14/03/2020
Criza cauzata de PANDEMIA determinata de noul virus COVID 19 afecteaza foarte mult mediul de afaceri la nivel mondial.
Epidemia declarata drept PANDEMIE de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii este demna de a fi apreciata drept caz de FORTA MAJORA.
Potrivit art. 1351 Cod Civil (1) Dacă legea nu prevede altfel sau părţile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forţă majoră sau de caz fortuit.(2)Forţa majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil.
In concluzie, fata de dispozitiile legale mai sus citate, PANDEMIA de COVID 19 reprezinta un caz tipic de FORTA MAJORA, fiind practic o cauza exoneratoare de raspundere.
Ce se poate intampla in acest caz in raportul de munca dintre ANGAJAT si ANGAJATOR ?!
Potrivit art. 49 alin. (1) din Codul Muncii, Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi. Alineatul (2) al art. 49 prevede ca Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator.
Textul articolului 50 din Codul Muncii ne prefigureaza cazurile in care un Contract Individual de Munca este suspendat de drept.
Astfel, pe langa o serie de alte situatii ce determina suspendarea de drept a Contractului Individiual de Munca, art. 50 prevede ca raportul de munca dintre angajat si angajator este supendat de drept in caz de CARANTINA, precum si in caz de FORTA MAJORA.
In ipoteza in care unul dintre angajatii dumneavoastra ar fi in carantina, fiind afectat de COVID 19, urmeaza sa apreciati drept suspendat de drept Contractul Individual de Munca incheiat intre dumneavaostra/compania dumneavaostra si respectivul angajat.
In ipoteza in care, urmare a PANDEMIEI de COVID 19, societatea dumneavaostra nu mai poate face fata platii salariilor angajatilor, opinez ca se poate apela la suspendarea de drept a Contractului Individual de Munca al angajatilor dumneavaostra, urmand ca acestia sa nu mai fie obligati a se prezenta la serviciu, iar compania sa fie exonerata de plata drepturilor salariale.
Ce se intampla cu salariatii trimisi acasa pe durata suspendarii Contractului Individual de Munca? Vor mai primi acestia vreo suma de bani ?
Salariatii al caror Contract Individual de Munca a fost suspendat, asa cm am mentionat si mai sus,, nu vor mai avea obligatia de a presta munca pe durata suspendarii Contractului, au dreptul la o indemnizatie dup[ cm urmeaza :
In cazul suspendarii Contractului individual de munca ca urmare a existentei unui Certificat medical de carantina, salariatul al carui Contract de Munca a fost suspendat de drept, beneficiaza de o indemnizatie pentru carantina ce urmeaza a fi calculata, potrivit OUG 158/2005, prin aplicarea unui procent de 75% asupra mediei veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar, pe baza cărora se calculează contribuţia asiguratorie pentru muncă. Rezultatul aplicarii procentului de 75% reprezinta cuantumul brut al indemnizatiei de carantina.
Potrivit OUG 158/2005 Indemnizatia de carantina se achita din Fondul National Unic de Asigurari sociale de Sanatate.
In cazul suspendarii Contractului de Munca ca urmare a Fortei Majore Codul Muncii "tace", iar legislatia speciala nu ocroteste in mod expres ce se intampla cu salariatii care, desi au Contractul de Munca suspendat de drept, stau totusi la dispozitia angajatorului care in orice moment poate relua activitatea.
Astfel, in cazul suspendarii Contractului de Munca ca urmare a fortei majore, opinez ca prin analogie trebuiesc aplicate dispozitiile art. 53 Din Codul Muncii, text potrivit caruia (1)Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).(2)Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii.