Avocat Mihaela Alexandru

07/10/2026

Personal, sunt revoltată.

Am judecat cazul Țundrea împreună cu colegul meu de complet - din păcate, plecat dintre noi - în condițiile în care domnul Țundrea (decedat între timp) executase 12 ani de închisoare în baza unei hotărâri judecătorești definitive.

Până nu s-a admis strămutarea judecării cauzei sale la Brașov, nici un complet de judecată nu a “observat” că “ceva nu e în regulă”.

Noi doi am admis cererea de revizuire, am dispus rejudecarea, exhumarea victimei și expertiza ADN.

Așa s-a dovedit că domnul Țundrea nu avea nici o legătură cu victima, iar adevăratul autor a putut fi arestat și condamnat.

Îl țin minte din sală….era un om distrus…s-a și stins, după ce Statul Român a fost obligat la despăgubiri.

Pentru conștiința celor care au dispus ca acest om să fie lipsit de libertate pe nedrept….a intervenit prescripția.

Acum, să facem piesă de teatru din tragedia acestui om….vindem bilete????

Joi, 15 octombrie, ora 19:30, la Teatrul Apropo sunteți invitați să vedeți „Cazul Țundrea”.

06/10/2026

⚖️ CCR – Decizia nr. 968/06.10.2026 | percheziție – ridicarea obiectelor fără legătură cu fapta

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a art. 159 alin. (13) din Codul de procedură penală (Dosarul nr. 1234D/2020).

Soluția: dispozițiile sunt constituționale numai în măsura în care termenul „suspiciunea” se înțelege ca „suspiciunea rezonabilă”.

🔎 Contextul normei
La executarea mandatului de percheziție, organul judiciar ridică doar obiectele și înscrisurile legate de fapta cercetată. Art. 159 alin. (13) prevede două excepții, situații în care ridicarea este obligatorie:
1️⃣ obiectele sau înscrisurile a căror circulație ori deținere este interzisă;
2️⃣ obiectele sau înscrisurile față de care există suspiciunea că au legătură cu o infracțiune pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

Ce a reținut Curtea Constituțională:

Folosirea simplului termen „suspiciune” în a doua ipoteză încalcă art. 1 alin. (5) (calitatea legii) și art. 27 (inviolabilitatea domiciliului) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie. Motivarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Motivarea va dura, mai ales că decizia a fost adoptată cu majoritate, deci se va completa cu motivarea opiniei separate.

Oricum, însăși adoptarea deciziei și comunicatul CCR impun deja o prudență în aplicarea normelor declarate neconstituționale.

29/09/2026

În altă ordine de idei, am trecut brusc de la neîncrederea publică a procurorilor în judecătorul “prea milos” la utilizarea din ce în ce mai intensă, insistentă și total nepotrivită a inteligenței artificiale în locul raționamentului logico-juridic, al principiului umanismului, al percepțiilor directe, nemijlocite și subiective, al coroborării probelor, al aprecierii lor, al dorinței de a verifica, de a constata și cenzura, etc.

Ajungem, fără vreo urmă de îndoială, la ceea ce deja am constatat că devine o regulă: aplicarea unei “ștampile” cu “dispune arestarea preventivă”, “confirmă rechizitoriul”, “fără vreo urmă de îndoială”, “nu a reușit să își dovedească nevinovăția”, etc.
Citatele sunt, din păcate, din hotărâri judecătorești…🥺

De teama de a nu deveni prea “miloși”, judecătorii nu mai cenzurează nimic, nu mai există nici o urmă de interes pentru aflarea adevărului, totul “se confirmă”.

Iar acum se insistă pe AI????

Păi….pare un obiectiv deja realizat🥺

29/09/2026

Multe reacții, extrem de diverse, după audierea ministrului desemnat al justiției, de astăzi, din plenul Comisiilor reunite ale Parlamentului.

Este foarte bună diversitatea reacțiilor, un semn că încă mai există dreptul la liberă opinie.

Însă, de la un fost judecător nu vă așteptați la răspunsuri diplomate, alunecoase, politicianiste, care “să dea bine”.

Un fost judecător va gândi permanent tehnic, va vedea soluția, își va identifica structura acțiunilor și va răspunde clar, la obiect, chiar dacă răspunsul nu va fi pe placul auditorilor.

În opinia mea, de aceea și nu întâmplător, legiuitorul constituțional din 1990 a separat puterile statului, prevăzând că un judecător nu este deloc potrivit pentru a face politică.

Un independent într-un guvern politic nu își va găsi vreodată locul.

În opinia mea, nici nu este de dorit!

10/09/2026

Încrengăturile justiției, acestea funcționează!
Că sunt de prietenie, cm susține Vlad Craioveanu, de interes, de familie, de afinitate, chiar nu mai are importanță….
Oare cm se simt oamenii “fără potențial” care își pun speranța într-un judecător onest, obiectiv, care le va judeca dosarul cu imparțialitate, obiectivitate, respectând principiile fundamentale????
Dezarmați, fără speranță, așa se simt. Ca, de altfel, și apărătorii lor…care nu dețin jeturi private…🥺

Ultima instituție care mai funcționează în România se numește prietenia.
Am aflat pentru că cineva a spart o bază de date.
Nu Inspecția Judiciară a aflat. Nu CSM-ul. Nu ANI, nu declarațiile de avere, nu vreun mecanism de integritate. Un hacker a intrat în serverele companiei Toyo Aviation și a scos la vânzare, pe dark web, lista pasagerilor. Așa a ajuns România să afle cine zboară cu jetul privat și cu cine.
Pe 3 iulie, un Challenger 300 decolează de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu spre Nisa. La bord, printre alții: Cristian Deliorga, judecător la Curtea Constituțională, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, și Florin Cârstocea, om de afaceri constănțean. Cu familiile.
Cinci zile mai târziu, pe 8 iulie, un al doilea avion privat pleacă de la Băneasa spre Mykonos. Treisprezece pasageri. Din nou Deliorga. Din nou Daraban. Lângă ei, Marius Cătălin Croitoru, președintele Tribunalului Constanța. Victor Ponta. Petre-Florin Manole, pe atunci proaspăt fost ministru al Muncii. Senatorul UDMR István-Loránt Antal. Bogdan Mîndrescu, directorul Aeroporturilor București. Și Gruia Stoica, patronul Grampet, condamnat definitiv în 2016 la doi ani și șase luni cu suspendare pentru trafic de influență, după ce a dat trei milioane de euro pentru un contract la compania sa feroviară.
Un judecător constituțional și un președinte de tribunal, la zece mii de metri, în același fuselaj cu un condamnat definitiv pentru trafic de influență.
Explicația care se demontează singură
Mihai Daraban nu neagă nimic. Dimpotrivă, explică. Camera de Comerț a plătit zborul. Scopul: o întâlnire cu potențiali investitori americani, interesați de feroviar, agricol și energetic. Patru-cinci ore pe insulă, fără cazare, fără plajă. Numele americanilor nu le dă, pentru că oamenii încă analizează dacă investesc în România.
Până aici, o poveste plauzibilă. Un om de afaceri prinde o fereastră, închiriază un avion dintr-un pachet contractat anul trecut, duce o delegație economică la o întâlnire scurtă. Se mai întâmplă.
Problema apare la lista de pasageri.
Dacă a fost delegație economică, ce caută în ea un judecător al Curții Constituționale? Daraban răspunde fără să clipească: e prietenul lui de treizeci de ani. L-a chemat omenește. Există viață și în afara profesiei.
Perfect. Numai că, dacă Deliorga a fost acolo ca prieten, atunci nu mai vorbim despre o delegație de afaceri, ci despre o instituție care a plătit deplasarea privată a unui judecător constituțional. Iar dacă a fost delegație de afaceri, atunci judecătorul avea un rol în ea, și asta e infinit mai rău.
Daraban folosește ambele variante în același interviu. Nu pentru că ar fi neatent. Pentru că, în România anului 2026, nu mai e nevoie ca explicațiile să stea în picioare. E suficient să existe.
Mai e un amănunt pe care merită să-l rețineți. Biroul de presă al Camerei a declarat inițial presei că nu are informații despre vreun eveniment în Mykonos și că, dacă acesta a existat, nu a fost organizat de Cameră. Poziția s-a schimbat abia după ce lista de pasageri a devenit publică. Instituția și-a aflat propriile deplasări din ziar.
„E privat” nu e apărare. E rechizitoriul.
Camera de Comerț a ținut să precizeze că este entitate de drept privat și că nu funcționează cu bani publici. Corect din punct de vedere juridic, și complet sinucigaș din punct de vedere logic.
Pentru că asta înseamnă următorul lucru: un judecător al Curții Constituționale și un președinte de instanță au primit, gratuit, un beneficiu de zeci de mii de euro de la o entitate privată ai cărei membri sunt, prin definiție, justițiabili. Firme. Oameni care ajung, mai devreme sau mai târziu, în fața unor complete de judecată.
Deontologia magistratului nu interzice doar mita. Interzice aparența. Interzice situația în care un cetățean obișnuit se poate întreba, rezonabil, dacă omul în robă îi este dator cuiva. Nu trebuie dovedit nimic. E suficient ca întrebarea să poată fi pusă.
Iar Deliorga, întrebat de jurnaliști cine a plătit, a răspuns memorabil: „Nu are importanță cine a plătit!”
Ba are. E singurul lucru care are.
Comisia de anchetă pentru o discuție despre un sediu
Aici ajungem la partea pe care n-o mai putem pune pe seama coincidenței.
În urmă cu câteva săptămâni, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la Palatul Parlamentului cu Simina Tănăsescu, președinta CCR. Discuție administrativă, despre spațiile de care are nevoie Curtea. Într-o instituție publică, la vedere, cu martori și cu jurnaliști pe hol. Rezultatul: PSD și AUR au votat înființarea unei comisii speciale de anchetă.
Un judecător CCR și un președinte de tribunal zboară cu jetul privat alături de un condamnat definitiv, plătit de o entitate privată. Rezultatul: nimic. Nicio autosesizare a Inspecției Judiciare.
Procurorul Claudiu Sandu, membru CSM, a scris public ce nu spune nimeni din interiorul sistemului. Că nu vede nicio acțiune a Inspecției Judiciare. Că se întreabă dacă mai pot fi considerați imparțiali magistrații care împart jeturi private cu politicieni. Și că, dacă baza de date n-ar fi fost spartă, nimeni n-ar fi știut nimic, ceea ce ridică întrebarea firească dacă ăsta e singurul zbor sau doar vârful icebergului.
„De fapt eu sunt un fraier”, scrie Sandu. Un fraier care nu-și face prieteni influenți și cu bani. Și care crede că mai sunt mii ca el.
Are dreptate. Sunt mii ca el. Problema e că nu ei zboară.
Cel mai probabil, totul e legal
Asta e concluzia incomodă, pe care nimeni n-o va spune la televizor săptămâna asta, în timp ce partidele își aruncă comunicate în cap.
Nu e nevoie de nicio ilegalitate ca lucrurile să arate așa. Camera de Comerț are voie să-și cheltuiască banii cm vrea. Un judecător are voie să aibă prieteni. Un condamnat cu suspendare, cu pedeapsa executată de zece ani, are voie să circule. Nimeni nu a semnat nimic, nimeni nu a cerut nimic, nimeni nu poate dovedi nimic. Nici nu era nevoie.
Pentru că în România funcționează impecabil exact două instituții. Prescripția, care șterge trecutul. Și prietenia, care aranjează viitorul.
Restul, la ghișeu, cu bon de ordine.
Iar dacă mai vreți să știți cine zboară cu cine pe deasupra capetelor voastre, nu vă uitați la CSM și nu depuneți sesizări.
Așteptați următorul hacker.

16/08/2026

Cel puțin interesant demersul conducerilor instanțelor, realizat în nici 24 de ore, pentru o presupusă întâlnire ce ar fi avut loc între președintele CCR (ai cărei membri sunt toți numiți politic și, dintre care, 2 sau 3 au fost, cândva, magistrați) și prim-ministrul demis, dar care exercită prerogative limitate, în biroul Președintelui Senatului?

Toți aceștia se puteau întâlni pe holuri, la cantină, etc., având sediile în aceeași clădire.

CCR nu este “capturată politic”; toți cei 9 judecători SUNT NUMIȚI POLITIC, de către partidele politice și Administrația Prezidențială (neutră🫣) și nu răspund decât în baza propriei legi, 47/1992, republicată și modificată succesiv, de câte ori se impunea (pentru considerente evidente sau mai puțin evidente).

În baza propriei legi de organizare și funcționare (fără nici o legătură cu legile justiției, 303,304/2022) își desfășoară activitatea judecătorii CCR.

În baza acestei legi sunt organizați, salarizați, pensionați, etc. și, cel mai important, NU FAC PARTE DIN SISTEMUL JUDICIAR (Constituția României).

De ce reacționează atât de unitar și aproape instantaneu, sistemul judiciar?

Au fost “n” ocazii când se aștepta o reacție la fel de fulminantă, care nu a venit…

În 2018 au fost la fel de uniți??? Oare de ce nu?🤔🤔

07/08/2026

Incredibil la ce s-a ajuns, la ambiția unor magistrați de a sancționa dreptul la apărare efectivă!
În schimb, constatăm -cu stupoare - că sunt judecători al căror scop este de a “îndrepta”, “corecta” urmărirea penală!
Nu acela, prevăzut de lege, de a sancționa încălcarea legii în faza de urmărire penală!

Completul alcătuit din Fundătureanu Ioan și Stancu Costin Andrei a crescut pedeapsa, de la trei ani cu suspendare, cât dăduse prima instanță, la patru ani cu executare, ”având în vedere, între criteriile...

14/07/2026

Mă întreb ce determină un medic, care lucrează la două clinici private, să aleagă pe cea care nu are nici măcar un ecograf, pentru a te trimite la persoana X de la o altă clinică privată, apoi pentru analize, la o altă clinică privată - nici una în contract cu firma de asigurări?
Aceasta, în condițiile în care cea de-a doua clinică la care lucrează același medic deține toate posibilitățile de ecografie, analize medicale și este și parteneră a firmei de asigurare.
Pur și simplu, nu înțeleg.
Poate a avut vreun proces pe care l-a pierdut🤔🤔🤔
Toate au fost făcute cu zâmbetul pe buze, drăgălaș, dar rămâne aceeași întrebare: DE CE?
Pe de altă parte, cm poate funcționa o clinică în care se fac intervenții, fără un elementar ecograf?

24/06/2026

Comunicat Curtea Constituțională:

“⚖Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru modificarea art.425 alin.(1) lit.b) din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituțională.

✅Rezumat
Curtea Constituțională a statuat că eliminarea din cuprinsul art.425 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă a părții care prevede că în considerentele hotărârii judecătorești se menționează și susținerile pe scurt ale părților creează un dezechilibru în transparența actului de justiție, cu consecința încălcării dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art.21 alin.(3) din Constituție.

🔍Argumente
Prin Legea criticată urma să fie eliminată din cuprinsul art.425 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă partea care prevede că în considerentele hotărârii judecătorești se menționează și susținerile pe scurt ale părților.

Or, structura hotărârii judecătorești constituie premisa motivării și pronunțării acesteia și reprezintă o garanție a statului de drept și a dreptului la un proces echitabil, precum și a transparenței actului de justiție.

Susținerile pe scurt ale părților reprezintă rezumatul cererilor, apărărilor, excepțiilor și argumentelor invocate în proces, astfel încât instanța să arate clar care au fost pozițiile acestora înainte de a trece la analiza lor în considerente. Consemnarea pe scurt a acestora permite controlul cadrului procesual, evidențiază limitele învestirii instanței, facilitează înțelegerea raționamentului din considerente și confirmă respectarea principiului contradictorialității.

Transparența actului de justiție reflectă derularea întregului proces și contribuie la consolidarea încrederii în sistemul judiciar, întrucât permit verificarea obiectivității și legalității procedurilor judiciare. Astfel, transparența nu este doar o cerință procedurală, ci o garanție fundamentală pentru legitimitatea și credibilitatea justiției în societate.

Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, hotărârea judecătorească trebuie să evidențieze toate elementele pe care judecătorul le-a examinat în vederea pronunțării soluției, astfel încât părțile să vadă că justiția a fost înfăptuită în mod transparent, imparțial și corect.

Hotărârea judecătorească trebuie să reflecte silogismul juridic printr-o structură coerentă și simetrică între cererile părților, situația de fapt și de drept, considerente și dispozitiv. Calitatea justiției nu depinde doar de rapiditate, ci de aplicarea corectă și transparentă a dreptului, astfel încât justiția să fie nu doar realizată, ci și vizibilă. Transparența actului de justiție, inclusiv sub aspectul redării susținerilor părților, este o garanție a dreptului la un proces echitabil.

*
❗Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.

22/06/2026

Incredibil cm i-a jucat Simion, clar, ŞAH și MAT!
Primul pas spre alegeri anticipate, sperietoarea tuturor, a fost făcut.