03/09/2026
Sunt două probleme majore pe care le are azi Meta, grupul din care fac parte Facebook, Instagram, WhatsApp și Messenger:
-procesele colective pentru daune cauzate minorilor, unde se cer daune estimate de niște avocați la 1,4 trilioane de dolari;
-eșecurile consecutive ale proiectului metavers și, respectiv, inteligența artificială.
Ambele probleme sunt de natură a cauza falimentul Meta.
De aceea se și agită Zuckerberg, care a ieșit recent cu un mesaj „la sentiment” pentru cei 3 miliarde de utilizatori ai Facebook și Instagram, mesaj din care rezultă, în mare, că Zuckerberg e cu poporul și e contra inteligenței artificiale utilizate de companii și de state ostile, precum China, contra omului de rând.
Meta este deja condamnată de câteva instanțe din SUA la plata de despăgubiri pentru daunele cauzate minorilor: design adictiv, infinite scrolling, grooming, propagandă (indirectă) pentru pedofilie. Am mai scris despre asta chiar aici, pe Facebook. Dar acum e vorba de mii de procese colective ... Indiferent de rezultat, imaginea și cash flow – ul Meta vor avea de suferit.
Mai puțin vizibilă este istoria celor două eșecuri consecutive ale Meta: metavers și inteligența artificială.
Proiectul metavers, pe care chiar UE ajunsese să îl promoveze (prostește), a eșuat, acumulând pierderi de peste 80 de miliarde de dolari din 2020 până în prezent, plus masive concedieri. Acel proiect însemna, pur și simplu, ca omul normal să trăiască în două realități, simultan: una factuală, palpabilă, cealaltă virtuală.
Entuziasmul pentru această idee a fost măricel la începutul plandemiei, când omul a fost nevoit să stea acasă, pentru că așa i s-a impus.
Doar că, treptat, în ciuda promovării acerbe de către state și autorități, metavers s-a afundat în anonimat. Nici măcar 500 de mii de inși (din cei 2,8 miliarde de utilizatori ai Facebook, la nivelul lui 2021) nu au aderat la această prostie.
Am spus atunci, o repet acum: omul ar fi putut să încerce să colonizeze Marte cu acești bani sau să dea de mâncare săracilor Africii, dar cineva a preferat să îi arunce pe fereastră, pentru a ticlui o lume pe placul consumatorilor de iarbă și în contradicție cu știința și logica.
Minunatul metavers, aplaudat la scenă deschisă de Ursula von der Leyen (care anunța cu emfază că va deschide ...o ambasadă virtuală a UE în metavers), orașul virtual în care oamenii obișnuiți ar fi urmat să trăiască prin avatarurile lor digitale, a fost abandonat tacit, fiind înlocuit de cursa pentru supremație în inteligența artificială.
Banii și puterea de calcul care erau destinate lumii virtuale a lui Zuckerberg s-au dus în dezvoltarea asistenților AI și a modelelor de limbaj.
Meta nu a renunțat complet la echipamentele utilizate pentru metavers, însă focusul a trecut de la căștile VR masive (care te izolează de lume) către ochelari inteligenți cu AI și realitate augmentată (AR), dezvoltați în parteneriat cu EssilorLuxottica (Ray-Ban). Aparent, aceste scule înregistrează un oarecare succes comercial real.
Cu toți banii aruncați în această nouă cursă către nimic, proiectul de IA al Meta este, de asemenea, un eșec, dovadă că Zuckerberg s-a simțit nevoit să ticluiască un mesaj către public din care rezultă că se va concentra pe un tip de IA care este amical cu utilizatorul sau consumatorul de Facebook, Instagram și WhatsApp, iar nu pe IA pentru companii sau pentru stat oriarmată.
În mesaj, Zuckerberg dă vina pe chinezi pentru insuccesul proiectului său și propune IA - ul la care lucrează ca principal „scut” contra ingerinței IA - ului chinezesc.
Zuckerberg folosește rivalitatea cu China ca o strategie politică și economică pentru a-și promova propriul model de business.
China este sperietoarea politică favorită în America, așa cm rușii sunt în UE.
Ce susține Zuckerberg:
„Majoritatea celorlalte laboratoare se concentrează pe construirea de IA pentru companii, guverne sau alte instituții... dacă ele vor conduce cursa, balanța puterii va favoriza marile instituții în detrimentul indivizilor.”
Meta promovează un model open-source (aparent gratuit și accesibil oricui pentru descărcare), pretinzând că oferă putere direct utilizatorului de rând. Aceasta nu este altceva decât o nouă formă de marketing agresiv. Deoarece OpenAI controlează piața enterprise (companii), Meta încearcă să cucerească utilizatorii independenți și micii programatori.
Argumentul lui Zuckerberg funcționează ca o presiune politică: guvernul SUA este avertizat că, dacă va impune reglementări stricte sau birocrație asupra IA care se „fabrică” în SUA, China va depăși Occidentul. Zuckerberg susține că singurul mod în care SUA pot câștiga războiul tehnologic este ca standardul global să fie un model american deschis (cum este cel al Meta), ceea ce ar înlătura riscul ca lumea să adopte modelele chinezești (cum este recentul model Kimi K3 de la Moonshot AI).
Este manifestul unui miliardar care încearcă să convingă statul american să nu-i reglementeze tehnologia, ambalând totul într-un steag patriotic anti-China.
Ceea ce spune și face Zuckerberg este identic cu ceea ce spun și fac birocrații UE, cu diferența că vina este dată pe ruși, primordial, iar nu pe chinezi.
Elemente comune:
(i) inamicul extern: China (care ar putea domina standardele IA globale), respectiv, Rusia (folosită ca explicație principală pentru crizele energetice, de securitate sau atacurile hibride);
(ii) justificarea: avem nevoie de mână liberă și zero reglementări, altfel ne bat chinezii; avem nevoie de mai multă centralizare, bugete mari și măsuri speciale, altfel ne destabilizează rușii;
(iii) promisiunea/scutul: IA open-source de la Meta este „scutul” democratic pentru cetățeanul de rând; reglementările și fondurile UE sunt „scutul” care protejează de ruși valorile și democrația europeană.
În spatele acestei narațiuni de tipul Hannibal ante portas („inamicul de la porți”) se ascund adesea probleme structurale mari.
Zuckerberg a anunțat că își va mări bugetul de investiții la suma de 145 de miliarde de dolari în 2026, bani direcționați aproape integral către centre de date și infrastructură IA. Recent, Meta a lansat o nouă serie de modele „avansate” de IA (Muse Glimmer și Muse Spark).
Cu tot acest buget generos, se întrevede avan-premiera unui eșec, similar cu cel la care lucrează intens UE.
Problema costurilor gigantice: Meta cheltuiește sute de miliarde de dolari pe infrastructură AI (cipuri, energie, centre de date) fără a avea încă o metodă clară și directă de a monetiza aceste modele open-source de la utilizatorul de rând. Dacă publicul nu va cumpăra masiv produse cu IA, Meta riscă o bulă financiară similară cu cea a metaversului.
Capcana subvențiilor și a protecționismului: la fel cm UE a apelat adesea la supra-reglementare și discurs de criză pentru a compensa lipsa de inovare tehnologică nativă față de SUA, Zuckerberg folosește acum frica de China pentru ca statul american să nu îi fragmenteze compania prin legi antitrust.
Când o entitate (fie ea o mega-corporație sau o uniune de state) începe să își justifice strategia nu prin performanță pură sau valoare adusă consumatorului, ci prin argumente de genul „dacă nu ne susțineți pe noi, vin ceilalți (chinezii/rușii) peste voi”, este un semn clar că modelul lor economic de bază are fisuri.
Meta încearcă să pară „salvatorul democratic”, dar mulți analiști avertizează că investitorii de pe Wall Street și-ar putea pierde răbdarea dacă profiturile din IA vor întârzia să apară, transformând și acest pivot într-un fiasco financiar masiv…
La fel ca și UE, care riscă să intre curând în insolvență, din cauza supra-îndatorării și a dobânzilor masive la împrumuturi și euro-bonduri (3,7% curent, 4% la titlurile cu scadență în 2034)…