Cabinet de Avocatură "Rădoi Eugenia"

Cabinet de Avocatură "Rădoi Eugenia" Cabinetul de Avocatură ”RĂDOI EUGENIA” vă oferă consultanță juridică și reprezentare la toate treptele de jurisdicție din România (Judecătorie->ÎCCJ)

10/02/2026

Răspunderea penală a minorilor sub 14 ani, clemență necondiționată sau vid legislativ? / 16 februarie 2026

🎥 Transmisiunea live poate fi urmărită gratuit pe homepage JURIDICE.ro

⁠Subteme:
– Acuratețea determinării prezenței discernământului minorului acuzat de săvârșirea unei infracțiuni (grave)
– Este pregătit dreptul penal pentru răspunderea minorilor mai mici de 14 ani?
– Se aliniază scăderea pragului de vârstă pentru răspunderea penală cu standardele europene în materie?

📌 Moderator
Av. prof. univ. dr. Mihai Adrian Hotca, Managing Partner HOTCA, NEAGU, SITARU & ASOCIAȚII

📌 Invitați (ordine alfabetică)
- Dr. Cristi Danileț
- Jud. dr. Rodica Aida Popa, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secţia penală
- Av. Doru Cosmin Ursu, Managing Associate ZAMFIRESCU RACOȚI VASILE & PARTNERS
- Av. drd. Alexandru Vasilache, Partner BRADU NEAGU & ASSOCIATES

10/02/2026

Apel către Primul ministru pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției

Stimate domnule Prim-ministru,

În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026.

Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.

Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil.

Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară.

Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia.

Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.

Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale.

Președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție

10/02/2026

Întrebare preliminară privind regimul juridic ocrotit de legislația europeană privind statutul magistraților

Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE.

În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, susținem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:

(1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
(2) nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;
(3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
(4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă; și
(5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.

Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene.

Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.

https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2026/02/Solicitare-de-sesizare-a-CJUE-pentru-emiterea-unei-hotarari-premilinare-privind-pensiile-magistratilor.pdf

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

10/02/2026

✒️ Decizie ÎCCJ (Complet DCD) nr. 28/2026: Dispoziţiile art. 1489 alin. (2) teza a doua din Codul civil, corelat cu art. 8 din O.G. nr. 13/2011, nu permit creditorului să obţină în instanţă, de la data cererii de chemare în judecată, dobânda legală calculată asupra daunelor moratorii convenţionale acumulate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data cererii de chemare în judecată, atunci când creanţa neachitată la termen şi care a dat naştere daunelor moratorii are un alt izvor decât contractul de împrumut...

🖱️ Detalii 👉 https://buff.ly/UDQ4ADD

23/09/2022

Transferul operat de către state, din ordinea lor juridică internă în beneficiul ordinii juridice comunitare, al drepturilor și obligaţiilor corespunzătoare dispoziţiilor din tratat are drept…

23/09/2022

⚖️ Acțiune privind obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pretinse și a cheltuielilor de judecată. Recurs respins ca inadmisibil

Înalta Curte, examinând excepția inadmisibilității invocată din oficiu, constată că aceasta este întemeiată, urmând să respingă recursul ca inadmisibil pentru considerentele ce urmează...

🖱️ Detalii 👉 https://buff.ly/3qXVXHn

23/09/2022

Unele curți invocă o sesizare a CA Brașov către Înalta Curte pentru a bloca ieșirile provizorii din penitenciare în cazul admiterii în pruncipiu a contestațiilor în anulare ca urmare a invocării deciziilor CCR pe prescripție. ”În înțelepciunea si ingeniozitatea lor, ambele desăvâr...

23/09/2022

Ministerul Afacerilor Interne a supus dezbaterii publice Proiectul H.G. pentru aprobarea deschiderii punctului internațional de trecere a frontierei de stat și a biroului vamal de frontieră pe Aeroportul Internațional „Brașov-Ghimbav”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte...

23/09/2022

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟕𝟕𝟖 𝐝𝐢𝐧 𝟔 𝐚𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟐, Secţia I civilă - Acțiune în îmbogăţire fără justă cauză. Remiterea unei sume de bani prin virmanet bancar în vederea achiziţionării unui autoturism. Relație de concubinaj de lungă durată între părți. Greșita aplicare a dispoziţiilor art. 1345 și art. 1348 din Codul civil prin reținerea unei juste cauze pentru îmbogățirea pârâtei justificate de un titlu convențional.

Prin decizia sus menţionată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că instanţa de apel şi-a întemeiat soluţia de respingere a acţiunii pe concluzia greşită, potrivit căreia îmbogăţirea şi însărăcirea corelative sunt justificate de un titlu convenţional (contract de mandat), având deci o cauză justă, ceea ce pune la dispoziţia reclamantului o acţiune în răspundere ex contractu, pentru realizarea dreptului său de creanţă.

Astfel, instanţa de recurs a constatat că „în speţă, îmbogăţirea pârâtei şi însărăcirea corelativă a reclamantului îşi au etiologia în faptul virării sumei de bani în contul bancar al pârâtei, operaţiune în legătură cu care reclamantul a afirmat, în cererea introductivă, că a avut drept scop achiziţionarea unui autoturism în contextul relaţiei de concubinaj de lungă durată”. S-a mai reţinut prin hotărârea instanţei supreme că „temeiul juridic al dreptului reclamantului la restituirea sumei de bani, înţeles ca fundament al pretenției afirmate prin cererea introductivă, îl constituie un raport obligaţional grefat pe principiul echităţii şi circumscris unei relaţii de concubinaj de lungă durată (12 ani), în cadrul căruia reclamantul, însărăcit ca efect al pierderii patrimoniale obiectivate în remiterea sumei de bani neurmată de achiziţionarea bunului potrivit înţelegerii părţilor, urmăreşte realizarea dreptului său de creanţă prin obligarea pârâtei îmbogăţite să-i restituie valoarea cu care aceasta şi-a sporit injust patrimoniul”.

Totodată, instanţa de recurs a reţinut că „operaţiunea juridică vizată de prezenta acţiune în justiţie s-a născut în cadrul raporturilor patrimoniale complexe dintre concubinii părţi litigante” precum şi că „această uniune de facto, în cadrul căreia există o viaţă de familie, cu caracter de continuitate şi de stabilitate, intră sub protecţia juridică a art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi a art. 26 din Constituţia României”.

Prin urmare s-a concluzionat că, în absenţa unui contract sau a oricărui mijloc juridic sau oricărei alte acţiuni în justiţie prin care reclamantul însărăcit să-şi poată recupera pierderea suferită, devin pe deplin aplicabile regulile din materia îmbogăţirii fără justă cauză, în virtutea principiului echităţii, pentru restabilirea echilibrului patrimonial dintre concubini, rupt prin remiterea şi, subsecvent, încasarea unei sume de bani substanţiale ce depăşeşte nivelul rezonabil al contribuţiei la viaţa de familie pe care o implică relaţia de concubinaj, constatându-se că instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile art. 1345 şi art. 1348 din Codul civil, reţinând în mod nelegal existenţa unei cauze juste pentru îmbogăţirea pârâtei, obiectivată într-un contract de mandat, şi, pe cale de consecinţă, existenţa unei acţiuni în răspundere contractuală aflată la dispoziţia reclamantului însărăcit, pentru recuperarea sumei remise prin virament bancar.

02/02/2020

Address

Sector 6
Bucharest
060208

Opening Hours

Monday 09:00 - 19:00
Tuesday 09:00 - 19:00
Wednesday 09:00 - 19:00
Thursday 09:00 - 19:00
Friday 09:00 - 17:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cabinet de Avocatură "Rădoi Eugenia" posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Cabinet de Avocatură "Rădoi Eugenia":

Share