27/09/2026
CONTRACTUL SEMNAT FĂRĂ CLAUZE CLARE: CINE SUPORTĂ RISCUL?
Un contract poate părea în regulă în ziua semnării. Problemele apar mai târziu: banii nu sunt restituiți la termen, bunul nu corespunde, chiriașul și proprietarul au înțelegeri diferite despre reparații, iar firma care a executat lucrări nu știe când va fi plătită sau ce documente trebuie să depună.
Într-un litigiu, întrebarea nu va fi doar „ce am discutat?”, ci mai ales: ce am convenit, ce putem dovedi și ce prevăd contractul și legea?
1. Contractul de împrumut
Nu este suficient să scriem doar suma și să semnăm. Trebuie clarificate:
▪️ suma împrumutată și data la care a fost predată;
▪️ dacă împrumutul este cu dobândă sau fără dobândă;
▪️ data scadenței și modalitatea de restituire — integral sau în rate;
▪️ contul ori modalitatea prin care se face plata și cm se dovedește;
▪️ ce se întâmplă în cazul întârzierii și dacă există garanții.
Exemplu: formularea „împrumutul se restituie când debitorul va putea” nu oferă un termen clar și poate deschide o dispută despre momentul în care obligația devine exigibilă. Într-un contract bine gândit, scadența și consecințele întârzierii sunt stabilite fără echivoc.
2. Contractul de vânzare-cumpărare
Aici trebuie verificat dacă obiectul vânzării este identificat suficient de precis și dacă obligațiile fiecărei părți sunt clare:
▪️ descrierea bunului, suprafața, starea și eventualele sarcini;
▪️ prețul, avansul, plata în tranșe și condițiile pentru plata finală;
▪️ momentul predării și documentele care trebuie remise;
▪️ cine suportă costurile și riscurile până la predare;
▪️ ce se întâmplă dacă apar vicii, întârzieri sau neconcordanțe.
Exemplu: dacă plata finală depinde de „predarea corespunzătoare”, contractul trebuie să spună ce înseamnă „corespunzătoare”, cm se constată starea bunului și în ce termen se pot semnala problemele. Altfel, fiecare parte poate susține că și-a îndeplinit obligația, în timp ce cealaltă nu.
3. Contractul de închiriere
O clauză generală precum „chiriașul suportă reparațiile” poate provoca neînțelegeri serioase. Contractul trebuie să distingă între reparațiile curente, defecțiunile care țin de proprietar și pagubele produse din culpa chiriașului.
Merită stabilite clar:
▪️ durata contractului, chiria, data plății și modalitatea de indexare;
▪️ garanția: valoarea, destinația și termenul de restituire;
▪️ cine plătește utilitățile și cm se regularizează consumurile;
▪️ reparațiile, întreținerea și procedura de notificare a defecțiunilor;
▪️ condițiile de încetare, preavizul și predarea spațiului;
▪️ procesul-verbal de predare-primire și inventarul bunurilor.
Exemplu: fotografiile și un proces-verbal detaliat la predare pot lămuri dacă o deteriorare exista de la început sau a apărut în timpul închirierii. O formulare vagă despre starea spațiului poate transforma o problemă minoră într-un litigiu privind garanția.
4. Contractele comerciale între societăți
În contractele de furnizare, prestări servicii sau execuție de lucrări, obiectul trebuie descris astfel încât părțile să știe exact ce se livrează și după ce criterii se verifică.
Trebuie analizate, între altele:
▪️ specificațiile tehnice, cantitățile și standardele de calitate;
▪️ termenele intermediare și termenul final;
▪️ documentele necesare pentru recepție și facturare;
▪️ termenul de plată și situațiile în care plata poate fi contestată;
▪️ penalitățile, plafonul răspunderii și garanțiile;
▪️ procedura de notificare a întârzierilor și de remediere a neconformităților;
▪️ suspendarea, rezilierea și efectele încetării contractului.
Exemplu: dacă plata se face „după recepție”, trebuie precizat cine participă la recepție, în cât timp se verifică prestația, cm se consemnează obiecțiile și ce se întâmplă dacă una dintre părți nu se prezintă. Fără această procedură, recepția poate deveni motivul pentru blocarea plății.
5. Contractele încheiate cu primării și alte autorități publice
Aici analiza trebuie să țină seama atât de clauzele contractului, cât și de procedura prin care a fost încheiat. În contractele de achiziție publică, de exemplu, modificarea ulterioară a contractului este supusă unor condiții legale; părțile nu pot trata orice schimbare de preț, durată sau obiect ca pe o simplă înțelegere între ele.
Sunt esențiale:
▪️ concordanța dintre contract, caietul de sarcini și oferta declarată câștigătoare;
▪️ condițiile de măsurare, verificare și recepție a lucrărilor sau serviciilor;
▪️ termenele, documentele justificative și circuitul aprobărilor;
▪️ clauzele de ajustare a prețului și condițiile concrete de aplicare;
▪️ procedura și limitele în care poate fi modificat contractul;
▪️ penalitățile, garanțiile, notificările și consecințele întârzierii la plată.
O clauză de ajustare formulată vag poate fi greu de aplicat. O modificare făcută fără verificarea condițiilor legale poate genera dispute sau consecințe asupra contractului.
UNDE ÎȘI SPUNE CUVÂNTUL EXPERIENȚA AVOCATULUI?
Nu doar la semnarea documentului. O analiză juridică atentă urmărește legătura dintre clauze, identifică obligațiile care nu sunt suficient definite și verifică dacă există o procedură clară pentru plată, predare, recepție, notificare, remediere și încetare.
Avocatul trebuie să se întrebe: ce se întâmplă dacă plata întârzie, bunul nu corespunde, lucrarea este contestată, una dintre părți nu își execută obligațiile sau contractul trebuie modificat? Dacă documentul nu răspunde clar la aceste întrebări, riscul este deja în el.
O precizare importantă: o clauză neclară nu anulează automat întregul contract și nici nu există o regulă simplă potrivit căreia orice ambiguitate se interpretează întotdeauna în defavoarea celui care a redactat documentul. Interpretarea depinde de contract, de împrejurările încheierii lui și de normele aplicabile.
Experiența juridică se vede în clauzele pe care părțile le clarifică înainte să apară conflictul — și în probele pe care știu să le păstreze pe parcursul executării contractului.
Cabinet Avocat George Lazăr
🌐 avocat.georgelazar.ro
📞 0721 967 477