https://mediatorpredoiu.wordpress.com/

Birou de Mediator - Mirela Daniela Predoiu, Bucharest (2026)

16/10/2024

ACORDUL DE MEDIERE, TITLU EXECUTORIU ÎN MATERIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV

În cazul medierilor din raporturile de contencios administrativ este semnificativ de remarcat că legiuitorul prin Legea 554/2004 a statuat că în cadrul acestor raporturi de drept public, posibilitatea găsirii unei soluții amiabile, anterior adresării persoanei nemulțumite de o activitate sau decizie publică către instanța de judecată este o condiție prealabilă și obligatorie.

Din acest punct de vedere, medierea în etapa plângerii prealabile formulate în temeiul art. 7 din Legea 554/2004 devine o modalitate de găsire a unei soluții legale impusă de legiuitor. Astfel că persoana de drept public este obligată să analizeze nemulțumirea petentului putând să admită plângerea prealabilă și dacă situația juridică o impune să revoce actul administrativ prejudiciabil.

Astfel că, în această etapă de analiză a legalității și oportunității unei activități sau decizii a unei autorități publice, medierea este recomandabilă.

゚viralシ゚viralシfypシ゚゚viralシ2024fyp

15/10/2024

Procedura concilierii conflictelor individuale de muncă din perspectiva Codului Muncii

I. Definirea conflictului de muncă în cadrul Codului Muncii

Prin conflicte de muncă se înţelege conflictele dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

În vederea promovării soluţionării amiabile şi cu celeritate a conflictelor individuale de muncă, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot cuprinde în contract o clauză prin care se stabileşte că orice conflict individual de muncă se soluţionează pe cale amiabilă, prin procedura concilierii.

II. Procedura concilierii conflictului individual de muncă

Prin conciliere, se înţelege:

modalitatea de soluţionare amiabilă a conflictelor individuale de muncă;
cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislaţia muncii;
în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate;
pe baza liberului consimţământ al părţilor.
III. Consultantul extern specializat în legislaţia muncii, prin rolul său activ, va stărui ca părţile să acţioneze responsabil pentru stingerea conflictului, poate fi:

un avocat;
un expert în legislaţia muncii,
un mediator specializat în legislaţia muncii.
Onorariul consultantului extern va fi suportat de către părţi conform înţelegerii acestora. Părţile au dreptul să îşi aleagă în mod liber consultantul extern.

IV. Inițierea procedurii concilierii

Oricare dintre părţi se poate adresa consultantului extern în vederea deschiderii procedurii de conciliere a conflictului individual de muncă. Acesta va transmite celeilalte părţi invitaţia scrisă, prin mijloacele de comunicare prevăzute în contractul individual de muncă.

Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăşi 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitaţiei. Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii.

V. Rezultatul concilierii

Procedura concilierii se închide prin întocmirea unui proces-verbal semnat de către părţi şi de către consultantul extern, în următoarele situaţii:

· prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului;

· prin constatarea de către consultantul extern a eşuării concilierii;

· prin neprezentarea uneia dintre părţi la data stabilită în invitaţie

În cazul în care, ca urmare a dezbaterilor, se ajunge la o soluţie, consultantul extern va redacta un acord care va conţine înţelegerea părţilor şi modalitatea de stingere a conflictului. Acordul va fi semnat de către părţi şi de către consultantul extern şi va produce efecte de la data semnării sau de la data expres prevăzută în acesta.

10/10/2024

ACORDUL DE MEDIERE, TITLU EXECUTORIU ÎN DOMENIUL LITIGIILOR DE MUNCĂ

Atât în raporturile de muncă dintre persoane fizice, cât și în raporturile de muncă dintre persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat sau public acordul de mediere titlu executoriu asigură executarea obligațiilor asumate prin contractul sau acordurile colective dintre părți.

Un element important în raporturile dintre persoanele fizice și persoanele juridice de drept public pot face obiectul medierii, doar drepturile legale de care acestea pot dispune, neputându-se modifica pe calea medierii drepturi sau obligații pe care legea le stabilește în mod expres ca făcând obiectul raportului de muncă dintre părți, chiar dacă acestea regăsesc în contractul de muncă dintre părți.

De remarcat, în acest sens Decizia I.C.C.J. nr. 79/2018- RIL privind sesizările conexate referitoare la prevederile Legii nr. 192/2006 şi stabilirea că nu pot face obiect al medierii negocierile cu privire la acordarea/încadrarea în grupele I şi/sau a II – a de muncă, respectiv condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale.
゚viralシ゚viralシfypシ゚゚viralシ2024fyp

09/10/2024

ACORDUL DE MEDIERE, TITLU EXECUTORIU ÎN MATERIE CIVILĂ

Acordul de mediere, titlu executoriu este o necesitate în reglementarea raporturilor de drept civil, unde varietatea drepturilor protejate impune ca această formă a înțelegerii obținută prin mediere să fie aleasă pentru a asigura respectarea înțelegerii, pe termen lung și asigură facil coerciția executării silite a titlului executoriu, în caz de neîndeplinire a obligațiilor asumate prin acord.

Un element interesant de analizat este acela al acordurilor de mediere -titlu executoriu, având ca obiect obligația de a face, care permit terților inclusiv exercitarea acțiunii oblice asupra oricăreia dintre părți în temeiul acordului de mediere titlu executoriu, în condițiile în care aceste acorduri de mediere sunt cunoscute terților.

IV A. – În materia raporturilor de familie, acordul de mediere-titlu executoriu are o eficacitate deosebită deoarece confidențialitatea și caracterul consensual al medierii determină părțile să găsească soluții optime în rezolvarea unor conflicte delicate, iar forța juridică sporită a unui astfel de acord, asigură trăinicia soluției construită de către părți.

Din această perspectivă, atributul recunoscut mediatorului de a solicita și primi de la autoritatea publică competentă raportul de anchetă psihosocială în cauzele privind minorii asigură cel mai bun cadru socio-juridic pentru stabilirea raporturilor dintre părinți cu privire la drepturile minorilor prin mediere.

Astfel, legiuitorul a statuat că autoritatea tutelară competentă întocmeşte şi eliberează, la cererea mediatorului cu care părţile au încheiat contractul sau la cererea oricăreia dintre părţi, raportul de anchetă psihosocială, care este comunicat solicitantului, art. 65, al. 2 din Legea 192/2006 -alineat introdus prin art. I pct. 18 din Legea nr. 154/2019, în vigoare de la 29 iulie 2019.
゚viralシ゚viralシfypシ゚゚viralシ2024fyp

08/10/2024

ACORDUL DE MEDIERE TITLU EXECUTORIU ÎN MATERIE PENALĂ

Potrivit Art. 67 din Legea 192/2006 – (1) Dispoziţiile din prezenta lege se aplică şi în cauzele penale, atât în latura penală, cât şi în latura civilă, după distincţiile arătate în prezenta secţiune.

În latura penală a procesului, dispoziţiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, dacă autorul a recunoscut fapta în faţa organelor judiciare sau, în cazul prevăzut la art. 69, în faţa mediatorului. (alineat modificat prin art. II din O.U.G. nr. 24/2019, în vigoare de la 10 aprilie 2019);

(21) În cauzele penale în care medierea este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), aceasta trebuie să se desfăşoare astfel încât victima să nu se găsească în contact cu făptuitorul, cu excepţia cazului în care părţile îşi exprimă acordul la încheierea contractului de mediere. (alineat introdus prin art. II din Legea nr. 97/2018, în vigoare de la 5 mai 2018);

(22) Încheierea unui acord de mediere în latura penală a unei infracţiuni, conform alin. (1), constituie o cauză sui – generis care înlătură răspunderea penală. Încheierea unui acord de mediere în latura penală, în condiţiile prezentei legi, poate interveni până la citirea actului de sesizare a instanţei. (alineat introdus prin art. II din Legea nr. 97/2018, în vigoare de la 5 mai 2018);

(3) Părţile şi subiecţii procesuali nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii.

În materie penală, acordul de mediere a dobândit caracter executoriu atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.

Formele practice ale acordului prin care se poate soluționa atât latura penală, cât și latura civilă în cadrul procesului penal oferă soluții utile justițiabililor.

Modificări utile în acest sens au fost asigurate prin art. II din OUG 24/2019 și art. II din Legea 97/2018 care au modificat art 67 din Legea 192/2006 într-un mod util utilizării medierii ca modalitate alternativă de soluționare, chiar și a litigiilor marcate de principiul oficialității.

În latura penală a procesului penal, procedura de mediere poate fi utilizată doar cu privire la infracțiunile pentru care legiuitorul a stabilit că retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală, având în vedere caracterul consensual al medierii.

O condiții interesantă, în astfel de cauze, în care încheierea unui acord de mediere constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală este ca autorul faptei să fi recunoscut fapta în fața organelor judiciare sau a mediatorului și are efectul juridic al înlăturării răspunderii penale, dacă acordul de mediere a intervenit până la citirea actului de sesizare a instanței.

Pe cale de consecință, acordul de mediere depus în termenul prevăzut de lege pentru a constitui o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală poate fi atestat de avocat, notar public sau doar semnat de părți în fața mediatorului, având în vedere că potrivit al 7 din art. 58 din Legea 192/2006 înțelegerea părților are caracter obligatoriu pentru ele.

Aptitudinea de a fi pus în executare, respectiv de a deveni titlu executoriu în condițiile al. 2, 2¹ ale art. 58 din forma actuală a Legii 192/2006 este necesară doar cu privire la acordul de mediere privind latura civilă a procesului penal, care poate fi afectat de termene și condiții, astfel că protecția juridică a caracterului de titlu executoriu conferit acordului de mediere e absolut necesară.

Lipsa plângerii prealabile este o cauză care înlătură răspunderea penală, iar din punct de vedere al dreptului procesual penal, lipsa plângerii prealabile reprezintă o cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale conform art. 10 lit. f din Codul de Proc. Pen., astfel că, în toate aceste infracțiuni, împăcarea părților intervenită după recunoașterea faptei de către vinovat și realizarea medierii, depusă până la citirea actului de sesizare duce la încetarea procesului penal, în temeiul art. 16, al. 1, lit. g C. Pr. Pen.
゚viralシ゚viralシfypシ゚゚viralシ2024fyp

07/10/2024

În ianuarie 2002, Curtea de din Londra a pronunțat o hotărâre în cazul Dunnett vs. Railtrack (2002) 1 WLR 2434 refuzând să acorde despăgubirile în favoarea unui justiţiabil care a avut succes, pe motiv că refuzase fără justificare să participe la . de mai sus a fost urmată şi însuşită ulterior în cadrul sistemului judiciar britanic.

În avem un prim raționament din această perspectivă în art. 16 , al. 2 din O.U.G. 51/2008.

În acest sens propun modificarea art. 2 din Legea nr. 192/2006, astfel:

(1) Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau , îşi pot soluţiona de orice natură prin procedura medierii, chiar şi după declanşarea unui în faţa instanţei de . (alineat modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 154/2019, în vigoare de la 29 iulie 2019);

(11) Dovada participării la şedinţa de privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Dacă una dintre părţi refuză în scris participarea la şedinţa de informare, nu răspunde invitaţiei prevăzute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezintă la data fixată pentru şedinţa de informare, se întocmeşte un proces – verbal, care se depune la dosarul instanţei. (alineat introdus prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 90/2012, în vigoare de la 21 decembrie 2012);
(1²) Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca prematur introdusă, în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a face dovada încercării de a soluționa conflictul prin mediere în condițiile art. 61, al. 3 și 4.

O astfel de reglementare asigură liberul acces la justiție și implicit dreptul părților implicate într-un conflict de a găsi o soluție optimă în condiții de costuri și timp eficiente, degrevând instanțele de judecată de cauzele care pot fi soluționate amiabil.
゚viralシ゚viralシfypシ゚゚viralシ2024fyp

14/09/2024

Un acord cu mediatorul este o tranzacție judiciară.
Procesul de mediere este de fapt o tranzacție, asa se numește in termeni legali. De fapt, tranzacția judiciară este o procedură de conciliere. Este un act de dispoziție, se caracterizează ca un act care include concesii, renunțări. Totul se desfășoară sub îndrumarea și supravegherea unui mediator autorizat. Medierea are un scop bine definit și anume evitarea unui proces. Dacă avem deja un proces pe rol, atunci serviciile unui mediator sunt ideale pentru a-i pune capăt. De altfel, din art. 62 din Legea medierii se retine ca medierea poate avea loc chiar si in cazurile unui proces care este deja pe rol. În această situație, judecata va fi amânată până la prezentarea instanței de judecată a acordului de mediere respectiv făcut de un mediator sau până la încheierea tentativei de mediere. Procesul va fi suspendat până la obținerea (sau nu) a unui acord de la mediator. Sau, în caz de eșec, va fi prezentat un proces verbal. De precizat că pe perioada suspendării procesului se va opri și curgerea prescripției. Suspendarea nu poate fi mai mare de trei luni. În cazul în care este vorba de o chestiune penală, tranzacția de la mediator (acord de mediere) va fi folosită pentru retragerea plângerii penale. Sau să stingă acțiunea pe latura civilă a procesului.

14/09/2024

Valoarea juridică a unui acord de mediere.
Dacă este vorba de un proces verbal încheiat la refuzul sau neprezentarea uneia dintre părți, el poate fi atașat la dosar și reprezintă dovada că s-a încercat procedura de mediere.

Despre acordul de mediere trebuie spuse mai multe. În primul rând, trebuie să știți că un acord de mediere nu expiră, cm s-a exprimat cineva mai demult… El nu poate fi anulat decât de instanță sau prin voința părților, care decid să-l modifice sau chiar să-l elimine.

În general un acord de mediere (acea înțelegere pe care o faceți în fața unui mediator) are valoarea unui înscris sub semnătură privată. Poate fi asemănat cu un contract. Este o tranzacție juridică. Și acum vine întrebarea: Dar ce se întâmplă dacă una dintre părți refuză să-și onoreze obligațiile stipulate în acord, dacă acea înțelegere semnată la mediator este încălcată? O întrebare frecventă dar care are un răspuns destul de simplu.

Un acord de mediere poate fi înaintat instanței cu solicitarea de a-l transforma în titlul executoriu. Dar, mai simplu, mai repede și mai eficient este ca acesta să fie transformat în titlu executoriu chiar atunci când se face medierea. E destul de simplu, acordul poate fi verificat de un avocat sau notar agreat de ambele părți și se transformă în titlu executoriu care nu mai poate fi pus sub nicio îndoială.

30/08/2024

Considerații finale despre rolul unui mediator în societate

După cm ați înțeles, medierea și biroul de mediator, puterea de a semna și respecta o înțelegere amiabilă sunt printre cele mai elegante mijloace care conduc la soluționarea unui litigiu. Serviciile realizate la biroul unui mediator nu sunt altceva decât o metodă alternativă de soluționare a conflictelor.

Marea problemă a medierii în România este însă lipsa de educație juridică a justițiabililor. Însă, eu cel puțin, am convingerea că totul nu este decât o chestiune de timp. Oamenii vor afla, unul de la celălalt, că este mai eficient și mai elegant, mai repede și mai discret să rezolvi o situație imposibilă prin buna înțelegere.
Iar pentru acest lucru, pentru rezolvarea alternativă a disputelor, oamenilor le vor sta întotdeauna la dispoziție birourile de mediatori.
゚゚viralシ゚viralシfypシ゚

27/08/2024

MEDIEREA - BENEFICII:
• părțile participă activ la procesul de mediere;
• părțile au control asupra luării deciziilor; soluția nu este impusă, ci aleasă de părți;
• presupune economisirea de timp și bani, în comparație cu recursul în instanță; un proces de judecată poate dura câțiva ani, o mediere durează câteva ore/zile;
• Asigură confidențialitatea discuțiilor și informațiilor; la mediere întâlnirile sunt confidențiale;
• informare gratuită;
• Ședințele de mediere au loc la biroul mediatorului după un program stabilit cu părțile etc.;
• Medierea este un drept, alături de cel de reprezentare/asistență acordată de alte profesii, la care părțile pot apela în orice fază a procesului.
DISPUTE CARE POT FI MEDIATE:
• civile: acțiuni, testamente, succesiuni, granitorii, creanțe, pretenții, obligație de a face, rapoarte locale;
• dreptul muncii: hărțuire, desfacere neutilizată a contractului de muncă, neplata drepturilor financiare etc.;
• familia: continuarea căsătoriei, împărțirea bunurilor comune, exercitarea drepturilor părintești, înființarea căminului de copii, contribuția părinților la creșterea copiilor, plata datoriilor, pensia alimentară;
• acuzații penale - la plângere prealabilă: lovire sau alte violențe, vătămare corporală și vătămare corporală din vinovăție, încălcarea locuinței, furt - la plângere prealabilă, abuz de încredere, distrugere, tulburare de posesie, abandon de familie, nerespectarea măsurilor de încredere ale unui minoră, tulburare de utilizare;
• Protecția consumatorilor: executarea și interpretarea contractelor, rezilierilor, pretențiilor, pretențiilor;
• dreptul afacerilor/comercial: amânarea prin plata unei datorii, eradicarea certitudinii
obligatii asumate prin contracte, modalitatea concreta de aducere a obligatiilor asumate in contract, negociere;
• malpraxis, drepturi de autor, protecția mediului;
• alte dispute privind drepturile de care părțile pot dispune.
PROCEDURA MEDIERII:
• se poate apela la mediere înainte sau după începerea judecăţii în instanţă;
• procesul se suspendă în faza de judecată, pe perioada medierii, pe o perioadă de 3 luni;
• Mediatorul conduce, încurajează și restabilește dialogul dintre părți, pentru a genera soluții benefice pentru ambele părți;
ACORD DE MEDIERE - semnat sub semnătură privată, care poate fi învestit cu formula de executare sau autentificat.

23/08/2024

10 motive pentru a alege medierea

Medierea dincolo de "economie de stres, timp şi bani", oferă părtilor direct implicate următoarele beneficii concrete:
1. Fixarea datei şi a orei la care are loc şedinta de mediere este stabilită de părti în functie de agenda acestora. În instantă, termenele de judecată sunt impuse şi nu tin cont de programul părtilor. Şedinta de mediere poate fi reprogramată în cazul în care părtile solicită acest lucru.
O şedintă de mediere poate să fie programată la fel de uşor ca orice alt tip de întâlnire (de afaceri sau personală).
2. Nu există limită de timp pentru şedinta de mediere; majoritatea medierilor se
finalizează după o singură întâlnire, durata medierii putând să oscileze între câteva zeci de minute şi câteva ore. Medierile se pot solda şi cu întelegeri partiale, situatie în care este posibilă programarea unei alte şedinte de mediere la o dată ulterioară.
3. Părtile, de comun acord, pot alege mediatorul la care să apeleze. Această facilitate nu există în fata instantei de judecată. Alegerea mediatorului de către părti măreşte încrederea acestora în obtinerea rezultatului dorit.
4. Un prim pas spre solutionarea conflictului este prezenta părtilor la mediator. Medierea este facultativă, părtile nu pot fi obligate să participe la mediere. Prezenta părtilor la mediator denotă dorinta acestora de a încerca variante alternative de solutionare a neîntelegerilor.
5. Sala în care are loc şedinta de mediere şi sala în care se desfăşoară un proces au putine lucruri în comun: problemele părtilor nu ajung la cunoştinta altor persoane, întrucât medierea este confidentială. În sala de judecată domneşte formalismul, trebuie respectate anumite reguli procedurale stricte, cuvântul se ia într-o anumită ordine. La mediere se pune accent pe vointa şi interesul părtilor. La şedinta de mediere este permisă doar prezenta părtilor şi a persoanelor agreate de acestea.
6. În cadrul unui proces, solutia este impusă părtilor de către un după
administrarea probatoriului în cauză. Mediatorul nu poate să impună nimic părtilor, ele având de decis dacă şi în ce conditii este avantajoasă pentru ele o solutie amiabilă.
7. Medierea este mult mai elegantă decât clasicul proces. Tocmai de aceea este atât de uzitată peste tot în lume. Satisfactiile părtilor în cazul ajungerii la o întelegere sunt cu atât mai mari cu cât se datorează vointei şi implicării lor.
8. Prin mediere se sting conflicte existente, dar în acelaşi timp se şi preîntâmpină aparitia unor alte neîntelegeri. La finalul medierii, părtile îşi strâng mâna şi pleacă cu mai putine probleme decât aveau anterior. Diferenta principală fată de clasicul este ca pe tot parcursul medierii părtile comunică. La finalul unui proces, comunicarea dintre părti dispare fiind înlocuită de o stare conflictuală şi mai accentuată, întrucât spre deosebire de mediere, în
instantă există învinşi şi învingători.
9. Mediatorul nu judecă părtile şi nu dă verdicte. Menirea lui este să faciliteze dintre părti în urma căruia acestea să genereze optiuni în vederea solutionării divergentelor existente.
10. Apelând la părtile nu renuntă la clasică. Dacă nu reuşesc să îşi
solutioneze prin mediere conflictul, au posibilitatea de a se adresa instantei de , la fel cm o aveau şi înainte de a apela la mediere.

゚viralシ゚viralシfypシ゚゚viralシ2024fyp

Birou de Mediator - Mirela Daniela Predoiu

16/10/2024

15/10/2024

10/10/2024

09/10/2024

08/10/2024

07/10/2024

14/09/2024

14/09/2024

30/08/2024

27/08/2024

23/08/2024

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category