28/01/2025
𝐈̂𝐂𝐂𝐉 𝐚 𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭, 𝐜𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐝𝐞𝐚𝐣𝐮𝐧𝐬 𝐜𝐚 𝐮𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐮𝐭𝐨 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐝𝐞𝐩𝐢𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐮𝐧 𝐯𝐞𝐡𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐩𝐞 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐬𝐮𝐛 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐬𝐮𝐛𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨-𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 (𝐝𝐫𝐨𝐠𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫), 𝐜𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞, 𝐢̂𝐧 𝐩𝐥𝐮𝐬, 𝐜𝐚 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐣𝐮𝐝𝐢𝐜𝐢𝐚𝐫 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐞𝐳𝐞 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐮𝐧 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐝𝐞 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐭̧𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐢𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐚𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐯𝐞𝐡𝐢𝐜𝐮𝐥𝐞 𝐩𝐞 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐮𝐫𝐦𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐛𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̧𝐞 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞
În şedinţa din 27 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat prin Decizia nr. 25 în dosarul nr. 620/1/2024 două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”
„Dacă dispoziţia “aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”
"În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, 𝗰𝗮̂𝘁 𝘀̧𝗶 𝗮𝗽𝘁𝗶𝘁𝘂𝗱𝗶𝗻𝗲𝗮 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗮 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗲𝘁𝗲𝗿𝗺𝗶𝗻𝗮 𝗮𝗳𝗲𝗰𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗮𝗽𝗮𝗰𝗶𝘁𝗮̆𝘁̧𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝗮 𝗰𝗼𝗻𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗳𝗮𝗽𝘁𝗲𝗶."
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 ianuarie 2025.
Cine mă cunoaște, știe că eu nu prea comentez deciziile magistraților. În această speță totuși, Decizia Curții mi se pare puțin interpretabilă. Întrebările care se pun, în umila mea opinie, sunt:
1. Cine stabilește dacă unui conducător auto care se dovedește a ieși pozitiv la teste pentru substanțe interzise este capabil să conducă autoturisme pe drumuri publice, având în vedere că medicul care face recoltarea și examinarea celui în cauză este de cele mai multe ori un medic cu o altă specializare decât medicina legală (medicină generală, chirurg, ortoped, ginecolog), ceea ce poate trezi suspiciuni sau îndoieli cu privire la capacitatea de a evalua o persoană "drogată".
2. Cine răspunde dacă un astfel de conducător auto, căreia medicul examinator din spital ii stabilește că NU are capacitatea de a conduce vehicule pe drumuri publice alterată în urma consumului de stupefiante, iar ulterior, în aceeași zi, același conducător auto urcă la volan, "drogat" și provoacă un accident mortal?
3. Este legal ca un medic să decidă, prin simpla evaluare "la ochi" a celui în cauză să stabilească dacă are capacitatea de a conduce sau nu, având în vedere că persoanelor de acest gen li se pun întrebări de genul "ce ai băut, ce ai consumat, câte kg ai, ce înălțime ai" sau sunt puse să efectueze diverse mișcări de genul "du mana stânga la nas, acum cealaltă, stai într-un picior"?
4. Se pot compara reacțiile în fața unui medic, de genul celor mai sus, fără grabă, fără stres, cu reacțiile pe care un conducător auto trebuie să le aibă în trafic?
Dumneavoastră ce părere aveți?