmbovița – 73,83 kg/cap de locuitor
Mehedinți – 68,9 kg/cap de locuitor
Vâlcea – 59,04 kg/cap de locuitor

📉 Top 5 județe cu cele mai mici valori:

Olt – 0,92 kg/cap de locuitor
Vrancea – 0,94 kg/cap de locuitor
Mureș – 1,62 kg/cap de locuitor
Hunedoara – 1,96 kg/cap de locuitor
Giurgiu – 2,31 kg/cap de locuitor

📌 Media națională: 24,03 kg/cap de locuitor

Sursa:https://www.afm.ro/main/venituri/2026/cantitati_declarate_uat-deseuri_municipale_2025.pdf

Indicatorul „valorificare prin alte metode” nu este automat un lucru bun sau rău. Contează ce se întâmplă, în paralel, cu reciclarea (https://cumstam.ro/grafice/1715) și depozitarea (https://cumstam.ro/grafice/1717).

În Ilfov, de exemplu, reciclarea are o valoare ridicată, 113,19 kg/cap de locuitor, iar valorificarea prin alte metode este de 21,29 kg/cap de locuitor. Aici, indicatorul poate arăta că sistemul reciclează mult și direcționează către alte forme de valorificare o parte mai mică din fluxul de deșeuri.

În Argeș, situația arată diferit. Județul are cea mai mare valoare la „alte metode”, 162,84 kg/cap de locuitor, dar reciclarea este mult mai redusă, 21,72 kg/cap de locuitor. Aici, indicatorul pare mai degrabă să arate că o parte importantă din deșeuri nu ajunge la reciclare, ci este tratată prin alte soluții.

La polul opus, Olt are doar 0,92 kg/cap de locuitor la valorificare prin alte metode și 23,32 kg/cap de locuitor la reciclare, în timp ce depozitarea ajunge la 235,53 kg/cap de locuitor. Asta arată că, atunci când nici reciclarea, nici alte forme de valorificare nu preiau suficient din flux, presiunea se mută pe depozitare.

Astfel, o valoare mare a acestui indicator poate însemna infrastructură de tratare, dar poate semnala și reciclare slabă. O valoare mică poate fi bună doar dacă reciclarea este ridicată. Altfel, deșeurile ajung mai ales la depozitare.

Pentru mai multe hărți și grafice pe aceeași temă, accesați cumstam.ro

Dacă vrem să schimbăm România trebuie să ştim .
*CumStam.ro este un proiect de vizualizare de date, marca ECOTECA - Colecția de Verde.

‼️ Sprijină și contribuie la succesul acestui proiect! Devino partenerul nostru 👉ecoteca.ro/contact

30/04/2026

♻️ Colectarea separată înseamnă ce facem noi acasă, la birou sau în spațiile în care generăm deșeuri. Mai simplu spus, nu amestecăm deșeurile și le punem în recipiente diferite, în funcție de material.

Colectarea separată este primul pas fără de care reciclarea nu poate funcționa. Când deșeurile sunt amestecate, materialele reciclabile se contaminează, își pierd valoarea și ajung, de cele mai multe ori, la depozitare.

♻️ Colectare separată sau colectare selectivă? De ce este importantă colectarea separată și la ce ne folosește?

Termenul corect este colectare separată.

Colectarea separată înseamnă ce facem noi acasă, la birou sau în spațiile în care generăm deșeuri. Mai simplu spus, nu amestecăm deșeurile și le punem în recipiente diferite, în funcție de material.

Colectarea separată este primul pas fără de care reciclarea nu poate funcționa. Când deșeurile sunt amestecate, materialele reciclabile se contaminează, își pierd valoarea și ajung, de cele mai multe ori, la depozitare.

Cum separăm corect?
🔵 hârtie și carton → containerul albastru
🟡 plastic și metal → containerul galben
🟢sticlă → containerul verde
⚫️deșeuri reziduale → containerul dedicat acestora

Ce facem cu ambalajele murdare?
– ambalajele murdare nu merg la reciclare
– de exemplu, cutiile de pizza → partea curată poate merge la hârtie/carton, partea murdară se aruncă la deșeu rezidual.

Regula e simplă:
👍curat → reciclabil
👎murdar → rezidual

Ambalajele nu trebuie spălate perfect, dar trebuie golite și, unde este cazul, clătite rapid.

Colectarea separată înseamnă:
✅mai multe materiale care pot fi reciclate
✅mai puține deșeuri care ajung la depozitare
✅resurse păstrate în economie
✅costuri mai bine controlate în sistem



📸 Sursa foto: freepik.com

27/04/2026

HARTA DE LUNI - Cantitatea totală de ambalaje returnate în Sistemul de Garanție-Returnare, pe cap de locuitor, în perioada ianuarie - martie 2026, în fiecare județ, exprimată în kg - https://cumstam.ro/grafice/1702

În primul trimestru din 2026, prin Sistemul de Garanție-Returnare a fost depășit pragul de 1 miliard de ambalaje returnate, echivalentul a aproximativ 81.861 tone de ambalaje.

Raportat la populație, media națională este de 3,91 kg/cap de locuitor. Diferențele între județe sunt semnificative și indică niveluri diferite de utilizare a sistemului. De exemplu, București are 7,63 kg pe cap de locuitor, comparativ cu 2,47 kg pe cap de locuitor în Vrancea, adică un nivel de peste 3 ori mai mare..

Diferențele dintre județe pot fi influențate de consum, accesul la puncte de returnare și frecvența utilizării infrastructurii SGR la nivel local.

🔝 Top 5 județe cu cele mai mari valori

București – 7,63 kg/cap
Ilfov – 6,88 kg/cap
Brașov – 5,60 kg/cap
Constanța – 5,30 kg/cap
Cluj – 4,96 kg/cap

🔻 Top 5 județe cu cele mai mici valori

Vrancea – 2,47 kg/cap
Botoșani – 2,55 kg/cap
Sălaj – 2,94 kg/cap
Vaslui – 3,03 kg/cap
Mehedinți – 3,11 kg/cap

Grafic realizat cu sprijinul RetuRO SGR.

Sursa: https://returosgr.ro/raportare

Dacă vrem să schimbăm România trebuie să ştim .
*CumStam.ro este un proiect de vizualizare de date, marca ECOTECA - Colecția de Verde.

‼️ Sprijină și contribuie la succesul acestui proiect! Devino partenerul nostru 👉ecoteca.ro/contact

28/03/2026

🤝Asociația ECOTECA se alătură acestui demers, continuând să lucreze alături de oameni și comunități pentru a face educația de mediu mai accesibilă. Proiectele noastre - CumStam.ro, ECO Student, ScoalaECO.ro, BibliotecadeMediu.ro și NueBine.ro - sunt felul în care încercăm, zi de zi, să aducem informația mai aproape de cei care au nevoie de ea și să transformăm implicarea într-un gest firesc.

🌍 Earth Hour, o inițiativă care împlinește astăzi 20 de ani, arată încă o dată că protecția mediului nu ține doar de momente punctuale, ci de o responsabilitate constantă.

Stingerea luminilor timp de o oră este un gest simbolic, dar unul care reunește comunități din întreaga lume și ne amintește că grija pentru mediu începe cu gesturi accesibile tuturor.

🤝Asociația ECOTECA se alătură acestui demers, continuând să lucreze alături de oameni și comunități pentru a face educația de mediu mai accesibilă. Proiectele noastre - CumStam.ro, ECO Student, ScoalaECO.ro, BibliotecadeMediu.ro și NueBine.ro - sunt felul în care încercăm, zi de zi, să aducem informația mai aproape de cei care au nevoie de ea și să transformăm implicarea într-un gest firesc.



Sursa foto: Freepik.com

27/03/2026

🌲🌳Deșeurile de ambalaje abandonate în păduri rămân una dintre formele vizibile prin care gestionarea deficitară a deșeurilor continuă să afecteze mediul natural. Tema este cu atât mai actuală în Luna Pădurii, marcată în fiecare an între 15 martie și 15 aprilie, când discuția despre protejarea fondului forestier ar trebui legată și de felul în care colectăm separat deșeurile și de infrastructura disponibilă pentru populație

🌲🌳Deșeurile de ambalaje abandonate în păduri rămân una dintre formele vizibile prin care gestionarea deficitară a deșeurilor continuă să afecteze mediul natural. Tema este cu atât mai actuală în Luna Pădurii, marcată în fiecare an între 15 martie și 15 aprilie, când discuția despre protejarea fondului forestier ar trebui legată și de felul în care colectăm separat deșeurile și de infrastructura disponibilă pentru populație.

♻️Din perspectiva unui OIREP, problema nu ține doar de comportamentul individual, ci și de funcționarea întregului lanț. Dacă vrem mai puține ambalaje abandonate în păduri, pe marginea drumurilor forestiere sau în zone de agrement, avem nevoie de colectare separată care să funcționeze, de puncte de preluare accesibile, containere suficiente, golire predictibilă și de un control mai bun în zonele unde deșeurile sunt abandonate frecvent. Altfel, acestea vor continua să apară în locuri în care nu ar trebui să existe deloc.

⚖️În același timp, reamintim că România are un cadru legal și pentru comportamentul în aer liber. Legea nr. 54/2012 privind desfășurarea activităților de picnic prevede obligații privind menținerea curățeniei și sancțiuni pentru abandonarea deșeurilor în astfel de zone.

Potrivit legii, aruncarea deșeurilor în alte locuri decât cele special amenajate se sancționează cu amenzi între 200 și 2.000 de lei, iar lăsarea resturilor menajere sau a altor gunoaie în spațiul de picnic cu amenzi între 300 și 3.000 de lei.

🌿Protecția pădurilor nu înseamnă doar plantări și campanii sezoniere. Înseamnă și infrastructură de colectare, reguli aplicate coerent și un sistem care face mai ușor gestul corect decât abandonarea deșeurilor în natură.

27/03/2026

Dacă nu alegi tu, decide statul 👉 ecoteca.ro/sustine