08/12/2025
https://www.facebook.com/share/p/1EeuB2WUgB/
În România, în anii ’80, s-au mutat blocuri de 10 etaje ca și cm erau cutii de chibrituri.
Acest lucru pare incredibil, dar reflectă un capitol unic în istoria ingineriei mondiale. Nicio altă țară nu a mutat atât de multe clădiri masive, pe distanțe atât de mari, într-un interval atât de scurt de timp. Ce părea imposibil a devenit realitate datorită unei soluții inginerești românești, inventate de inginerul constructor Eugen Iordăchescu, omul care a schimbat soarta a zeci de clădiri amenințate de demolare.
Contextul acelor ani a fost unul tensionat: sistematizarea orașelor cerea lărgirea bulevardelor, ridicarea de noi cartiere și reamenajarea centrelor istorice. Multe clădiri valoroase — inclusiv biserici, case vechi sau blocuri cu locatari — riscau să fie demolate. În loc să le distrugă, Iordăchescu a propus o soluție atât de ingenioasă încât părea desprinsă dintr-un manual de magie tehnică: mutarea lor integrală, cu tot cu structură, finisaje, mobilier și chiar locuitori în unele cazuri.
Metoda inventată de el — numită „sistemul cutiei de chibrituri” — se baza pe ridicarea întregii clădiri pe o platformă masivă din grinzi metalice, capabilă să suporte greutăți uriașe. Blocurile nu erau demontate, ci ridicate cu milimetrică precizie prin prese hidraulice. Odată așezată pe acest „pat mobil”, clădirea era deplasată lent pe șine. În unele cazuri, se mișca doar câțiva centimetri pe oră, dar mișcarea era suficientă pentru a o salva.
Performanța este cu atât mai uimitoare cu cât greutatea unei astfel de clădiri ajungea la zeci de mii de tone. Blocurile de 8–10 etaje nu sunt structuri ușoare: sunt masive, grele și rigide. Să le muți fără să crape pereții, fără să se deformeze stâlpii și fără să afectezi instalațiile este o realizare tehnică extraordinară. Totul era monitorizat la milimetru, iar echipele lucrau cu un nivel de precizie care nu lăsa loc de eroare.
Câteva dintre cele mai spectaculoase mutări au avut loc în București. O clădire de locuințe din zona Șerban Vodă, cu 8 etaje, a fost deplasată 55 de metri lateral. Blocul de pe strada Alunișului, cu 10 etaje, a fost mutat pentru a face loc unui bulevard. Locatarii povesteau că mutarea era atât de lentă și lină, încât unii oameni nici nu simțeau mișcarea. Au rămas în apartamente în timp ce imobilul se deplasa — un fapt rar în lume.
Dar cele mai cunoscute mutări au fost cele ale bisericilor. Deși nu sunt blocuri, ele sunt clădiri masive, cu ziduri groase și decorațiuni fragile. Prima mutare reușită a fost a Bisericii „Schitul Maicilor”, deplasată aproximativ 245 de metri. Următoarea, Biserica Mihai Vodă, a fost mutată pe o distanță de aproape 300 de metri, inclusiv ridicată și rotită. Operațiunea a fost considerată o reușită colosală, admirată de ingineri din toată lumea.
În total, în România au fost mutate peste 20 de clădiri mari în decurs de câțiva ani, un număr impresionant chiar și pentru standardele actuale. Unele dintre ele erau case istorice, altele blocuri, iar altele biserici monument. Multe țări au mutat clădiri punctual, în situații rare, dar România este singura țară care a făcut-o sistematic, la scară urbană. De aceea inginerii străini consideră această perioadă unică în lume.
Mutările au necesitat nu doar tehnică, ci și creativitate inginerească. Uneori, clădirile trebuiau ridicate câțiva metri pentru a trece peste rețele de utilități. Alteori, terenul era în pantă și trebuia stabilizat înainte de mutare. În zonele înguste, șinele erau montate în unghi, obligând clădirea să execute curbe largi. Fiecare proiect era o provocare diferită, dar echipele conduse de Iordăchescu găseau mereu soluția optimă.
Impactul acestor mutări asupra patrimoniului și orașelor a fost imens. Zeci de clădiri care ar fi dispărut au fost salvate. Arhitectura Bucureștiului ar fi arătat cu totul altfel astăzi dacă aceste operațiuni nu ar fi avut loc. Mai mult, metoda românească a devenit subiect de studiu internațional, iar inginerii implicați au fost lăudați pentru curajul și precizia lor.
Privind înapoi, putem spune fără exagerare că România anilor ’80 a realizat una dintre cele mai impresionante operațiuni de inginerie civilă din lume. Mutarea blocurilor și bisericilor masive, fără a le avaria, este o performanță care continuă să uimească și astăzi. Iar expresia „ca și cm erau cutii de chibrituri” nu este o metaforă superficială, ci o mărturie a ingeniozității și a măiestriei inginerești românești.
