What are the opening hours?

Monday 09:00 - 18:00 Tuesday 09:00 - 18:00 Wednesday 09:00 - 18:00 Thursday 09:00 - 18:00 Friday 09:00 - 14:00

Development Services K A R A N, No# 20-22 Viscolului Street, Bucharest (2026)

17/10/2026

🏠 Se răcește afară. Caloriferele tale sunt pregătite?

Un calorifer care se încălzește doar parțial, zgomotele din instalație sau setările nepotrivite pot fi semne că este timpul pentru puțină atenție înainte de iarnă.

DSK te ajută cu întreținerea de bază a instalației de încălzire:

🔧 Verificarea și aerisirea caloriferelor;
🔧 Verificarea presiunii și completarea cu apă a instalației, conform instrucțiunilor echipamentului;
🔧 Verificarea și ajustarea setărilor uzuale ale centralei termice și termostatului;
🔧 Verificarea vizuală a instalației pentru identificarea eventualelor scurgeri.

Serviciile se limitează la operațiuni de întreținere de bază, fără demontarea centralei sau intervenții asupra componentelor interne ori instalației de gaz. Nu includ și nu înlocuiesc reviziile, verificările tehnice sau reparațiile care necesită personal autorizat.

📩 Pentru detalii și programări, trimite-ne un mesaj privat cu localitatea și câteva informații despre ce ai nevoie.

Pregătește casa pentru căldură, înainte să vină frigul!

15/10/2026

Factura de energie electrică: cât plătești și cât înțelegi din ceea ce plătești?

O factură mai mare nu înseamnă întotdeauna un consum mai mare.

Pentru multe companii, analiza energiei electrice se rezumă la verificarea sumei de plată. Însă factura poate oferi informații importante despre evoluția consumului, structura costurilor și oportunitățile de optimizare.

Înainte de a investi în panouri fotovoltaice, sisteme de stocare a energiei (BESS) sau alte soluții de eficiență energetică, este esențial să înțelegem cm consumă energia compania.

1. Consumul și costul nu sunt același lucru

Consumul de energie electrică se măsoară în kilowați-oră (kWh), în timp ce factura reflectă costul energiei și al celorlalte componente tarifare și fiscale aplicabile.

Două luni cu un consum asemănător pot genera facturi diferite, în funcție de prețurile contractuale, tarifele reglementate, taxele aplicabile sau alte condiții de facturare.

Prima întrebare nu este doar „Cât am plătit?”, ci și „Câtă energie am consumat pentru această sumă?”.

2. Ce putem descoperi analizând facturile?

O comparație a facturilor din ultimele 3, 6 sau 12 luni poate evidenția:

* Evoluția consumului lunar;
* Variațiile costului efectiv mediu pe kWh;
* Perioadele cu consum ridicat;
* Posibile influențe sezoniere;
* Diferențe între evoluția consumului și evoluția costurilor.

Aceste informații reprezintă un punct de plecare pentru analiza energetică, nu un diagnostic complet.

De exemplu, dacă valoarea facturii crește cu 20%, iar consumul crește cu numai 5%, diferența merită investigată prin verificarea prețurilor, tarifelor și celorlalte componente facturate.

3. De ce contează orele în care consumăm energia?

Consumul total lunar nu ne spune când este utilizată energia.

O companie care funcționează predominant ziua poate avea un profil energetic diferit de o unitate industrială care lucrează în trei schimburi.

Această diferență contează atunci când analizăm:

* Dimensionarea unei instalații fotovoltaice;
* Posibilitatea stocării energiei;
* Reducerea vârfurilor de putere;
* Optimizarea consumului în funcție de structura tarifară.

Pentru asemenea evaluări sunt necesare date mai detaliate, de regulă curbe de sarcină orare sau la intervale de 15 minute.

Un consum anual ridicat nu justifică automat o investiție într-un sistem de stocare. Profilul consumului este esențial.

4. De la informație la decizie

O analiză preliminară poate începe foarte simplu: cu ultimele trei facturi de energie electrică.

Pentru fiecare lună, notează:

1. Consumul total în kWh;
2. Valoarea facturii, în lei;
3. Perioada exactă de facturare;
4. Costul efectiv mediu, calculat prin împărțirea valorii facturii la consum;
5. Eventualele modificări ale activității companiei care pot explica variațiile.

Compară rezultatele și încearcă să identifici diferențele.

Pentru o imagine mai relevantă asupra sezonalității, analiza trebuie extinsă, ideal, la cel puțin 12 luni.

Cum abordăm această problemă la Development Services KARAN?

La Development Services KARAN (DSK), considerăm că deciziile de investiții trebuie să pornească de la date verificabile și de la înțelegerea necesităților reale ale fiecărei companii.

În dezvoltarea proiectelor energetice, analiza preliminară a consumului contribuie la identificarea soluțiilor care merită evaluate tehnic și economic.

În cadrul seriei DSK Energy Intelligence, vom publica explicații și instrumente practice care să ajute companiile să înțeleagă mai bine consumul energetic și etapele pregătirii unei investiții.

O decizie bună începe cu o întrebare bună.

Iar întrebarea acestui episod este:

Când ai comparat ultima dată consumul de energie al companiei cu suma efectiv plătită?

⸻

Development Services KARAN

Driven by Vision. Defined by Excellence.

From strategy to implementation.

14/10/2026

De la idee la investiție: ce transformă un proiect energetic într-un proiect viabil?

O investiție energetică nu începe cu achiziția echipamentelor. Începe cu întrebările potrivite.

Creșterea interesului pentru energia regenerabilă, stocarea energiei și eficiența energetică deschide noi oportunități pentru companiile din România.

Dar între identificarea unei oportunități și realizarea unei investiții există un proces complex, care presupune analiză, planificare, coordonare și decizii fundamentate.

Un proiect poate avea o tehnologie performantă și, totuși, să întâmpine dificultăți din cauza unei dimensionări necorespunzătoare, a unor costuri insuficient evaluate sau a unor etape administrative și tehnice necorelate.

De aceea, dezvoltarea unui proiect energetic înseamnă mai mult decât alegerea unei soluții tehnice.

Ce trebuie analizat înainte de a investi?

1. Necesitatea reală

Ce problemă trebuie să rezolve investiția? Reducerea costurilor energetice, creșterea capacității de producție, continuitatea alimentării sau dezvoltarea unei noi activități?

2. Fezabilitatea tehnică și economică

Soluția propusă este compatibilă cu infrastructura existentă? Care sunt costurile investiției, cheltuielile de exploatare și scenariile financiare posibile?

3. Cadrul administrativ și de reglementare

Ce avize, autorizații, acorduri și proceduri sunt necesare? Care sunt etapele și dependențele care pot influența calendarul proiectului?

4. Partenerii și resursele

Ce competențe sunt necesare pentru proiectare, furnizare, execuție și punere în funcțiune? Cum pot fi coordonate aceste activități?

5. Riscurile și implementarea

Ce se întâmplă dacă apar întârzieri, modificări legislative, variații de cost sau dificultăți de racordare la rețea?

Unde intervine Development Services KARAN?

Development Services KARAN (DSK) activează în domeniul dezvoltării proiectelor, consultanței de afaceri și coordonării inițiativelor investiționale, cu interes special pentru infrastructura energetică și soluțiile de eficiență energetică.

Activitatea noastră urmărește corelarea componentelor comerciale, administrative, financiare și tehnice ale unui proiect, prin colaborarea cu specialiști și parteneri de profil.

Printre domeniile în care ne concentrăm activitatea se numără:

* Dezvoltarea și structurarea proiectelor de investiții;
* Consultanța pentru dezvoltarea afacerilor;
* Coordonarea proiectelor fotovoltaice și a soluțiilor de stocare a energiei (BESS);
* Sprijinirea analizelor preliminare de fezabilitate și a planificării investițiilor;
* Identificarea și coordonarea relațiilor cu furnizori, investitori și parteneri;
* Suport pentru organizarea etapelor de implementare și urmărirea riscurilor proiectului.

Credem că o investiție bine pregătită începe cu informații corecte și cu o înțelegere realistă a oportunităților și limitărilor sale.

Informația utilă trebuie să fie accesibilă

În perioada următoare, DSK va publica o serie de articole și instrumente practice dedicate companiilor interesate de consumul energetic, eficiență, tehnologii regenerabile și investiții.

Vom explica noțiuni tehnice într-un limbaj accesibil și vom pune la dispoziție resurse pentru evaluări preliminare și decizii mai bine informate.

Pentru început, o întrebare simplă:

Dacă ai analiza astăzi o investiție pentru reducerea costurilor energetice ale companiei tale, ai ști ce date trebuie să pregătești înainte de a solicita o ofertă?

Development Services KARAN

Development · Energy · Infrastructure · Business Advisory

De la oportunitate la proiect. De la proiect la implementare.

07/10/2026

📌 Rambursarea TVA se schimbă – Episodul 5

Ce verifici înainte să ceri rambursarea TVA?

După toate schimbările discutate în episoadele anterioare, concluzia practică este simplă:

👉 DNOR nu ar trebui depus doar după ce „iese soldul”.

Ar trebui depus după o verificare internă făcută exact din perspectiva din care va privi și ANAF.

Pentru că noua procedură nu analizează doar suma solicitată.

Analizează contextul.

Și atunci întrebarea corectă nu mai este:

„Avem TVA de recuperat?”

ci:

„Suntem pregătiți să explicăm și să documentăm această rambursare?”

✅ 1. Verifică dacă declarațiile spun aceeași poveste

Înainte de DNOR, ar trebui reconciliate cel puțin:

✔️ D300
✔️ e-Factura
✔️ D394
✔️ D390, dacă este cazul
✔️ D406 – SAF-T
✔️ datele din casele de marcat, dacă sunt aplicabile

Orice diferență importantă trebuie identificată înainte ca ea să fie observată de ANAF.

Și, mai important:

📌 trebuie să existe o explicație documentată pentru ea.

✅ 2. Uită-te la istoricul propriei rambursări

Întreabă-te:

– suma cerută este mult mai mare decât în perioadele anterioare?
– au existat regularizări importante?
– au fost făcute multe corecții?
– există diferențe neobișnuite față de activitatea normală a firmei?

O creștere poate fi perfect justificată.

De exemplu, printr-o investiție importantă.

Problema nu este existența diferenței.

Problema este lipsa explicației.

✅ 3. Identifică furnizorii care generează cea mai mare parte din TVA deductibilă

Nu este realist să tratezi toți furnizorii exact la fel.

Începe cu cei de la care provine cea mai mare parte din TVA pe care o soliciți la rambursare.

Pentru aceștia, verifică informațiile publice disponibile:

✔️ statut fiscal;
✔️ cod TVA;
✔️ vechimea societății;
✔️ eventuale proceduri de insolvență;
✔️ datele de identificare și reprezentare.

Nu vei putea vedea tot ceea ce vede ANAF.

Dar poți demonstra că ai făcut verificările rezonabile aflate la dispoziția ta.

✅ 4. Nu lăsa factura singură

Factura este importantă.

Dar pentru operațiunile relevante ar trebui să poți reconstrui întregul circuit:

Contract → comandă → factură → livrare/prestare → recepție → plată

Iar unde este cazul:

– CMR/AWB;
– NIR;
– procese-verbale de recepție;
– situații de lucrări;
– rapoarte de activitate;
– documente vamale;
– corespondență comercială;
– alte documente care confirmă realitatea operațiunii.

Cu cât suma este mai importantă, cu atât dosarul ar trebui să fie mai clar.

✅ 5. Explică operațiunea economică, nu doar contabilitatea

O companie trebuie să poată răspunde simplu la câteva întrebări:

Ce am cumpărat?
De ce am cumpărat?
De la cine?
Am primit efectiv bunul sau serviciul?
Cum se leagă achiziția de activitatea firmei?
De ce rezultă soldul negativ de TVA?

Uneori, cea mai bună explicație fiscală este chiar logica economică normală a afacerii.

✅ 6. Pregătește documentele înainte să ți se ceară

Este mult mai ușor să construiești dosarul înainte de DNOR decât să cauți documente în grabă după declanșarea unei verificări.

Pentru rambursările importante, merită făcut efectiv un dosar intern de rambursare TVA.

Nu pentru că fiecare cerere va ajunge la inspecție.

Ci pentru că, dacă apar întrebări, compania poate răspunde rapid, coerent și documentat.

Și poate cea mai importantă idee din această serie:

📌 rambursarea TVA nu mai trebuie privită doar ca o operațiune contabilă.

Este și o problemă de:

– conformare fiscală;
– documentare;
– due diligence;
– control intern;
– management al riscului;
– cash-flow.

Mai ales pentru firmele care fac investiții mari, întârzierea rambursării TVA poate însemna bani blocați exact când proiectul are cea mai mare nevoie de lichiditate.

De aceea, prevenția fiscală costă aproape întotdeauna mai puțin decât corectarea lucrurilor în timpul unui control.

Concluzia seriei?

Nu trebuie să te temi de cele 24 de verificări.

Trebuie să știi că există și să fii pregătit pentru ele.

Pentru că diferența dintre:

„Trebuie să căutăm documentele”

și

„Iată explicația și documentele”

poate deveni foarte importantă atunci când aștepți rambursarea TVA.

05/10/2026

📌 Rambursarea TVA se schimbă – Episodul 4

ANAF pune bazele de date față în față

Până nu demult, multe firme priveau fiecare declarație fiscală aproape separat:

D300 era una.
D394 era alta.
D390 era altă obligație.
e-Factura era un sistem distinct.
SAF-T părea încă un strat de raportare.

Astăzi, însă, lucrurile nu mai funcționează așa.

ANAF poate compara informațiile din mai multe surse și poate vedea dacă ele spun aceeași poveste.

🔎 Ce poate fi pus față în față?

De exemplu:

D300 ↔ e-Factura

Dacă TVA deductibilă declarată în D300 este semnificativ mai mare decât TVA care rezultă din facturile raportate de furnizori în e-Factura, diferența poate deveni relevantă în analiza rambursării.

La fel, TVA colectată declarată de firmă poate fi comparată cu informațiile provenite din facturile emise și din sistemele electronice de raportare.

Dar analiza nu se oprește aici.

ANAF poate corela și:

📄 D394
📄 D390
📄 D406 – SAF-T
📄 RO e-Factura
📄 date din casele de marcat
📄 istoricul declarațiilor
📄 corecțiile și regularizările efectuate

Cu alte cuvinte:

📌 nu mai contează doar ca fiecare declarație să fie „corectă” luată separat.

Contează ca toate să fie și coerente între ele.

Unde apar, de regulă, diferențele?

Nu orice diferență înseamnă eroare sau fraudă.

Pot exista explicații perfect legitime:

– facturi primite sau transmise cu întârziere;
– corecții ulterioare;
– facturi storno;
– TVA la încasare;
– diferențe de perioadă fiscală;
– operațiuni intracomunitare;
– importuri;
– regularizări;
– avansuri;
– ajustări de TVA.

Problema apare atunci când diferența există, dar nimeni din companie nu știe să o explice repede și documentat.

Și aici se schimbă practica.

Înainte de depunerea unui DNOR, nu mai este suficient să verifici:

„Îmi iese soldul?”

Trebuie să verifici și:

„Îmi ies legăturile dintre toate raportările?”

Ce ar trebui să facă o firmă înainte să ceară rambursarea?

Ideal, să facă propria reconciliere internă:

✔️ D300 vs. e-Factura
✔️ D300 vs. D394
✔️ D300 vs. D390
✔️ D300 vs. SAF-T
✔️ facturi emise vs. TVA colectată
✔️ facturi primite vs. TVA deductibilă
✔️ regularizări vs. documente justificative

Și pentru orice diferență importantă să existe deja răspunsul:

de unde provine, de ce există și cu ce documente poate fi demonstrată.

Asta înseamnă, de fapt, noua realitate fiscală:

👉 ANAF nu mai analizează doar declarații. Analizează consistența datelor.

Iar pentru companii, cea mai bună apărare nu este reacția după ce apare întrebarea.

Este reconcilierea făcută înainte.

În episodul următor trecem de la explicație la practică:

📌 Ce verifici concret înainte de un DNOR – checklist pentru o rambursare TVA mai bine pregătită.

03/10/2026

📌 Rambursarea TVA se schimbă – Episodul 3

Furnizorul tău îți poate complica rambursarea TVA?

Da — dar este important să înțelegem corect cum.

Noua procedură ANAF nu spune că devii răspunzător pentru problemele fiscale ale furnizorului tău.

Spune însă că situația fiscală a unor furnizori importanți poate deveni un criteriu de risc atunci când ANAF analizează rambursarea TVA.

Cu alte cuvinte:

📌 problema furnizorului nu devine automat problema ta fiscală, dar poate deveni problema ta procedurală.

Dacă o parte semnificativă din TVA deductibilă provine de la un furnizor aflat într-o situație de risc, rambursarea ta poate fi analizată mai atent și poate ajunge la inspecție fiscală anticipată.

🔹 Ce poate verifica ANAF despre furnizor?

Printre altele:

– dacă și-a depus declarațiile fiscale;
– dacă are obligații restante reprezentând TVA;
– dacă este inactiv fiscal;
– dacă are codul de TVA anulat;
– dacă este în insolvență, reorganizare sau faliment;
– dacă este o societate foarte nouă;
– dacă există neconcordanțe între e-Factura și TVA declarată;
– dacă există fapte înscrise în cazierul fiscal;
– dacă este persoană afiliată cu firma care cere rambursarea.

Și aici apare întrebarea firească:

Ce poate verifica, în realitate, clientul?

O companie prudentă poate verifica:

✔️ dacă furnizorul este activ fiscal;
✔️ dacă are cod valid de TVA;
✔️ dacă apare în registre publice privind insolvența;
✔️ vechimea societății;
✔️ datele de identificare și reprezentare;
✔️ relația contractuală și existența reală a operațiunii;
✔️ documentele care demonstrează livrarea sau prestarea.

Dar nu poate vedea tot ceea ce vede ANAF.

Clientul nu are acces la toate declarațiile fiscale ale furnizorului, la toate neconcordanțele din bazele ANAF sau la toate informațiile interne folosite în analiza de risc.

Asta înseamnă că există un risc pe care firma îl poate gestiona, dar nu îl poate elimina complet.

Ce ar trebui făcut practic?

Pentru furnizorii importanți, mai ales cei care generează o parte mare din TVA deductibilă, nu este suficient să existe doar factura.

Ar trebui păstrate clar și organizat:

📄 contractul;
📄 comanda;
📄 factura;
📄 dovada plății;
📄 recepția;
📄 documentele de transport, dacă există;
📄 procesele-verbale sau rapoartele de prestare;
📄 orice dovadă care arată că operațiunea a fost reală și justificată economic.

Pentru că, dacă rambursarea intră în control, întrebarea nu va fi doar:

„Există factura?”

ci și:

„Poți demonstra că operațiunea a existat în realitate și că ai avut motive rezonabile să lucrezi cu acel furnizor?”

Aici este, poate, una dintre cele mai importante schimbări de mentalitate:

👉 due diligence-ul furnizorului nu mai este doar o bună practică comercială. Devine și o măsură de protecție fiscală.

În episodul următor vorbim despre celălalt mare filtru:

🔎 Cum pune ANAF bazele de date față în față — D300, e-Factura, D394, D390, SAF-T și e-Case de marcat.

02/10/2026

📌 Rambursarea TVA se schimbă – Episodul 2

Ce verifică, de fapt, ANAF?

În primul episod am văzut că, la rambursarea TVA, ANAF nu mai privește doar suma înscrisă în decont.

Privește întregul profil fiscal al companiei.

Noua procedură enumeră 14 situații de risc, iar una dintre ele conține încă 11 situații distincte privind furnizorii.

În practică, asta înseamnă aproximativ 24 de verificări.

Dar, în loc să le memorăm una câte una, este mai util să vedem ce încearcă ANAF să afle prin ele.

🔹 1. Cine este compania și cine se află în spatele ei

ANAF se uită la:
– administratori;
– asociați;
– acționari;
– legăturile acestora cu alte societăți;
– eventuale mențiuni relevante în cazierul fiscal.

Cu alte cuvinte, nu este analizată doar societatea ca entitate separată.

Contează și istoricul persoanelor care o controlează sau o administrează.

🔹 2. Cum arată istoricul fiscal al firmei

Sunt analizate, printre altele:
– regularizările de TVA;
– creșterile importante ale sumelor solicitate la rambursare;
– corecțiile repetate;
– vechimea firmei;
– eventuale situații de insolvabilitate sau proceduri de prevenire a insolvenței.

Aici apare însă o problemă importantă.

Ordinul folosește termeni precum:

„semnificativ”
„frecvență ridicată”
„proporție semnificativă”

dar nu stabilește, pentru toate aceste situații, praguri numerice clare.

Asta înseamnă că firma poate ști ce se verifică, dar nu întotdeauna poate anticipa exact când o diferență devine suficient de mare încât să fie considerată risc.

🔹 3. Se potrivesc declarațiile cu datele pe care ANAF le are deja?

Aici este una dintre cele mai importante schimbări.

ANAF poate compara:

D300 ↔ e-Factura ↔ e-Case de marcat ↔ D394 ↔ D390 ↔ SAF-T

De exemplu:

dacă TVA deductibilă declarată în D300 este mult mai mare decât TVA care rezultă din facturile raportate de furnizori în e-Factura, diferența va trebui explicată.

La fel, dacă TVA colectată declarată nu se potrivește cu informațiile pe care ANAF le vede din propriile sisteme.

Cu alte cuvinte:

📌 declarațiile fiscale nu mai sunt analizate fiecare separat.

Datele sunt puse unele lângă altele.

🔹 4. Cine sunt furnizorii din care provine TVA deductibilă

Aici lucrurile devin cu adevărat interesante.

ANAF poate analiza furnizorii care generează o parte importantă din TVA deductibilă și poate verifica dacă aceștia:

– au declarațiile depuse;
– au datorii TVA;
– sunt inactivi fiscal;
– au codul de TVA anulat;
– sunt în insolvență sau faliment;
– au un istoric fiscal problematic;
– sunt afiliați cu beneficiarul;
– sunt firme foarte noi;
– prezintă propriile neconcordanțe între declarații și e-Factura.

Și aici trebuie făcută o precizare importantă:

📌 problemele furnizorului nu înseamnă automat că beneficiarul a făcut ceva greșit.

Dar ele pot influența modul în care ANAF analizează rambursarea beneficiarului.

Cu alte cuvinte, poți avea contabilitatea corectă și documentele în regulă, dar un furnizor important poate determina o verificare suplimentară a cererii tale.

Și apare o întrebare firească:

Cât poate verifica, în realitate, o companie despre propriii furnizori?

Unele informații sunt publice.

Altele există doar în bazele de date ANAF.

Așadar, firma poate face verificări preventive, dar nu poate elimina complet un risc construit din informații la care ea însăși nu are acces.

În episodul următor vorbim exact despre asta:

👉 Cum poate un furnizor să influențeze rambursarea TVA a clientului său și ce poți verifica înainte să apară problema?

30/09/2026

Un proiect bun nu înseamnă doar execuție. Înseamnă și documente bune, procese clare și instrumente practice.

În paralel cu activitatea de project development și consultanță tehnică derulată prin Development Services KARAN, am început să dezvoltăm, prin SANYRA COMMUNICATION, o bibliotecă de instrumente digitale pentru companii și profesioniști.

Primul pas: materiale practice, ușor de folosit, construite pentru probleme reale din activitatea de zi cu zi.

În magazinul SANYRA vor apărea treptat:
– checklist-uri și instrumente de conformitate;
– materiale pentru protecția datelor și activitatea DPO;
– modele și documente de lucru pentru companii;
– instrumente administrative și operaționale;
– resurse B2B create pentru a economisi timp și pentru a reduce riscul de eroare.

Unele materiale vor fi gratuite, altele vor fi disponibile contra cost, în funcție de complexitate.

Primul material gratuit este deja disponibil: SANYRA DNOR Quick Check – Checklist gratuit pentru companii, un instrument rapid de verificare privind obligația de înregistrare în Registrul RO e-Transport/DNOR, acolo unde este cazul.

👉 Magazinul SANYRA: https://payhip.com/B2BToolbox
👉 Checklist gratuit DNOR: https://payhip.com/b/nxg68

DSK și SANYRA rămân proiecte distincte, dar complementare: unul orientat către dezvoltare de proiecte și consultanță, celălalt către instrumente digitale, conformitate și suport pentru business.

Construim pas cu pas. Util, practic și aplicabil.

30/09/2026

📌 Rambursarea TVA se schimbă. Dar ce înseamnă, de fapt, asta pentru o firmă?

Din septembrie 2026, ANAF aplică o procedură nouă pentru deconturile de TVA cu opțiune de rambursare.

Pe scurt, nu mai este suficient ca suma din contabilitate să fie corectă.

ANAF se uită acum mult mai atent la întregul context fiscal al companiei:
– cine sunt administratorii și asociații;
– cm arată istoricul rambursărilor;
– dacă declarațiile fiscale au fost depuse la timp;
– dacă există diferențe între D300 și datele din e-Factura;
– și, foarte important, cine sunt furnizorii din care provine o parte importantă din TVA deductibilă.

Noua procedură enumeră 14 situații de risc, iar una dintre ele cuprinde, la rândul ei, 11 situații distincte privind furnizorii.

Practic, rezultă aproximativ 24 de verificări pe care ANAF le poate avea în vedere atunci când analizează o rambursare de TVA.

Asta nu înseamnă că orice diferență sau orice furnizor cu probleme trimite automat firma în control.

Înseamnă însă că rambursarea TVA nu mai este privită izolat.

ANAF pune informațiile cap la cap.

De exemplu:

📊 ce ai declarat în D300
↔️ ce apare în e-Factura
↔️ ce ai declarat în D394 sau D390
↔️ ce arată SAF-T
↔️ ce istoric fiscal are compania
↔️ ce profil fiscal au furnizorii importanți

Și aici apare schimbarea reală de abordare:

Nu mai este suficient să întrebi:

„Este corectă suma de TVA pe care o cer la rambursare?”

Trebuie să te întrebi și:

„Ce vede ANAF atunci când compară toate datele pe care le are despre compania mea?”

În episodul următor explicăm, pe înțelesul tuturor, care sunt cele 24 de verificări și ce urmărește concret ANAF prin fiecare dintre ele.

19/07/2026

⚡ 𝑪𝒆𝒂 𝒎𝒂𝒊 𝒊𝒆𝒇𝒕𝒊𝒏𝒂̆ 𝒆𝒏𝒆𝒓𝒈𝒊𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒆𝒏𝒆𝒓𝒈𝒊𝒂 𝒑𝒆 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒏𝒖 𝒐 𝒊𝒓𝒐𝒔𝒆𝒔̦𝒕𝒊.

Înainte de investiții costisitoare, este important să înțelegi cm consumă organizația ta energia.

DSK oferă sprijin pentru:

✔️ evaluarea consumurilor energetice;
✔️ identificarea măsurilor de eficiență;
✔️ analiza oportunităților de reducere a costurilor;
✔️ consultanță pentru investiții în energie regenerabilă;
✔️ integrarea soluțiilor fotovoltaice și de stocare.

Fiecare kilowatt economisit înseamnă costuri mai mici și competitivitate mai mare.

𝙀𝙛𝙞𝙘𝙞𝙚𝙣𝙩̦𝙖 𝙚𝙣𝙚𝙧𝙜𝙚𝙩𝙞𝙘𝙖̆ 𝙣𝙪 𝙚𝙨𝙩𝙚 𝙪𝙣 𝙩𝙧𝙚𝙣𝙙.
𝙀𝙨𝙩𝙚 𝙤 𝙨𝙩𝙧𝙖𝙩𝙚𝙜𝙞𝙚 𝙙𝙚 𝙗𝙪𝙨𝙞𝙣𝙚𝙨𝙨.

Development Services K A R A N

17/10/2026

15/10/2026

14/10/2026

07/10/2026

05/10/2026

03/10/2026

02/10/2026

30/09/2026

30/09/2026

19/07/2026

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Contact The Business

Shortcuts

Share

Listing takedown request

Monday	09:00 - 18:00
Tuesday	09:00 - 18:00
Wednesday	09:00 - 18:00
Thursday	09:00 - 18:00
Friday	09:00 - 14:00