Gabriel-Ciprian Ene

25/04/2026

Stiu eu unde e!
Cernătești, jud. Buzau
Locul copilăriei mele ❤️

22/01/2026

România şi filmul Adolescence de pe Netflix

Cazul Mario Berinde este versiunea românească, brutal de reală, a mesajului din Adolescence!

Crima din Timiş asupra adolecentului Mario Berinde, cât și filmul Adolescence nu sunt, în esență, povești despre „monștri”, ci despre copii care ajung să facă lucruri monstruoase într-un ecosistem social care i-a scăpat de sub control.

Din păcate crima din Timiş nu este un „accident”, nu e „un caz izolat”, nu e doar „răutate”.
Este produsul unei societăți care a delegat creșterea copiilor la nimeni (nimeni fiind si TikTok sau alte retele sociale nocive):

- părinți depășiți sau absenți,
- școli fără instrumente reale de intervenție,
- comunități care „nu se bagă”,
- stat care apare doar cu cătușe, nu cu prevenție.

Dacă ne mulțumim să spunem ,,Sunt doar nişte delicvenţi juvenili inconştienţi de consecinţe” și mergem mai departe, să fim siguri că urmează alți ,,Mario”.

Exact acesta este avertismentul din filmul Adolescence!
Şi exact asta ignorăm acum!

28/11/2025

14/10/2025

Ei bine, ce poate fi mai ,,olimpic” decât să ai „campionii” furtului la bani publici pe gazonul fotbalului ori pe terenu de handbal!

Un adevărat spectacol de sute de mii de euro „per bidoane” vârâte în conturi pe sub masă, în timp ce echipele și suporterii se mulțumesc cu o frântură de Liga I, Liga Florilor și iluzii.

Sportul buzoian, un soi de „Liga Profitului Maxim”, unde pasele dezvoltării jocului de fotbal sau handbal sunt înlocuite cu pasele între conturi, iar golurile sunt înscrise în bilanțurile personale ale impresarilor generoși și ale ,,managerilor” sportivi!

Cu siguranță, această „performanță” nu va duce vreo medalie sportivă, dar Locul I pentru cel mai ingenios mod de a prădui fonduri publice pare garantat!

Este exact acel gen de „sportivitate” unde fair-play-ul este la fel de real ca promisiunile electorale despre curățenia banului public.

MANAGERII și cei care au orchestrat această mascaradă finanțată consistent din bugetul public dansează un vals al banilor, cu toate aplauzele… date în conturi private.

Deci, sa privim plasele (nu ale porților) pentru ploaia nu de goluri, ci de euro, căci la fotbalul și handbalul (feminin) buzoian, furtul nu este doar permis, ci și antrenat de mulți „jucători” cu experiență!

NB: acum e de înțeles de ce un proiect tip Unirea Slobozia nu a putut merge la Buzau.

Încercăm, azi, să descâlcim, punând cap la cap toate informațiile care au apărut în scandalul “Gloria Liga I”, cm au fost prăduite 24 de milioane de lei, bani proveniți, cei mai mulți, din surse de la bugetul public, cât și din privat. Bani care au îngroșat conturile oamenilor ....

13/10/2025

TRANSPARENTA este REGULA, nu excepția, în administrația locală

În ultimii ani, tot mai multe consilii locale din țară au încercat să adopte decizii sensibile, în special privind urbanismul, concesiunile sau înstrăinarea bunurilor publice sub forma unui „VOT SECRET”.

Practica este, însă, profund ilegală și contrară principiilor democratice care guvernează administrația publică locală.

⚖️ Ce spune legea

Conform Codului administrativ (Legea nr. 57/2019), votul deschis este regula, iar votul secret este excepția.
Articolul 139 alin. (1) precizează clar:

„Votul consilierilor locali și județeni este individual și poate fi deschis sau secret.”

Doar în cazuri expres prevăzute de lege, votul poate fi secret, de exemplu: la alegerea sau revocarea viceprimarului, a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean (art. 152, 188 și 191).
NICIO ALTA SITUAȚIE nu justifică un vot ascuns de ochii publicului.

🏛️ Hotărârile legate de patrimoniu și domeniu public cer transparență totală

Actele privind vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor aparținând domeniului public al unității administrativ-teritoriale se adoptă numai prin vot deschis, fiind acte cu impact economic și juridic major asupra comunității.

Astfel de hotărâri:

- nu pot fi luate prin vot secret, deoarece implică gestionarea patrimoniului public, care aparține colectivității locale, nu consilierilor;

- trebuie să fie publice, dezbătute în ședințe deschise (art. 138 alin. 1 din Codul administrativ);

- sunt supuse transparenței decizionale conform Legii nr. 52/2003, iar orice cetățean are dreptul să consulte proiectul de hotărâre și minuta ședinței.

Prin urmare, adoptarea prin vot secret a unei hotărâri privind înstrăinarea imobilelor publice este nulă absolut și susceptibilă de anulare în contencios administrativ, conform Legii nr. 554/2004.

🧩 Vot secret ≠ lipsă de răspundere

A vota „pe ascuns” într-o chestiune care privește patrimoniul public nu protejează consilierii locali de răspundere, dimpotrivă.
Un astfel de vot poate constitui abatere disciplinară, iar dacă decizia produce prejudicii, răspunderea patrimonială sau chiar penală poate fi angajată (art. 228 și art. 229 din Codul administrativ).

În plus, obligația de transparență este o garanție pentru cetățeni, dar și pentru consilierii care votează corect. Secretizarea votului în asemenea cazuri nu apără legea O ASCUNDE!

🗣️ Transparența: esența democrației locale

Consiliile locale sunt organe deliberative și publice, iar activitatea lor trebuie să fie vizibilă și accesibilă cetățenilor.
Orice tentativă de „secretizare” a votului în decizii ce privesc patrimoniul comun: fie că este vorba despre terenuri, clădiri sau alte bunuri ale statului contravine principiului bunei administrări și al legalității actului administrativ.

📌 Nicio hotărâre de înstrăinare a unui bun public nu poate fi adoptată prin vot secret.
Legea impune publicitate, responsabilitate și asumare individuală a votului fiecărui consilier.

03/08/2025

Vocație, Demnitate si Independență

Mi-au trebuit trei zile să cred dacă e reală ieșirea președintei CSM din interviul luat de reporterul de la Digi24 sau este un fake news generat de AI. M-am trezit din ,,coșmar” și nu, nu este un fake news!

Exprimările doamnei presedinte CSM, sunt atât de nefericite încât, dacă mai existau șanse să reparăm falia dintre societate și Justiție, într-un termen mediu, acum vor trece ani buni până va fi uitată această scenă aproape carageliană. Consecințele încă nu pot fi cuantificabile!

Afirmația Elenei Costache, președinta CSM, potrivit căreia o pensie de 11.000 de lei este mică pentru un magistrat, insistând asupra ideii că integritatea și performanța magistraților depind de stabilitatea financiară și că reducerea acestor beneficii ar periclita independența justiției și atractivitatea profesiei, este tristă și aproape fatală imaginii Justiției.

Am afirmat mereu că pensia unui magistrat nu are legatură cu independența justiției! Despre nivelul salariului, despre volumul de munca, despre condițiile de muncă, despre integritate și securitate în muncă, despre previzibilitate și coerență legislativă putem vorbi mult și le putem pune lângă expresia INDEPENDENȚA JUSTIȚIEI!

Apropo: unde e CSM când mii de magistrați se plâng lunar de condițiile de muncă aproape infernale si sute de magistrați sunt in burn out cu vieți personale sacrificate pe altarul justiției?! Mă întreb deseori dacă CSM a făcut vreo statistică despre câte familii monoparentale de magistrați sunt, ori câți magistrați fără familii există, printre calcule de pensii și ieșiri publice nefaste.

Opinia CSM generalizează fals ideea că există o ruptura dintre percepția magistraților asupra propriei condiții și realitatea economică a celorlalte categorii sociale din România!

Nu, în afara unei caste a magistraților privilegiați perpetuu, care de altfel reprezintă un procent mic, există magistrați care înțeleg foarte bine noțiunea de inechitate. Doar vorba ceea, privilegiații judecă mai rar și e posibil ca ideea de echitate să fie mai atrofiată.

Independența, integritatea și performanța magistraților nu ar trebui determinate de nivelul remunerației la pensie cm ,,prost grăiește” presedintele CSM.

Da, pensia unui magistrat trebuie să fie demnă și cred că de aici trebuie pornită discuția cu mediul politic nu de la unități de măsura gen “mică sau mare”.

Independența, integritatea și performanța au de-a face cu ideea de vocație pentru serviciul public și de angajament față de valorile justiției.

- Vocația pentru justiție presupune o chemare interioară de a aplica legea cu imparțialitate, onestitate și echitate.
- Integritatea unui magistrat se fundamentează pe principii morale solide și respect față de lege, nu pe stimulente financiare.
- Performanța unui magistrat este dată de profesionalism, competență, pasiune pentru drept și dedicare pentru interesul public.

Independența magistraților are în vedere și valoarea remunerației salariale și chiar celei de la pensie, însă adevărata independență și integritate a justiției provin din vocație, educație morală și respectul pentru statul de drept și oameni cu drepturile și obligațiile lor.

Doamnelor și domnilor de la CSM, garanți ai independenței justiției, cam de aici trebuie să plecați în dialogul cu statul, nu de la cine o are mai mare sau mai mică!

26/07/2025

🔎 Se îndreaptă România spre o MAFIE a gulerelor albe instituționalizată?

În 2022, DNA a descins la Buzău: la sediul Fiscului si domiciliile unor funcționari.
Cinci angajate ANAF Buzău suspectate că țineau contabilitatea a zeci de firme – Firme pe care, teoretic, trebuiau să le verifice! 😳

Practică obișnuită… Cine avea interes și resurse o făcea nonșalant!

Mită mascată într-un contract de consultanță contabilă”! 💸

Un vicepremier al Guvernului României s-a bucurat de acest ,,serviciu” 9 ani!
Când lucrurile au început să miroasă urât, și-a denunțat practica!

A scăpa ca martor-denunțător.

Juridiceste: e „curat”;
Moraliceste: tocmai și-a câștigat titlul de MARE reprezentant al Mafiei Gulerelor Albe! 🕴️

“Mafia gulerelor albe” desemnează rețelele de criminalitate economică, adesea legate de corupție, fraudă corporativă, spălare de bani și alte infracțiuni financiare, comise de persoane cu statut social ridicat – funcționari publici, manageri, directori, politicieni sau oameni de afaceri.

In aceasta ecuație, NU denunțul e cheia!
Ci faptul că buna credința, într-o astfel de situație presupune sesizarea organelor competente să restabileasca ordinea de drept înca de la prima abatere!

Domnul vicepremier a omis acest aspect! Astăzi ne spune lucid si demn că nici usturoi n-a mancat si nici gura nu-i miroase!

Din greutatea funcției pe care o deține nu întelege ca prin pozitionarea sa defensivă vulnerabilizează:

⚖️ Justiția
📑 Fiscul
🏛️ Guvernul României
🇷🇴 însăși România

Întrebarea rămâne:
MAFIA GULERELOR ALBE s-a upgradat?

19/07/2025

12/07/2025

Una dintre cele mai mari probleme ale justiției din România nu este lipsa resurselor, ci modul în care alegem să le folosim. Avem un sistem care, în loc să capitalizeze pe investiția în profesioniștii săi, pare construit să o irosească.

Statul român investește ani la rândul în formarea judecătorilor și procurorilor: îi pregătește la cele mai înalte standarde, le oferă experiență practică în cauze complexe și le asigură stabilitate financiară. Iar când ajung la apogeul maturității profesionale, îi încurajează să iasă din sistem. Nu doar că le permite acest lucru, dar le oferă și un stimulent: pensii speciale, acordate de multe ori la vârsta de 48 sau 50 de ani, egale ori până nu demult, chiar mai mari decât salariul din perioada de activitate.

Este o realitate care nu doar inflamează opinia publică, dar și afectează grav funcționarea sistemului judiciar. În loc să construim un cadru care să-i motiveze pe cei mai buni magistrați să rămână activi, îi „recompensăm” cu o ieșire prematură din activitate. Rezultatul este previzibil: instanțe sufocate de dosare, personal insuficient și o criză acută de expertiză într-un domeniu în care experiența face diferența.

Trebuie să schimbăm această abordare. Nu este vorba despre tăieri sau austeritate, ci despre o reconfigurare strategică a investiției publice. Resursele care astăzi susțin pensionarea precoce a magistraților ar putea fi redirecționate pentru a întări funcționalitatea sistemului: infrastructura instanțelor, digitalizarea dosarelor, specializarea în domenii critice precum criminalitatea informatică sau violența domestică, formarea continuă și, mai ales, construirea unui cadru profesional motivant pentru cei care aleg să rămână în sistem.

Nu putem construi o justiție credibilă cu scheme de personal incomplete și cu magistrați supraîncărcați. Avem nevoie de oameni bine pregătiți, sprijiniți și valorizați. Justiția are nevoie de stabilitate, profesionalism și respect.

Creșterea vârstei de pensionare a magistraților este, desigur, o decizie sensibilă. Dar poate fi însoțită de măsuri care să transforme rămânerea în sistem într-o alegere logică, firească și, de ce nu, dezirabilă. Dacă vrem un sistem de justiție care să funcționeze pe termen lung, trebuie să mutăm centrul de greutate al investiției: de la compensație pentru ieșirea din activitate, la recunoaștere și susținere pentru rămânerea în activitate.

Este o chestiune de eficiență, de responsabilitate bugetară, dar mai ales de respect față de ideea de justiție. Pentru că justiția nu este un privilegiu al celor care o slujesc, ci un serviciu esențial pentru societate. Iar profesioniștii din sistem trebuie tratați ca atare: nu ca beneficiari pasivi ai unei compensații, ci ca parteneri activi în construcția unui stat de drept funcțional.