Avocat ILIE DORIN

15/10/2026

Se propune asistență juridică obligatorie pentru soții din divorț cu minor.

Legea profesiei de avocat, adaptată noilor realități: proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 a ajuns în Parlament

Protejarea secretului profesional indiferent de tehnologie și de locul păstrării informației, înlăturarea obstacolelor administrative din calea apărării, combaterea serviciilor juridice neautorizate online și întărirea rolului avocatului în prevenirea litigiilor sunt principalele direcții ale proiectului de modificare a Legii nr. 51/1995. Inițiativa propune o adaptare consistentă a legii profesiei la noile realități, cu garanții suplimentare pentru cetățeni, inclusiv pentru copii și persoane vulnerabile.

În data de 14 octombrie 2026, proiectul a fost depus la Parlament de Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator, alături de parlamentari din mai multe formațiuni politice,

Traian Briciu, președintele UNBR: „Proiectul valorifică propunerile colegilor din campania «Dialog UNBR» și dă expresie legislativă rezoluțiilor Congresului Avocaților 2026. Le mulțumesc colegilor avocați care au contribuit prin opinii, întrebări și exemple din practică, precum și membrilor Grupului de lucru GL1 pentru legislația profesiei, coordonat de Sergiu Stănilă, pentru elaborarea soluțiilor legislative. Modificările întăresc rolul avocatului atât înaintea procesului, cât și pe parcursul acestuia, prin consolidarea atribuțiilor de consultanță, redactare și atestare a actelor, negociere și soluționare amiabilă a diferendelor, alături de garanții mai clare pentru exercitarea apărării. Proiectul susține astfel o prezență mai amplă a avocatului în viața juridică a cetățenilor și a întreprinderilor, încă din etapa în care se stabilesc drepturi și obligații.”

Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator: „Cetățeanul care caută un sfat juridic online trebuie să știe cine îl oferă, dacă are dreptul să o facă și cine răspunde pentru consecințe. Definirea consultanței juridice, protejarea denumirii de avocat și procedura rapidă împotriva serviciilor neautorizate răspund acestei nevoi de siguranță. Legea trebuie să încurajeze și intervenția avocatului înainte ca un contract neclar sau un diferend să ducă la proces și să asigure sprijin juridic în situații sensibile, precum divorțurile cu copii minori. Sunt soluții cu efecte directe asupra cetățenilor, iar susținerea inițiativei de către parlamentari din mai multe partide oferă o bază pentru promovarea lor.”

Alături de Daniel Fenechiu, inițiatorii proiectului sunt senatorii Cosmina Cerva, Titus Corlățean, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu, Ion-Cristinel Rujan și Robert-Marius Cazanciuc, precum și deputații Adriana Diana Tușa și Ciprian-Minodor Dobre.

Schimbările propuse privesc atât exercitarea profesiei, cât și siguranța celor care apelează la servicii juridice:

Protecția confidențialității și exercitarea efectivă a apărării

● Secretul profesional trebuie să urmeze informația, nu locul. Legea actuală leagă expres inviolabilitatea materialelor profesionale de prezența lor asupra avocatului sau în cabinet. Proiectul extinde protecția indiferent de suport, modalitatea de comunicare și locul păstrării ori prelucrării, inclusiv la furnizori de servicii sau alți terți. Informațiile avocat–client trebuie să rămână confidențiale și pe telefon, laptop, server sau în cloud.

● Garanții pentru secretul profesional în procedurile administrative. În inspecții, verificări și alte proceduri, accesul la informațiile profesionale trebuie limitat la scopul legal urmărit. Materialele pentru care avocatul invocă secretul profesional nu ar putea fi examinate până la stabilirea caracterului lor protejat. Garanțiile acoperă și informațiile obținute de la furnizori de servicii.

● Telefonul și laptopul, instrumente de lucru ale avocatului. Avocatul ar putea păstra și utiliza profesional dispozitivele electronice în instanțe, parchete, sedii ale organelor de cercetare penală, locuri de deținere și alte instituții publice, fără ca accesul să fie condiționat de predarea lor. Restricționarea unor funcții sau aplicații ar fi posibilă numai în condițiile legii, prin măsuri necesare și proporționale.

● Împuternicirea avocațială, dovadă a mandatului față de terți. Recunoașterea sa expresă urmărește eliminarea procurilor suplimentare, a deplasărilor și a costurilor inutile, cu păstrarea cerințelor speciale de formă prevăzute de lege pentru validitatea actelor.

● Acces la informații și prezență în proceduri. Instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat ar urma să furnizeze avocatului informațiile și înscrisurile necesare mandatului, cu respectarea limitelor legale. Prezența avocatului nu ar putea fi restricționată în procedurile jurisdicționale sau administrative în care este implicat clientul, indiferent de faza acestora.

Clarificarea serviciilor juridice și protejarea publicului, inclusiv online

● Delimitarea consultanței juridice de informarea generală. Consultanța este definită prin analiza unei situații concrete și oferirea unei opinii sau a unui sfat juridic, indiferent de tehnologia utilizată. Informarea generală, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele standardizate rămân distincte, cât timp nu presupun o asemenea analiză.

● Clarificarea activităților rezervate profesiei. Activitățile enumerate de lege se exercită numai de avocat, cu excepția celor atribuite expres prin lege și altor profesii juridice.

● Protejarea denumirii „avocat”. Proiectul sancționează folosirea fără drept a denumirii și a titulaturilor care creează o falsă aparență de apartenență la profesie, inclusiv în nume de domenii, pe site-uri, platforme, rețele sociale și aplicații.

● Procedură rapidă împotriva serviciilor juridice neautorizate online. UNBR ar putea solicita instanței încetarea încălcărilor și emiterea ordinelor prevăzute de Regulamentul european privind serviciile digitale, inclusiv pentru identificarea persoanei responsabile. Primul termen ar fi stabilit în cel mult cinci zile, iar hotărârea ar fi executorie, cu drept de apel în cinci zile de la comunicare.

Prevenirea litigiilor și adaptarea activităților avocatului

● Redactarea contractelor, cu rol preventiv. Sunt clarificate redactarea actelor și contractelor și atestarea identității părților, conținutului ori datei actelor. Prin completarea Codului civil, înscrisurile contractuale pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitate sau dovadă, ar urma să fie întocmite de avocat, dacă legea nu prevede altfel. Regula privește și modificările supuse aceleiași cerințe și contractele electronice, în condițiile legii speciale. Nerespectarea obligației ar atrage nulitatea numai dacă legea o prevede expres.

● Mediere și arbitraj. Avocatul ar putea exercita medierea fără formalitățile de autorizare aplicabile persoanelor care exercită exclusiv profesia de mediator și fără supravegherea Consiliului de Mediere. Rămân obligatorii competența, imparțialitatea și confidențialitatea, precum și interdicția de a reprezenta o parte și de a media aceeași cauză. Sunt incluse expres arbitrajul ad-hoc și cel instituțional.

● Plăți și păstrarea documentelor, cu garanții pentru client. Proiectul prevede efectuarea și primirea plăților în numele clientului, inclusiv prin mecanisme de tip escrow, cu separarea fondurilor de patrimoniul avocatului și reguli de evidență, trasabilitate și restituire. Reglementează și primirea și păstrarea documentelor, cu respectarea secretului profesional, protecției datelor și obligațiilor legale. Pentru activitățile indicate de proiect ar putea fi încheiate contracte distincte de asistență juridică.

● Servicii pentru tranzacții și activitatea economică. Sunt prevăzute expres activitatea de corespondent al unei societăți de asigurare, publicitatea mobiliară și redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, în limitele competențelor legale. Sunt clarificate și activitățile juridice de recuperare a creanțelor, cu protejarea consumatorilor și a datelor și prevenirea practicilor agresive sau înșelătoare.

● Sediul temporar al societăților. Sediul profesional al avocatului ar putea fi utilizat pentru constituirea și autorizarea funcționării societății, mutarea sediului sau stabilirea unui sediu secundar, pentru cel mult un an.

Asistență juridică și măsuri de ocrotire

● Protecția copiilor și a persoanelor vulnerabile. Proiectul propune asistarea obligatorie a soților în divorțurile cu copii minori, indiferent de procedură, cu aplicarea asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar pentru persoanele eligibile. Sunt prevăzute și activitatea de curator special al minorului desemnat de instanță, consilierea judiciară, curatela, tutela specială și curatela convențională, precum și activitatea de executor testamentar.

Consultarea profesiei și adaptarea reglementărilor

● Consultarea efectivă a UNBR. Autoritățile și instituțiile publice ar avea obligația să consulte UNBR asupra reglementărilor care afectează profesia, într-un interval rezonabil și suficient de devreme pentru ca observațiile să poată fi analizate înaintea adoptării.

● 60 de zile pentru adaptarea regulilor administrative. Reglementările subsecvente și sectoriale ar urma să fie puse în acord cu legea, în special în privința dovezii mandatului, accesului avocatului în instituții și locuri de deținere și protecției secretului profesional.

Proiectul propune o perspectivă mai amplă asupra locului avocatului în societate: alături de client încă de la luarea unei decizii, încheierea unui contract sau negocierea unei înțelegeri, cu atribuții clare și garanții care să îi susțină intervenția. Consolidarea acestui rol deschide noi posibilități de exercitare a profesiei și face asistența juridică mai prezentă în viața cetățenilor și în activitatea întreprinderilor.

Dezbaterea parlamentară este următoarea etapă în construirea unui cadru legislativ care să răspundă practicii de astăzi și să poată susține transformările următoare. Pentru UNBR, dialogul cu avocații rămâne esențial în acest parcurs: experiența lor trebuie să se regăsească în reguli care le permit să își valorifice competența, să își asume noi responsabilități și să ofere o protecție efectivă celor care le încredințează apărarea drepturilor.

15/10/2026

Brigada Rutieră București anunță că își mută serviciile de relații cu publicul, la Hala Laminor, în Bulevardul Basarabia nr. 256, din Sectorul 3. Schimbarea va intră în vigoare luni, 19 octombrie 2026.

În acest context, ghișeele vor fi închise temporar în perioada 17–18 octombrie 2026, pentru organizarea activității în noua locație.

Brigada Rutieră precizează că la nouă adresă se vor restitui permisele de conducere și certificatele de înmatriculare reținute. De asemenea, se vor elibera și alte documente specifice.

Mutarea are loc pentru că cetățenii să aibă condiții mai bune de ridicare a actelor, pentru servicii mai eficiente și o mai bună facilitarea a accesului la ghișee.

Brigada Rutieră București anunță că își mută serviciile de relații cu publicul, la Hala Laminor, în Bulevardul Basarabia nr. 256, din Sectorul 3. Schimbarea va intră în vigoare luni, 19 octombrie 2026. În acest context, ghișeele vor fi închise temporar ghișeele vor fi închise în pe...

13/10/2026

For victims of crime, your voice matters!

We are preparing the next EU Strategy on Victims' Rights, and we want to hear your views.

Every victim of crime in the EU deserves support, protection based on their needs, and access to justice and compensation.

New rules are in place under the revised Victims’ Rights Directive. But policy measures are also needed to support their implementation on the ground, from stronger partnerships and targeted funding to guidance for national authorities.

Take part in our public consultation and help shape the future of victims' rights policy in Europe.

📅 Deadline: 05/11/2026
🔗 Have your say, check the first comment ↓

13/10/2026

Peste 350 de căsătorii cu minori, descoperite într-o regiune din Germania. O fetiță de 11 ani a fost căsătorită cu un adolescent de 17 ani

Datele provin din landul Baden-Württemberg, situat în sud-vestul Germaniei, și au fost făcute publice în urma unei solicitări parlamentare adresate guvernului regional de doi deputați ai partidului Alternativa pentru Germania (AfD), scrie Euronews.

Autoritățile au înregistrat 358 de căsătorii care implicau minori, începând din 2012. Ministerul de Interne regional a precizat că evidența privește căsătorii încheiate în străinătate, ajunse ulterior în atenția autorităților germane.

Unul dintre cele mai grave cazuri identificate de autorități privește o fetiță irakiană de 11 ani, căsătorită cu un adolescent irakian de 17 ani. Căsătoria a fost anulată în 2020. Un alt caz, soluționat în 2018, a implicat o fată afgană de 14 ani, căsătorită cu un bărbat de 30 de ani.

În 2024, autoritățile au obținut anularea definitivă a altor două căsătorii. Prima implica o adolescentă germană de 16 ani și un bărbat pakistanez de 25 de ani, iar a doua, o fată siriană de 16 ani și un bărbat sirian de 27 de ani.

Documentele oficiale menționează și cazul unei fete afgane de 12 ani, căsătorită cu un bărbat afgan de 21 de ani, înregistrat în 2023. În evidențele autorităților apar în repetate rânduri fete de 13 și 14 ani, iar cele mai recente cazuri, consemnate în 2026, implică inclusiv adolescente de 16 și 17 ani căsătorite cu bărbați adulți.

Din totalul celor 358 de cazuri documentate, numai opt au fost încheiate prin hotărâri definitive de anulare a căsătoriei, pronunțate între 2018 și 2024. Celelalte 350 de proceduri figurează în evidențele autorităților la categoria „alte modalități de soluționare”, pentru perioada 2015–2026.

Această categorie nu înseamnă automat că toate căsătoriile respective au continuat sau că autoritățile nu au intervenit. Guvernul regional a explicat că procedurile puteau fi închise din mai multe motive, inclusiv decesul unuia dintre soți, împlinirea vârstei majoratului, decizia de a nu solicita anularea sau încheierea unei noi căsătorii în străinătate.

În aceste situații nu a existat însă o hotărâre judecătorească definitivă de anulare. La momentul transmiterii răspunsului oficial, Ministerul de Interne a precizat că nu existau procese de anulare a căsătoriilor cu minori aflate pe rolul instanțelor.

Datele despre căsătoriile deja înregistrate sunt completate de informațiile unui centru specializat în consilierea persoanelor amenințate de căsătorii forțate. Centrul YASEMIN, finanțat de autoritățile din Baden-Württemberg, a înregistrat 271 de cazuri de consiliere în anul 2025.

În 80 dintre acestea, persoanele vizate se aflau în pericol de a fi obligate să se căsătorească. Dintre cele 80 de persoane, 33 erau minore. Patru aveau mai puțin de 12 ani, cinci aveau 12 ani, iar alte două aveau 13 ani. Aceste cifre se referă la persoane considerate expuse riscului de căsătorie forțată, nu la căsătorii despre care s-a confirmat că au avut loc. Centrul oferă sprijin și pentru alte probleme, iar statisticile sale nu permit stabilirea numărului exact de elevi afectați.

Informațiile au fost solicitate de deputații regionali Nikolaos Boutakoglou și Emely Knorr, membri ai AfD. Cei doi au cerut inclusiv date despre impactul căsătoriilor forțate asupra educației copiilor și adolescenților. Ministerul Educației a răspuns că nu colectează asemenea statistici. De asemenea, guvernul regional nu deține informații despre țările în care au fost încheiate căsătoriile analizate.

Autoritățile înregistrează vârsta și cetățenia persoanelor la momentul căsătoriei, deoarece aceste date sunt relevante pentru eventualele proceduri de anulare. Potrivit Euronews, solicitarea parlamentară a fost formulată după publicarea, la sfârșitul lunii iulie 2026, a unui ghid de intervenție de urgență realizat de organizația pentru drepturile femeilor Terre des Femmes.

Documentul este destinat în special personalului din școli și urmărește identificarea situațiilor în care copiii și adolescenții ar putea fi expuși riscului unei căsătorii forțate. Deputata Emely Knorr a cerut măsuri mai ferme pentru protejarea minorilor, susținând că aceștia au dreptul la siguranță, educație și un viitor decis de ei înșiși.

În Germania, vârsta minimă legală pentru căsătorie este de 18 ani. Din vara anului 2017, țara aplică o legislație specială pentru combaterea căsătoriilor cu minori. În 2024, Bundestagul a adoptat noi reglementări privind protecția persoanelor minore implicate în căsătorii încheiate în străinătate. Legislația germană tratează separat și căsătoria forțată, care constituie infracțiune.

Este importantă distincția dintre cele două situații: o căsătorie în care unul dintre parteneri este minor nu dovedește automat, în sens juridic, că persoana respectivă a fost constrânsă să se căsătorească. Convenția ONU privind drepturile copilului consideră copil orice persoană care nu a împlinit 18 ani, în condițiile prevăzute de tratat.

Baden-Württemberg are aproximativ 11,24 milioane de locuitori, reprezentând aproape 13,5% din populația Germaniei. Datele prezentate de guvernul regional se referă exclusiv la cazurile înregistrate în acest land și nu reprezintă o statistică națională privind căsătoriile cu minori.

09/10/2026

Contravenționalizarea acestei fapte nu are cadru legal. O contravenție se constată prin propriile simțuri de către agenții de poliție sau jandarmerie ori prin dispozitive speciale, omologate. Ori în cazul drogurilor expertiza este un element cheie și absolut necesar care se dispune momentan de organele de urmărire penală. Fără o expertiză nu putem vorbi nici de droguri, neștiind ce substanțe sunt cele găsite la inculpat, ce cantitate și nici din ce clasă fac parte. Expertiza în domeniul contravențional nu este prevăzută de legea privind regimul contravențiilor. Contravenția și expertiza nu sunt compatibile prin natura lor juridică.

Deținerea de droguri este infracțiunea cea mai des întâlnită când ne raportăm la acest fenomen, pentru că cei mai mulți sunt consumatorii, nu traficanții. Un

08/10/2026

06/10/2026

Suspiciunea rezonabilă cu privire la bunurile descoperite la o percheziție.

⚖Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care prin termenul „suspiciunea” din cuprinsul acestora se înțelege „suspiciunea rezonabilă”.

✅Rezumat
Legiuitorul a reglementat regula potrivit căreia, în contextul punerii în executare a mandatului de percheziție, organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor și înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală. De la această regulă, legiuitorul a prevăzut, potrivit art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală, două excepții, și anume (i) obligația de a ridica, întotdeauna, obiectele sau înscrisurile a căror circulație ori deținere este interzisă, (ii) obligația de a ridica, întotdeauna, obiectele sau înscrisurile în privința cărora există suspiciunea că pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Curtea a constatat că utilizarea de către legiuitor a termenului „suspiciune” în cadrul ultimei ipoteze a art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală încalcă prevederile art.1 alin.(5) și art.27 din Constituție.

🔍Argumente
Curtea a constatat că și în situația reglementată de ultima ipoteză a art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală este necesară existența unei suspiciuni rezonabile că obiectele sau înscrisurile la care se referă aceasta pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Atâta vreme cât dispozițiile criticate nu stabilesc cerința existenței unei suspiciuni rezonabile că obiectele sau înscrisurile la care se referă ultima ipoteză a art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, apare cu evidență că legea relativizează în mod nepermis criteriile aplicabile, lăsând la latitudinea fiecărui organ de cercetare penală evaluarea, în mod diferențiat, a unor situații similare
*

❗Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.