27/08/2026
Când instanța nu lămurește dispozitivul, dar îl lămurește totuși. 😅
O speță din categoria „juristul explică, polițistul cere să scrie negru pe alb, iar instanța scrie negru pe alb”.
În primă instanță se emite un ordin de protecție, cu toate măsurile aferente, inclusiv monitorizare electronică.
În apel, victima renunță la judecarea cererii. Instanța admite apelul, în condițiile art. 406 C.proc.civ., și pronunță o hotărâre care se poate ataca cu recurs, conform dispozițiilor legale incidente.
Teoretic, simplu.
Practic… brățara electronică rămâne.
Argumentul: „Hotărârea nu este definitivă.”
Explicația avocatului: „Da, dar este executorie. Recursul nu este suspensiv de executare.”
Răspunsul: „Dacă nu scrie negru pe alb, noi nu o dăm jos.”
Bun. Atunci mergem mai departe.
Trei săptămâni mai târziu, după diverse încercări de a explica faptul că o hotărâre executorie nu devine "neexecutorie" doar pentru că există o cale de atac, formulăm cerere de lămurire a dispozitivului.
Instanța?
Respinge cererea ca neîntemeiată.
Pauză dramatică. 🎻😅
Dar în considerente explică exact ceea ce încercasem noi să explicăm anterior: hotărârea era executorie, iar recursul nu suspenda executarea.
Rezultatul?
Brățara a fost, în sfârșit, dată jos.
După aproximativ trei săptămâni.
Concluzia juridică a speței:
Când nu reușești să convingi prin argumente juridice, mai ai o soluție.
Mai ceri instanței să spună același lucru.
Doar că, uneori, instanța îți respinge cererea de lămurire… și te lămurește în considerente. 😂
Iar acum am o întrebare pur teoretică, desigur:
Data viitoare încercăm cu un desen? 🤔😂
