Consiliul Legislativ

Consiliul Legislativ şi-a început activitatea la 1 aprilie 1996, ca organ consultativ de specialitate al Parlamentului, înfiinţat în temeiul art. 79 al Constituţiei din 1991 şi având ca principale atribuţii avizarea proiectelor de acte normative şi ţinerea evidenţei oficiale a legislaţiei României. Celelalte atribuţii ale Consiliului Legislativ sunt prevăzute în Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.

În fapt, a fost vorba de o reluare a activităţii acestei instituţii cu vechi tradiţii, întrucât un prim Consiliu Legislativ a început să funcţioneze la 1 ianuarie 1926, în temeiul Constituţiei din 1923, care prevăzuse la art. 76 crearea unui organ special de tehnică legislativă. Aşa cm primul Consiliu Legislativ a avut, în perioada interbelică, o remarcabilă contribuţie la unificarea legislaţiei pe teritoriul reîntregit al României, actualului Consiliu Legislativ, cel de-al treilea, îi revine meritul de a fi coordonat reexaminarea întregii legislaţii anterioare Constituţiei din 1991 în vederea „asanării” actelor normative contrare prevederilor sau spiritului ei şi care încălcau drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului ori principiile de funcţionare ale unui stat democratic. Tot în această perioadă, specialiştii Consiliului Legislativ au elaborat ceea ce avea să devină Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, un adevărat ghid de legiferare, care stabileşte norme şi precizări clare, concise şi exacte cu privire la toate fazele procesului de construire a unui act normativ. Totodată, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, Consiliul Legislativ s-a alăturat în anul 2007 familiei organelor cu rol de avizare legislativă din statele membre, devenind membru cu drepturi depline al Asociaţiei Consiliilor de Stat şi Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (ACA-Europe).