Avocat Ioan Vasilică

25/09/2024

Concurs de infracţiuni sau unitate legală sub forma infracţiunii continuate?

Prin Decizia nr. 38/2024, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secția penală şi de minori prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Atunci când o persoană comite la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, acţiuni care pot constitui elementul material atât al infracţiunii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cât şi al infracţiunii prevăzute de art. 2 din Legea nr. 143/2000, acţiuni având ca obiect acelaşi tip de substanţă interzisă (aceeaşi substanţă), aflată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2023, sub incidenţa Legii nr. 194/2011, iar ulterior intrării în vigoare a actului normativ menţionat, sub incidenţa Legii nr. 143/2000 (introdusă astfel în tabelul anexă la Legea nr. 143/2000 ca drog de mare risc), ne aflăm în prezenţa unui concurs de infracţiuni între faptele comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2023 şi cele comise ulterior acestui moment, sau a unei infracţiuni continuate a cărei încadrare se raportează la momentul epuizării activităţii presupus infracţionale?” și stabilește că:

Atunci când o persoană comite la diferite intervale de timp, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, acţiuni care corespund, în concret, atât elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr.194/2011, cât și elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 2 din Legea nr. 143/2000 și care au ca obiect același tip de substanță interzisă aflată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2023, sub incidența Legii nr. 194/2011, iar ulterior intrării în vigoare a actului normativ menționat, sub incidența Legii nr. 143/2000, activitatea sa constituie o unitate legală sub forma infracțiunii continuate, căreia i se aplică legea penală în vigoare la momentul comiterii ultimei acțiuni.

Sursa:

Acasa Slider Aici putem adauga de exemplu un rezumat si un link spre o pagina afiseaza continutul dezvoltat si linkuri catre documente daca este cazul Căutare dosare și părți Dosar electronic Căutare ședințe de judecată Ședințe - informații on-line Transmisie Live Informaţii suplimentare...

10/07/2024

În ședința din data de 9 iulie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:

,,Cu majoritate de voturi, admite excepția de neconstituționalitate și a constată că dispozițiile art.1391 alin.(1) din Codul civil sunt neconstituționale în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății victimei directe."

Dispozițiile materiale în discuție, astfel cm vor fi ele interpretate de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei instanței de contencios constituțional, extind practic sfera persoanelor care pot obține sume de bani cu titlu de reparație pentru prejudiciul nepatrimonial suferit.

27/06/2024

Prin Decizia nr. 30/2024, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă în cazul infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere, acţiunea penală mai poate fi pusă în mişcare din oficiu?” și stabilește că:

,,În cazul infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere, acţiunea penală trebuie considerată ca fiind pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate aşa încât retragerea plângerii prealabile poate interveni conform art. 158 alin. (1) din Codul penal."

13/05/2024

La data de 16 mai 2024 vor intra în vigoare modificările operate prin Legea nr. 126/2024 la Legea cadru a evaziunii fiscale.

Dincolo de imperfecțiunile ei, și de acordarea unor beneficii procesuale diferite în funcție de faza procesuală în care se află fiecare dosar, tratament diferențiat ce poate ridica unele probleme de constituționalitate, în esență, pentru situațiile în care prejudiciul calculat de organul fiscal este de maxim 1.000.000 euro, și dacă acesta, alături de alte câteve categorii de sume și procente din prejudiciu, este plătit, cel aflat în situația de a-i fi imputată un o asemenea creanță poate primi o pedeapsă mai blândă.

Însă de departe cea mai spectaculoasă soluție legislativă, care plasează în centrul atenției nu pe cel aflat în raportul de drept fiscal sau pe organele judiciare, ci pe funcționarul public din cadrul organului fiscal, și care generează și cel mai dinamic efect asupra (eventualei) răspunderi penale, este cea potrivit căreia dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală.

Aplicarea concretă a legii va releva gradul în care aceasta corespunde în concret nevoii sociale ce a generat edictarea ei, și va aduce în prim-plan, poate mai mult ca niciodată, necesitatea unei rigori profesionale a organelor fiscale, mai ales că optica acestora asupra cuantumului prejudiciului va estompa sau, dimpotrivă, va crea premisele tragerii la răspundere penală a contribuabilului.