Cabinet de Avocat - Catia Vladarciuc

20/02/2025

Curtea Constituțională corectează mecanismul de despăgubire pentru imobilele naționalizate

Curtea Constituțională a decis că sintagma „în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia” din Legea nr. 165/2013 este neconstituțională. Judecătorii au constatat că această prevedere ducea la despăgubiri inechitabile, încălcând dreptul de proprietate garantat de Constituție.

Decizia se aliniază jurisprudenței CEDO, care a subliniat că despăgubirile trebuie să reflecte valoarea actuală a imobilelor, ținând cont de evoluțiile urbane.

19/02/2025

Curtea Constituțională: Inculpații pot formula recurs în casație pentru încetarea procesului penal

Curtea Constituțională a decis că art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură penală este neconstituțional, deoarece exclude inculpatul de la dreptul de a formula recurs în casație atunci când instanța a omis să dispună încetarea procesului penal.

Judecătorii au constatat că această dispoziție crea un dezechilibru între procuror și inculpat, favorizând doar acuzarea. Prin această decizie, Curtea a stabilit că restricția impusă inculpaților contravine principiilor egalității în drepturi și dreptului la un proces echitabil, garantate de Constituție.

27/01/2025

ÎCCJ clarifică infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că, pentru infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, este necesar să fie îndeplinite două condiții:

1. Prezența substanței psihoactive în probele biologice – simpla detectare a substanței nu este suficientă.
2. Afectarea capacității de a conduce – trebuie demonstrat că substanța prezentă în organism poate influența negativ capacitatea de a conduce vehiculul.

Decizia elimină interpretările care presupuneau că prezența substanțelor psihoactive în orice concentrație ar fi automat incriminatorie.

18/01/2025

De la 1 ianuarie 2025, clasificarea activităților din economia națională a fost revizuită (CAEN rev. 3), ceea ce înseamnă că firmele care se înființează după această dată își vor încadra activitatea în mod obligatoriu în noua clasificare.

Pentru firmele deja înființate, legea nu prevede un termen în care acestea ar trebui să-și actualizeze activitatea conform CAEN rev. 3, nefiind obligatorie, însă societățile pot opta pentru actualizarea activității. Cu toate acestea, în cazul acestor firme este obligatorie actualizarea obiectului de activitate în cazul formulării unei cereri de înregistrare ce priveşte actualizarea obiectului de activitate sau odată cu înregistrarea unei alte menţiuni în registrul comerţului. După actualizarea obiectului de activitate conform noii clasificări, se eliberează un certificat de înregistrare nou.

În cazul în care profesionistul optează doar pentru actualizare, fără înregistrarea altor mențiuni, actualizarea se efectuează de către registrul comerțului, existând o procedură simplificată în acest sens. Însă, dacă se înregistrează o mențiune, actualizarea este obligatorie și trebuie efectuată de către profesionist. Din acest motiv, sfatul nostru pentru clienți este să procedeze mai întâi la actualizarea obiectului de activitate conform noii clasificări, iar ulterior la înregistrarea mențiunilor dorite. În acest fel, timpul necesar și costurile asociate vor fi mai reduse.

Pentru a veni în sprijinul dumneavoastră, vă putem asista în demersurile necesare pentru actualizarea obiectului de activitate conform noii clasificări CAEN Rev. 3, astfel încât să economisiți timp și să evitați eventualele dificultăți procedurale. Dacă doriți mai multe informații sau aveți nevoie de suport, vă invităm să ne contactați cu încredere.

18/11/2024

🤩

16/09/2024

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟏𝟔:

𝟏. Actele de procedură emise anterior datei de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018 a deciziei Curţii Constituționale nr. 297/2018) au efect întreruptiv al prescripției răspunderii penale, indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene şi infracțiuni de corupție numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014) este Codul penal sau legislația specială conținând dispoziții penale în forma în vigoare între 1 februarie 2014 și 24 iunie 2018.

𝟐. Actele de procedură pentru care există obligația legală de a fi comunicate suspectului sau inculpatului ulterior datei de 30 mai 2022 (data publicării Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022) întrerup curgerea termenului de prescripție a răspunderii penale numai cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022 ori cu privire la faptele săvârșite anterior numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014) este Codul penal sau legislația specială conținând dispoziții penale în forma în vigoare începând cu data de 30 mai 2022.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟏𝟑 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 150 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, cu modificările ulterioare, art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 177/2008, cu modificările şi completările ulterioare:

Indemnizaţia de hrană reglementată de art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu intră în baza de calcul al indemnizaţiei de concediu de odihnă cuvenită personalului contractual plătit din fonduri publice şi funcţionarilor publici.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟏𝟒 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 57 alin. (3), coroborate cu dispoziţiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, prerogativa creditorului majoritar de desemnare a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar poate fi exercitată cel mai târziu la data primei şedinţe a adunării creditorilor, având ca ordine de zi confirmarea/desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟏𝟓 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 152 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală stabileşte că infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 295 alin. (1) cu aplicarea art. 308 alin. (1) din Codul penal nu poate fi încadrată în noţiunea de infracţiune contra patrimoniului.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟏𝟔 - 𝑨𝒅𝒎𝒊𝒕𝒆 recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi stabileşte că:

𝟏. Actele de procedură emise anterior datei de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018 a deciziei Curţii Constituționale nr. 297/2018) au efect întreruptiv al prescripției răspunderii penale, indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene şi infracțiuni de corupție numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014) este Codul penal sau legislația specială conținând dispoziții penale în forma în vigoare între 1 februarie 2014 și 24 iunie 2018.

𝟐. Actele de procedură pentru care există obligația legală de a fi comunicate suspectului sau inculpatului ulterior datei de 30 mai 2022 (data publicării Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022) întrerup curgerea termenului de prescripție a răspunderii penale numai cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022 ori cu privire la faptele săvârșite anterior numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014) este Codul penal sau legislația specială conținând dispoziții penale în forma în vigoare începând cu data de 30 mai 2022.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

31/12/2023

La mulți ani! 🥳

10/10/2023

𝐂𝐚̂𝐧𝐝 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐩𝐞𝐥𝐚 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐝𝐞 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐚𝐩𝐢𝐝𝐚̆ 𝐚 𝐝𝐨𝐬𝐚𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨𝐛𝐭̦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚/𝐫𝐞𝐝𝐨𝐛𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞?

Legea prevede un termen obligatoriu de 5 luni pentru soluționarea dosarului. În cazul în care au trecut peste 5 luni de la depunerea dosarului pentru obținerea cetățeniei, se poate apela la instanța de judecată care, prin hotărârea pe care o pronunță, obligă Autoritatea Națională pentru Cetățenie la soluționarea dosarului atunci când constată că termenul de soluționare este depășit în mod nejustificat.

În practică, s-a observat că ANC soluționează 𝒄𝒖 𝒑𝒓𝒊𝒐𝒓𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 dosarele cu privire la care se apelează la instanțele de judecată pentru a evita eventuale executări silite.

Tot din practică, 𝒓𝒂𝒕𝒂 𝒅𝒆 𝒂𝒅𝒎𝒊𝒔𝒊𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒂 𝒄𝒆𝒓𝒆𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒂𝒅𝒓𝒆𝒔𝒂𝒕𝒆 𝒊𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕̦𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒅𝒆 𝒋𝒖𝒅𝒆𝒄𝒂𝒕𝒂̆ 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒂𝒑𝒓𝒐𝒂𝒑𝒆 𝟭𝟬𝟬%, avocații noștri analizează atent fiecare speță în parte și vă garantează că vă comunică atunci când adresarea către instanța de judecată nu are sens să fie formulată, neavând șanse reale de câștig.

(!!!) Ținem să precizăm că aceasta este singura soluție legală de așa-zisă “urgentare”, în ciuda avalanșei de anunțuri/oferte lansate în mediul online prin care se susține că ar obține urgentarea soluționării dosarului pentru obținerea cetățeniei române, altfel decât prin intermediul instanțelor de judecată.

𝐂𝐚̂𝐭 𝐝𝐮𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚𝐭𝐚̆?

Răspunsul este tot din practică, între 5 și 15 luni, însă nu este absolut, durata putând fi influențată de diverși factori precum încărcătura completului, îndeplinirea procedurilor cu toate părțile, etc. Din nou, cine susține cu exactitate cât durează, minte!

𝐃𝐄 𝐂𝐄 𝐒𝐀̆ 𝐍𝐄 𝐀𝐋𝐄𝐆𝐈 𝐏𝐄𝐍𝐓𝐑𝐔 𝐀𝐏𝐄𝐋𝐀𝐑𝐄𝐀 𝐋𝐀 𝐈𝐍𝐒𝐓𝐀𝐍𝐓̦𝐀 𝐃𝐄 𝐉𝐔𝐃𝐄𝐂𝐀𝐓𝐀̆?

- Pentru 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝟏𝟎𝟎% în dosarul dumneavoastră;

- Pentru un 𝐏𝐑𝐄𝐓̦ 𝐂𝐎𝐑𝐄𝐂𝐓, din cunoștințele noastre chiar 𝐂𝐄𝐋 𝐌𝐀𝐈 𝐁𝐔𝐍 𝐏𝐑𝐄𝐓̦!

- Pentru că beneficiați de 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐣𝐮𝐫𝐢𝐝𝐢𝐜𝐚̆ 𝐢𝐧𝐢𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐆𝐑𝐀𝐓𝐔𝐈𝐓𝐀̆, urmând ca în cadrul acesteia să analizăm dosarul dumneavoastră și să vă comunicăm dacă există șanse reale de câștig și dacă se poate apela la instanța de judecată;

- Pentru că 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞𝐩𝐥𝐚𝐬𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐮𝐦𝐧𝐞𝐚𝐯𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆ 𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚;

- Pentru că veți discuta de la început până la sfârșit direct cu avocatul care se va ocupa de dosarul dumneavoastră, fără intermediari!

- Pentru că cererea se adresează instanței de judecată din România, se soluționează potrivit legii române și puteți fi reprezentați doar de avocați cu drept de practică în România, iar echipa noastră este formată doar din avocați activi înscriși în barourile din România, care activează în România, cu o experiență de peste 7 ani;

𝐂𝐔𝐌 𝐍𝐄 𝐂𝐎𝐍𝐓𝐀𝐂𝐓𝐄𝐙𝐈?

𝐄-𝐦𝐚𝐢𝐥: [email protected]
𝐖𝐡𝐚𝐭𝐬𝐀𝐩𝐩: +(40)754586416

Lawyer & Law Firm

04/10/2023

Justiție fără avocați nu există.

12/08/2022

Într-o cauză a fost admisă contestația la executare silită, instanța de judecată reținând, pe lângă împlinirea termenului de prescripție, faptul că instituția renunțării la prescripție nu devine incidentă în speță, întrucât contractul de credit a devenit exigibil anterior intrării în vigoare a noului cod civil, iar potrivit reglementării anterioare plata voluntară efectuată de către debitor după împlinirea termenului de prescripție nu produce efectul renunțării la prescripție.



😃

15/07/2022

Instanța de judecată a apreciat că refuzul companiei aeriene de a efectua check-inul unei persoane, deși aceasta s-a prezentat cu 2 ore înainte de zbor, invocând lipsa de timp față de ora programată a zborului, în condițiile în care efectuarea check-inului online nu era posibilă, echivalează cu un refuz la îmbarcare în sensul regulamentului european referitor la drepturile pasagerilor, obligând, astfel, compania aeriană la plata de compensații în cuantum de 400€/ pasager reclamant.