Avocat Iordache-Marica Anca-Andrada

28/01/2026

Pensia de întreținere–ce trebuie să știi cu adevărat.
Pensia de întreținere este unul dintre cele mai frecvente subiecte care ajung în instanță și, totodată, unul dintre cele mai greșit înțelese. Mulți părinți pornesc de la ideea că este „o obligație nedreaptă”, „o sumă fixă” sau „ceva ce se plătește doar dacă vrei să ai relații bune cu celălalt părinte”. În realitate, pensia de întreținere nu este nici pedeapsă, nici negociere emoțională, ci o obligație legală stabilită exclusiv în interesul copilului.
1. Cui îi este datorată, de fapt, pensia de întreținere?
O primă confuzie frecventă este legată de destinatar. Deși banii sunt încasați, de regulă, de părintele cu care copilul locuiește, pensia de întreținere este datorată copilului, nu fostului soț sau fostei partenere. Acesta este și motivul pentru care renunțarea „de comun acord” la pensie este lipsită de efect juridic.
Copilul are dreptul la întreținere indiferent de relația dintre părinți, de motivele despărțirii sau de cine „a greșit” în cuplu.
2. Este pensia de întreținere obligatorie?
Da. Obligația de întreținere rezultă direct din lege. Ea există independent de voința părților și poate fi stabilită:
-prin hotărâre judecătorească;
-prin acord notarial
Neplata pensiei de întreținere nu este o simplă problemă „de familie”. Ea poate atrage executare silită, dar și răspundere penală, dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie.
3. Cum se stabilește cuantumul pensiei?
Un alt mit des întâlnit este că pensia ar avea o valoare fixă sau că instanța „o alege la întâmplare”. În realitate, cuantumul se raportează la:
-veniturile nete ale părintelui obligat la plată;
-numărul copiilor;
-nevoile concrete ale copilului.
Pensia nu este o sancțiune, dar nici simbolică, ea trebuie să permită copilului un nivel de trai decent și proporțional cu posibilitățile ambilor părinți.
4. Se poate modifica pensia de întreținere?
Da. Pensia de întreținere nu este bătută în cuie. Ea poate fi majorată, redusă sau chiar sistată, dacă intervin schimbări esențiale, precum:
-creșterea sau scăderea veniturilor;
-apariția unor noi obligații legale de întreținere;
Important de reținut este că modificarea nu operează automat. Este necesară o nouă hotărâre judecătorească sau un act juridic valabil.
5. Pensia de întreținere pentru copilul major
Un aspect adesea ignorat este că obligația de întreținere nu încetează automat la împlinirea vârstei de 18 ani. În cazul în care copilul își continuă studiile, părintele poate fi obligat la plata pensiei până la finalizarea acestora, însă până la împlinirea vârstei de 26 de ani. Aceasta nu este o favoare, ci o obligație legală, menită să sprijine formarea profesională a copilului.
Pensia de întreținere nu este un instrument de răzbunare și nici o negociere între foști parteneri. Este expresia responsabilității părintești și a protecției juridice acordate copilului. În practică, multe conflicte apar nu din rea-credință, ci din necunoașterea legii.
De aceea, înainte de a refuza plata, de a accepta „înțelegeri verbale” sau de a considera că situația este „nedreaptă”, este esențial un consult juridic. Legea nu sancționează emoțiile, dar sancționează lipsa responsabilității.

24/10/2025

În orice stat de drept, privarea de libertate a unei persoane înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive trebuie să fie o ultimă soluție. Codul de procedură penală român consacră acest principiu în art. 223 și urm., subliniind că arestarea preventivă trebuie să fie proporțională, necesară și justificată.
Cu toate acestea, în România ultimilor ani, practica instanțelor și a organelor de urmărire penală a arătat o tendință de menținere sau de dispunere facilă a arestului preventiv, chiar și în cauze care nu implică violență sau în care pericolul social este redus. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și Administrația Națională a Penitenciarelor, în perioada 2019–2024, România a înregistrat, în medie, între 2.800 și 3.200 de persoane aflate în arest preventiv în fiecare an. De asemenea, rapoartele Avocatului Poporului și ale ONG-urilor specializate în drepturile omului (ex. APADOR-CH) au semnalat că în multe cazuri motivele arestării preventive sunt redactate formal, fără analiză detaliată a alternativelor, durata măsurii este extinsă prin prelungiri succesive, fără probe noi concludente și sunt ignorate măsuri alternative precum controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune.
Aceste aspecte contravin jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a condamnat România de multiple ori pentru lipsa motivării suficiente a măsurii arestului preventiv.
Legea română impune existența unor indicii temeinice și a unui pericol concret pentru ordinea publică sau pentru desfășurarea procesului penal. Cu toate acestea, în motivările instanțelor se regăsesc frecvent formule standardizate, de tipul "fapta prezintă un pericol social deosebit de ridicat, iar lăsarea în libertate ar produce o stare de insecuritate socială". Aceste motivări nu corespund cerinței de individualizare concretă a măsurii, impusă de CEDO și reiterată de ÎCCJ în jurisprudența sa.
Lăsând la o parte dispozițiile art. 223 alin. 1 C.P.P., sunt cazuri în care infracțiunea face parte din categoria celor prevăzute la alin. 2 indice 1 al aceluiași articol, pentru care se poate dispune arestarea preventivă, însă doar atât analizăm? Trebuie să ne raportăm și la persoana inculpatului, la atitudinea lui, dacă acesta s-a sustras ori s-a ascuns, dacă a răspuns la chemările organelor judiciare și dacă are antecedente penale. De cele mai multe ori nu se menționează în ce constă pericolul concret pe care îl reprezintă pentru ordinea publică.
Potrivit art. 202 C.P.P., pentru a se putea dispune o măsură preventivă trebuie să existe probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului sau a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii unei alte infracțiuni.
Totodată, măsura preventivă dispusă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată. Arestarea preventivă trebuie să respecte principiile proporționalității și subsidiarității. În speță, gravitatea faptei, chiar dacă justifică o anumită preocupare din partea organelor judiciare, nu este suficientă, în sine, pentru a justifica o privare de libertate în lipsa unor riscuri concrete și actuale.
În fine, în conformitate cu dispozițiile articolului 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și ale articolului 9 din Codul penal, privarea de libertate a unei persoane este o măsură de excepție, ce trebuie justificată prin necesitate concretă și proporționalitate. Există, în acest sens, o jurisprudență bogată şi constantă a Curţii de la Strasbourg((Labita c. Italiei, Léger c. Franţei, Wemhoff c. Germaniei, Dumitru Popescu c. României şi multe altele), exprimată în zeci şi zeci de decizii care conturează ideea că arestarea preventivă nu trebuie să anticipeze o eventuală pedeapsă, iar privarea de libertate urmează să înceteze de îndată ce nu mai este absolut necesară pentru protejarea unor valori sociale fundamentale. Pe de altă parte, în cauza Lauruc c. României Curtea de la Strasbourg a apreciat că a fost încălcat art.5 parag. 3 cu privire la riscurile în caz de eliberare a inculpatului, prin neluarea în considerare a unor măsuri alternative și argumentarea în principal pe gravitatea faptelor comise fără a examina cazul specific al reclamantului.
Arestul preventiv trebuie să redevină ceea ce este prin definiție: o măsură de o cultură juridică a echilibrului, în care drepturile fundamentale sunt respectate chiar și în fața presiunii sociale.

10/06/2025

Nu uitați că legea vă protejează! Mai precis Legea nr. 26/2024! În temeiul acesteia putem să solicităm emiterea unui ordin de protecție împotriva oricărei persoane care reprezintă un pericol pentru integritatea fizică ori psihică a altei persoane, chiar dacă nu sunt membri de familie.
Astăzi mi-a fost admisă cererea formulată împotriva unui vecin al clienților mei, vecin cu un comportament deosebit de agresiv!

20/05/2025

În cazul săvârșirii anumitor infracțiuni la regimul rutier, dacă dovada înlocuitoare este eliberată cu drept de circulație, la cererea titularului se poate prelungi acest drept pe parcursul procesului penal cu câte cel mult 90 de zile. Astfel, nu trebuie să stați fără dreptul de a conduce până la finalizarea cercetărilor.

14/03/2025

În cazul în care copilul devenit major își continuă studiile, părinții sunt obligați să îl întrețină până la finalizarea acestora, însă fără a depăși vârsta de 26 de ani.

03/03/2025

De foarte multe ori m-am întâlnit cu această situație. Autoritatea părintească se exercită în comun, celălalt părinte "dispare", lăsând părintele la care are minorul stabilit domiciliul cu toate greutățile. Pe lângă faptul că nu participă la creșterea și educarea minorului/minorei mai și încurcă celălalt părinte, care nu poate desfășura anumite activități, fiind dependent de semnătura "dispărutului". În acest caz se impune ca părintele la care minorul/minora are stabilit domiciliul să exercite autoritatea părintească în mod exclusiv.

20/02/2025

Nu încercați să ieșiți cu minorii fără procură sau fără documentele prevăzute de lege!

17/02/2025

Vezi postarea de la Avocat Iordache-Marica Anca.

05/02/2025

Acum sunt și pe TikTok. Vă aștept și acolo.😊

.iordachemaa 84 urmăritori, 3 care urmăresc, 3313 aprecieri - Vizionează videoclipuri scurte create de Avocat Iordache-Marica Anca