Consiliul Superior al Magistraturii

05/10/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Centralizarea răspunsurilor la Chestionarul privind gradul de satisfacţie al părţilor interesate implementat în anul 2025 la nivelul curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor ca mecanism de evaluare a percepţiei publice

În contextul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022, Consiliului Superior al Magistraturii a elaborat, încă din toamna anului 2023, Chestionarul privind evaluarea gradului de satisfacţie al părţilor interesate în cadrul procedurilor judiciare derulate de instanţele judecătoreşti.

Chestionarul a fost adoptat prin hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 2646/16.11.2023, publicată pe site-ul CSM, fiind diseminat și implementat la nivelul curţilor de apel şi al instanţelor arondate în anii 2024 şi 2025.

În cursul anului 2025, la nivelul curților de apel și al instanțelor arondate au fost completate 2170 de chestionare.
Din statistica materialelor centralizatoare, cu relevanță asupra evaluării satisfacției părților interesate și a percepției privind accesul la justiție la nivelul anului 2025, rezultă:

▪️Referitor la perioada de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată, din analiza a 2125 de răspunsuri a rezultat că 72% dintre respondenţi au fost multumiți de perioada de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată.
▪️La întrebarea privind respectarea drepturilor în timpul procedurii în faţa instanţei de judecată, din analiza chestionarelor a rezultat că 82% dintre respondenți au răspuns că le-au fost respectate drepturile.
▪️În ceea ce privește înțelegerea procedurii care s-a derulat în sala de judecată, din 2151 de răspunsuri, 83% dintre respondenţi au apreciat că au înțeles procedura.
▪️Referitor la percepția judecătorului/judecătorilor ca fiind imparțial/imparțiali, pe o scară de la 1 la 5, unde 5 este calificativul maxim, din 2120 de răspunsuri, 53% au acordat calificativul 5, iar 29% au acordat calificativele 4 și 3.
▪️Referitor la modalitatea în care s-a derulat procedura judiciară, din analiza a 2165 de răspunsuri, a rezultat că 82% dintre respondenți au fost mulțumiți de procedură.
▪️La întrebarea nr. 17, referitoare la gradul de mulțumire cu privire la perioada de timp acordată între termenele de judecată, din analiza a 2127 de răspunsuri, 73% au răspuns că au fost mulțumiți.
▪️În ceea ce privește gradul de mulțumire față de perioada de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data pronunţării hotărârii în dosar, din 2157 de respondenți, 71% au fost mulțumiți.
▪️Cu privire la soluţia pronunţată în cauza în care au participat, din 2070 de respondenți, 79% au fost mulțumiți de soluție.
▪️Referitor la timpul de comunicare al hotărârii judecătorești după pronunțarea soluției, din totalul de 2129 de respondenți, 75% au declarat că timpul de comunicare a fost cuprins între 30 și 90 de zile şi doar 25% dintre hotărâri au fost comunicate în termene cuprinse între 91 de zile și peste 180 de zile.
▪️Din totalul de 2110 respondenți, 85% au declarat că hotărârea judecătorească a fost clară și ușor de înțeles.
▪️Totodată, din 2142 de respondenți, 74% au răspuns că înainte de a participa la procedura judiciară au avut încredere în calitatea actului de justiţie, iar pentru 15% răspunsul a fost neutru.
▪️În ceea ce privește nivelul de încredere în calitatea actului de justiţie, după ce au participat la procedura judiciară, din 2110 de respondenți, 40% au răspuns că încrederea a crescut, iar 31% că încrederea a rămas la fel.

Numărul răspunsurilor a variat, în unele situaţii, de la o întrebare la alta, fiind diferit de numărul total al chestionarelor, întrucât unele întrebări nu au primit răspuns din partea respondenților sau aceștia au bifat mai multe variante de răspuns.

Respondenții la chestionar au fost atât justițiabili, cât și profesioniști ai dreptului care au participat la procedurile judiciare, în special avocați. În acest sens evidențiem răspunsul la întrebarea nr. 3 din chestionar care relevă că dintre respondenţi 38% erau parte într-un proces, 36% avocați, 7% consilieri juridici, 2% practicieni în insolvență, 3% martori, 14% având altă calitate.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

04/10/2026

Mult succes și putere de concentrare tuturor candidaților care astăzi susțin prima probă în cadrul concursurilor de admitere la INM și în magistratură pentru candidații cu 5 ani vechime în funcții de specialitate juridică! ⚖️

✍🏻 Astăzi se desfășoară prima probă din cadrul concursurilor de admitere la INM și admitere în magistratură, sesiunea iulie 2026 – aprilie 2027, constând într-un test grilă cu o sută de întrebări, câte 25 pentru fiecare din disciplinele: drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal. Este o probă eliminatorie, trecând în etapa următoare candidații care au obținut minim 60 de puncte, în orinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de locuri scoase la concurs.

🧑🏻‍⚖️👩🏼‍⚖️ Pentru cele 240 de locuri de auditor de justiție s-au înscris 1805 candidați, iar pentru cele 110 de posturi de judecător și 60 de posturi de procuror scoase la concurs s-au înscris 1431 de candidați.

📝 Cele două concursuri vor începe la ora 10 și se vor desfășura în București, în sălile universităților Nicolae Titulescu – pentru concursul de admitere la INM, respectiv Titu Maiorescu, pentru concursul de admitere în magistratură.

Accesul în sălile de concurs se va face pe baza actului de identitate (BI/CI sau pașaport), în intervalul 8:00 - 9:30.

⛔️ Pe parcursul desfășurării probei de concurs, se interzice candidaților să dețină orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. De asemenea, este interzis accesul în sala de concurs cu telefoane mobile, ceasuri (inclusiv mecanice) sau orice alte mijloace de comunicare sau de transmitere de date. Nerespectarea acestor reguli atrage eliminarea din concurs.

🤗 Vă dorim mult succes!

02/10/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Raportul Departamentului de Stat al SUA confirmă independența sistemului judiciar și progresele României în combaterea corupției

Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România pentru anul 2026. Documentul cuprinde o serie de constatări importante referitoare la sistemul judiciar și la lupta împotriva corupției, confirmând progresele realizate de România în aceste domenii.

Astfel, raportul Departamentului de Stat consemnează expres că „the judicial system is independent from the executive branch” („sistemul judiciar este independent de puterea executivă”).
Totodată, documentul arată că România „has made significant strides to combat corruption” („a făcut progrese semnificative în combaterea corupției”) și reamintește că, încă din luna noiembrie a anului 2022, Comisia Europeană a apreciat că România realizase progrese suficiente în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma sistemului judiciar pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, închis ulterior în mod oficial la 15 septembrie 2023.

Raportul face referire și la percepția asupra corupției, citând Studiul economic OECD pentru România din 2026 și Eurobarometrul special din 2025.
În acest context, este relevantă raportarea acestor date la situația existentă la nivelul întregii Uniuni Europene. Potrivit Eurobarometrului 2025, 75% dintre respondenții din România considerau corupția ca fiind larg răspândită, față de media Uniunii Europene de 69%, România situându-se la același nivel cu Cehia, în timp ce 13 state membre înregistrau procente mai ridicate. Datele mai recente ale Eurobarometrului 2026 indică o valoare de 71% pentru România, identică mediei Uniunii Europene de 71%.

Raportul semnalează, în același timp, o serie de vulnerabilități care necesită în continuare atenție, între care durata unor proceduri judiciare, lipsa de predictibilitate legislativă și jurisprudențială în anumite domenii, dificultățile privind executarea unor hotărâri judecătorești, precum și necesitatea continuării procesului de digitalizare a sistemului judiciar.

În ceea ce privește referirile raportului la efectele intervenirii prescripției răspunderii penale, Consiliul Superior al Magistraturii ia act de această preocupare, care a constituit, de altfel, și obiectul unei analize aprofundate a autorităților judiciare române.

Aceasta s-a materializat în Hotărârea nr. 1348/2026 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost analizate, pe baza datelor concrete din dosare, cauzele reale care au condus la incidenţa prescripției răspunderii penale într-un număr semnificativ de cauze. Analiza a urmărit identificarea etapelor procesuale și a factorilor instituționali care au contribuit la această situație, pentru ca dezbaterea publică și evaluările externe să se întemeieze pe date obiective și pe o imagine completă a parcursului cauzelor.
În ceea ce privește referirea raportului la activitatea Inspecției Judiciare, potrivit căreia ar fi fost vizate situații în care judecătorii nu ar fi respectat jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia prescripției, este necesară o precizare factuală importantă: după anul 2022 nu a fost exercitată nicio astfel de acțiune disciplinară împotriva vreunui judecător, o asemenea situație nefiind înregistrată nici anterior anului 2022.

Consiliul subliniază că independența judecătorului în soluționarea cauzelor reprezintă una dintre garanțiile fundamentale ale statului de drept, iar răspunderea disciplinară nu poate constitui un mecanism de control asupra soluțiilor judiciare pronunțate în exercitarea funcției de judecată.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că evaluările externe ale sistemului judiciar reprezintă instrumente utile pentru identificarea progreselor și a vulnerabilităților și va continua să furnizeze partenerilor internaționali datele și clarificările necesare pentru ca aceste evaluări să reflecte cât mai exact situația sistemului judiciar din România.

Constatările Departamentului de Stat al SUA privind independența sistemului judiciar, progresele semnificative realizate în combaterea corupției și evoluțiile care au permis închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare reprezintă confirmarea unor rezultate instituționale importante, care trebuie consolidate și continuate.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

30/09/2026

AI și justiția: între oportunitate, responsabilitate și garantarea valorilor fundamentale

În perioada 24–25 septembrie 2026, la Riga, Letonia, s-a desfășurat AI Summit – „The Impact of AI on the Judiciary”, eveniment organizat de European Judicial Training Network (EJTN) și găzduit de Judicial Academy din Letonia. Reuniunea a adus împreună judecători, procurori, reprezentanți ai instituțiilor europene și ai organizațiilor profesionale, cercetători și experți în tehnologie, pentru a analiza impactul inteligenței artificiale asupra sistemelor judiciare europene.

Consiliul Superior al Magistraturii din România a fost reprezentat de domnul judecător Claudiu Drăgușin, membru ales CSM, participant în cadrul evenimentului din partea European Network of Councils for the Judiciary (ENCJ), rețea în cadrul căreia este desemnat să reprezinte Consiliul.

Domnul judecător și-a adus contribuția în cadrul panelului dedicat resurselor de formare în domeniul inteligenței artificiale pentru profesioniștii din justiție, precum și la sesiunile de lucru privind integrarea garanțiilor statului de drept în utilizarea AI și gestionarea zonelor de incertitudine generate de fenomenul „Shadow AI”.

Pe parcursul celor două zile, dezbaterile au abordat atât oportunitățile oferite de inteligența artificială – eficientizarea activității judiciare, accesul rapid la informație și sprijinirea proceselor de lucru –, cât și provocările pe care utilizarea acesteia le ridică în materia independenței justiției, transparenței și protecției drepturilor fundamentale, imparțialității și responsabilității. Un accent important a fost pus pe identificarea nevoilor de formare ale profesioniștilor din justiție și pe schimbul de experiență și bune practici la nivel european, pe care România le integrează în sesiunile sale de formare a magistraților.

Într-un domeniu aflat într-o evoluție tehnologică extrem de rapidă, utilizarea inteligenței artificiale în justiție trebuie să rămână compatibilă cu valorile statului de drept și cu garanțiile fundamentale ale procesului judiciar. Utilizarea AI poate constitui un instrument de sprijin pentru judecător și poate contribui la creșterea eficienței sistemului, însă controlul și responsabilitatea asupra actului de justiție trebuie să rămână umane.

Participarea la astfel de reuniuni europene este o preocupare constantă a CSM și contribuie la conectarea sistemului judiciar român la dezbaterile și proiectele privind transformarea digitală a justiției și la dezvoltarea unei abordări comune, responsabile și adaptate provocărilor pe care inteligența artificială le aduce deja în activitatea judiciară.

22/09/2026

Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii și ai Uniunii Naționale a Barourilor din România continuă analiza comună şi în etapa implementării mecanismului de gestionare a cauzelor în funcţie de capacitatea de procesare a instanţelor judecătoreşti


Astăzi, 22 septembrie 2026, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a invitat reprezentanţii Uniunii Naționale a Barourilor din România la o întâlnire de lucru pentru continuarea discuţiilor aplicate în relaţia cu corpul profesional al avocaţilor, în vederea evaluării implementării mecanismului de gestionare a cauzelor în primele șapte zile de aplicare.

A fost realizată o scurtă analiză, atât globală, cât şi punctuală pentru câteva instanţe mai aglomerate ori cu deficit major de personal, cu privire la gradul de preluare a cauzelor conform mecanismului de gestionare.

La nivel naţional, gradul de preluare a cauzelor asigură accesul la justiţie din perspectiva termenului de repartizare, gradul de preluare a cauzelor în ziua înregistrării fiind de 97,6% la curţile de apel, 88,3% la tribunale şi 94,3% la judecătorii.

Reprezentanţii UNBR au subliniat că mecanismul asigură o transparentizare necesară la nivel naţional a gestionării cauzelor, precum şi că aceasta ar putea fi îmbunătăţită pentru evidențierea timpului rămas până la repartizarea cauzei, atunci când repartizarea nu are loc chiar în ziua înregistrării. Secţia pentru judecători a arătat că vor fi luate măsuri în acest sens, prin dezvoltarea în continuare a mecanismului public de monitorizare a gradului de preluare şi repartizare a cauzelor.

De comun acord s-a decis constituirea unui grup de monitorizare din care să facă parte reprezentanţi desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului şi reprezentanţi desemnaţi de președintele UNBR, care periodic să analizeze problemele semnalate în legătură cu funcţionarea sistemului de gestionare a cauzelor şi să propună Secției pentru judecători modalităţi de adaptare a acestuia pentru derularea optimă a procedurilor de înregistrare a cauzelor.

Au fost semnalate şi câteva aspecte exterioare funcţionării mecanismului de gestionare a cauzelor, precum situaţii în care termenele de judecată sunt mai lungi, sunt dispuse mai multe amânări succesive de pronunţare ori termenul de motivare a hotărârii judecătoreşti este prelungit.

Reprezentanţii UNBR şi ai CSM au subliniat că toate aceste aspecte sunt în atenţia comună a întregului sistem judiciar. Reducerea inflaţiei de cauze pe termen mediu şi lung poate fi asigurată prin măsuri legislative pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti şi asigurarea unor mijloace alternative de soluţionare a litigiilor, cu preluarea de către corpul profesional al avocaților a anumitor categorii de cauze. De asemenea, pentru eficientizarea activităţii instanţelor judecătoreşti este absolut necesară completarea în cel mai scurt timp a schemelor de personal auxiliar, respectiv grefieri şi asistenţi ai judecătorului.

Trebuie remarcate, încă o dată, implicarea şi deschiderea spre dialog a reprezentanţilor UNBR, care, în contextul situaţiei actuale a sistemului judiciar, caracterizată de un deficit major de personal şi volum foarte mare de activitate, susţin constant eforturile Consiliului pentru identificarea celor mai bune soluţii, care să faciliteze activitatea judiciară şi să degreveze instanţele judecătoreşti, cu respectarea exigenţelor privind accesul la justiţie şi dreptul la apărare.

În contextul dificil al ultimilor ani pentru sistemul judiciar, caracterizat de lipsă de personal – magistraţi şi personal auxiliar, volum foarte mare de activitate, în creştere constantă, şi subfinanţare, Consiliul a subliniat că mecanismul de gestionare a cauzelor în funcţie de capacitatea de procesare este absolut necesar pentru eficientizarea activităţii instanţelor, alături de modificări legislative pentru degrevare şi reducerea inflaţiei de cauze, astfel încât accesul la justiţie şi calitatea actului de justiţie să poată fi garantate tuturor cetăţenilor.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

18/09/2026

Au fost afișate listele finale privind candidații care îndeplinesc condițiile de participare la concursurile de admitere în magistratură, respectiv admiterea la INM și admiterea în magistratură pentru candidații cu 5 ani vechime în funcții de specialitate juridică.

Prima probă din cadrul primei etape a concursului, care este testul grilă de verificare a cunoștințelor juridice, se apropie cu pași repezi.

Testul grilă se va desfășura la data de 04 octombrie 2026, cuprinde 100 de întrebări și va fi susținut la disciplinele drept civil, drept penal, drept procesual civil și drept procesual penal.

Vă dorim putere de concentrare în continuare pentru aprofundarea cunoștințelor necesare promovării primei probe!

17/09/2026

INFORMARE DE PRESĂ
privind soluţia de admitere a cererii de apărare a independenţei formulată de trei judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Secţia pentru judecători, în şedinţa de astăzi, 17 septembrie 2026, a admis cererea de apărare a independenţei profesionale formulată de trei judecători din cadrul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie.

În analiza cererii formulate de doamnele judecător Violeta Chiriac şi Mădălina Elena Vladu Crevon, respectiv de domnul judecător Emilian Meiu, Secţia pentru judecători a avut în vedere că cererea vizează apărarea independenţei celor trei judecători învestiţi cu soluţionarea unei cauze pendinte, aflată în faza procesuală a recursului.

Obiectul dosarului cu care cei trei magistraţi sunt învestiţi spre soluţionare a fost invocat de către Guvernul României ca temei al sesizării instanţei constituţionale cu un posibil conflict juridic de natură constituţională, argumentele aduse de executiv în susţinerea sesizării instanţei constituţionale şi cele prezentate ca argumente în cauza pendinte fiind similare.

Secţia pentru judecători a constatat că acest context reprezintă o imixţiune fără precedent în actul de justiţie al unei instanţe, în cauză chiar instanţa supremă, creând asupra judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei o presiune publică incompatibilă cu garanţiile de independenţă ale justiţiei care guvernează statul de drept şi percepţia că soluţia nu ar trebui pronunţată în acord cu legea, ci în funcţie de interesele unei părţi în proces, respectiv Guvernul României.

O astfel de conduită este contrară garanţiilor de independenţă ale judecătorilor, care trebuie să decidă liberi de orice influenţe, presiuni ori imixţiuni, în acord cu dispoziţiile legale aplicabile în cauza dedusă soluţionării.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

17/09/2026

INFORMARE DE PRESĂ
privind soluţia de admitere a două cereri de apărare a reputaţiei profesionale formulate de judecători din cadrul Curţii de Apel Craiova şi Tribunalul Bihor

Secţia pentru judecători, în şedinţa de astăzi, 17 septembrie 2026, a admis cererile de apărare a reputaţiei profesionale formulate de doi judecători din cadrul Curţii de Apel Craiova şi Tribunalul Bihor, constatând încălcarea reputaţiei profesionale a celor doi magistraţi.

În analiza cererii formulate de către doamna judecător Sarcină Laura-Mihaela din cadrul Curţii de Apel Craiova, Secţia pentru judecători a avut în vedere că la data de 10 septembrie 2026, o publicaţie de presă a dat publicităţii un articol prin care a formulat acuzaţii peiorative şi denigratoare la adresa parcursului profesional al magistratului, respectiv cu privire la o aplicare preferenţială a legislaţiei în privinţa continuării activităţii la instanţa superioară după finalizarea mandatului în funcţia de conducere, bazate pe date din activitatea acesteia interpretate incomplet şi incorect, în afara cadrului legal aplicabil, precum şi referiri la aspecte privind viaţa privată şi relaţiile de familie.

Conţinutul articolului de presă depăşeşte raportul de proporţionalitate între libertatea de exprimare jurnalistică şi dreptul magistratului la reputaţie profesională, cu atât mai mult cu cât cuprinde date concrete inexacte şi acuzaţii neverificate în privinţa continuării parcursului profesional după finalizarea mandatului în funcţii de conducere, iar nu simple judecăţi de valoare. Acesta este redactat în aceeaşi manieră peiorativă din perspectiva soluţiei pronunţate în primă instanţă într-un dosar nefinalizat, generând artificial o corelaţie între parcursul carierei doamnei judecător şi exercitarea dreptului de acces la justiţie într-o cauză nedefinitivă.

În analiza cererii formulate de domnul judecător Leaş Alin-Ionuţ din cadrul Tribunalului Bihor, Secţia pentru judecători a avut în vedere faptul că în luna iulie 2026, reprezentantul unei părţi dintr-o cauză cu care judecătorul a fost învestit spre soluţionare a publicat două materiale video cu conţinut jignitor şi denigrator la adresa domnului judecător, eliminate după câteva zile, însă preluate între timp de mass media locală.

Afirmaţiile profund jignitoare şi denigratoare la adresa judecătorului, diseminate în presa locală, au fost foarte grave, au vizat persoana domnului judecător, familia sa și modul în care își exercită atribuțiile, acestea situându-se dincolo de limitele libertății de exprimare şi a unor critici care pot fi legitime.

Din perspectiva conţinutului concret şi a modului de formulare, deosebit de agresiv şi jignitor, acestea nu pot fi calificate drept simple opinii sau critici, ci reprezintă atacuri directe, repetate și calomnioase, formulate cu intenția vădită de a compromite în mod public reputația profesională a domnului judecător.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

15/09/2026

Site-ul CSM are de acum o interfaţă publică dedicată accesului tuturor cetăţenilor la mecanismul de gestionare a cauzelor în funcţie de capacitatea de procesare pentru fiecare instanţă de judecată

Aceasta este accesibilă aici: https://www.csm1909.ro/estimare-repartizare

Estimarea timpului de repartizare a dosarului

Utilizând această secţiune, oricine va cunoaşte orientativ cât ar putea dura până când un dosar nou este repartizat unui complet de judecată. Instrumentul de pe această pagină oferă o estimare a perioadei până la repartizare, pe baza situației actuale.

Mecanismul este aplicabil începând cu data de 15 septembrie 2026⚖️

Pentru a susține gestionarea predictibilă și echilibrată a volumului de activitate al instanțelor, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit un mecanism care corelează fluxul cauzelor nou înregistrate cu capacitatea efectivă de procesare a instanțelor.

⚖️Ce înseamnă acest mecanism pentru cetățean?

Corelarea numărului de cauze nou repartizate cu capacitatea efectivă de procesare nu este doar o măsură de organizare internă. Scopul ei este ca fiecare dosar să ajungă la un judecător, care are efectiv timpul necesar pentru a-l studia și a-l judeca. Pentru cetățean, efectul urmărit este asigurarea unui proces echitabil, în care cauza sa beneficiază de o analiză judiciară efectivă și temeinică.

Atunci când numărul cauzelor programate în aceeași ședință este foarte mare, timpul care poate fi acordat fiecărui dosar se reduce, iar sălile de judecată devin aglomerate. Corelarea fluxului de cauze noi cu capacitatea efectivă a instanței urmărește menținerea unor condiții în care fiecare cauză să poată fi judecată cu atenția cuvenită.

⚖️Accesul la justiție

Mecanismul nu restrânge accesul la justiție: orice cerere se înregistrează la data depunerii, iar cauzele prioritare și cele excluse se repartizează în ziua înregistrării. Ceea ce se corelează cu capacitatea instanței este momentul repartizării cauzei către un complet de judecată, nu dreptul cetăţeanului de a se adresa instanței.

Obiectivul nu este doar predictibilitatea administrativă, ci și menținerea unei încărcături compatibile cu desfășurarea efectivă și de calitate a activității de judecată.

Atunci când numărul cauzelor depășește capacitatea disponibilă pentru o anumită categorie, repartizarea unor dosare poate avea loc ulterior, cu respectarea regulilor stabilite prin procedura aplicabilă. Cauzele prioritare şi cele excluse de la aplicarea mecanismului se repartizează de îndată unui complet de judecată.

Mecanismul se aplică cu respectarea transparenței, a predictibilității, a liberului acces la justiție și a repartizării aleatorii a cauzelor.

08/09/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de scrisoarea prin care cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național solicită Parlamentului respingerea propunerii privind suplimentarea posturilor de asistent al judecătorului.

Consiliul respectă rolul Blocului Național Sindical, din care face parte şi Sindicatul Național al Grefei Judiciare „Dicasterial”, prin afilierea la Federația PUBLISIND, în apărarea drepturilor salariaților. Reprezentarea intereselor grefierilor este legitimă. Modul de organizare a instanțelor, structura personalului, activitatea instanţelor cad însă în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste chestiuni trebuie evaluate cu participarea autorităților care cunosc nemijlocit funcționarea sistemului judiciar și răspund constituțional pentru buna sa organizare.

Funcția de asistent al judecătorului nu este o inovație românească. Proiectul a fost realizat cu finanțare europeană, iar în numeroase sisteme judiciare asistentul face parte din cabinetul judecătorului și contribuie direct la documentarea juridică și la pregătirea activității de judecată. Profesia poate fi accesată, în condițiile legii, inclusiv de grefierii care consideră că această formă de evoluție profesională le corespunde.

Ocuparea posturilor vacante de judecători și grefieri și dezvoltarea corpului asistenților judecătorului nu sunt obiective concurente. Prezentarea lor ca opțiuni care se exclud reciproc creează artificial un conflict între profesii cu atribuții distincte și complementare.

Consiliul invită confederațiile sindicale la o colaborare constructivă, care să nu favorizeze preluarea unor poziții determinate de interese profesionale sectoriale. Organizarea justiției nu poate deveni terenul unei competiții între categorii profesionale și nici nu poate fi decisă prin presiunea unor actori care nu au responsabilități în administrarea sistemului judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii va continua să susțină în fața Parlamentului soluțiile necesare bunei funcționări a instanțelor, pe baza datelor obiective și având ca repere interesul cetățeanului și calitatea actului de justiție.