09/12/2024
Curtea Constituţională - CCR
Hotărârea nr. 32/2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024
În vigoare de la 06 decembrie 2024
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1231 din 06 decembrie 2024. Formă aplicabilă la zi, 09 decembrie 2024.
Marian Enache - preşedinte
Mihaela Ciochină - judecător
Cristian Deliorga - judecător
Dimitrie-Bogdan Licu - judecător
Laura-Iuliana Scântei - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Elena-Simina Tănăsescu - judecător
Varga Attila - judecător
Benke Károly - prim-magistrat-asistent
1. Pe rol se află examinarea aspectelor referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică la data de 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului "Notelor de informare" ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care au fost înregistrate la Administraţia prezidenţială cu nr. DSN1/1.741/4.12.2024, nr. DSN1/1.740/4.12.2024, nr. DSN1/1.742/4.12.2024 şi nr. DSN1/1.743/4.12.2024, respectiv nr. DSN1/1.701/2.12.2024.
2. Cauza face obiectul Dosarului nr. 3.771F/2024 constituit prin Încheierea Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024.
C U R T E A,
examinând cauza în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, reţine următoarele:
3. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, şi ale art. 3 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.
4. Scopul atribuţiei constituţionale prevăzute de art. 146 lit. f) este acela de a asigura respectarea principiului supremaţiei Constituţiei, prevăzut la art. 1 alin. (5), pe tot parcursul scrutinului prezidenţial, precum şi a valorilor constituţionale prevăzute la art. 1 alin. (3) şi art. 2 alin. (1) din Constituţie, care caracterizează statul român şi pe care Preşedintele României are îndatorirea de a le respecta şi apăra. Atribuţia Curţii Constituţionale potrivit căreia "veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui", reglementată de art. 146 lit. f) din Constituţie, nu poate fi interpretată restrictiv. Dispoziţiile art. 146 lit. f) din Constituţie trebuie coroborate cu cele ale art. 142 alin. (1) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui neputând fi disociată de rolul Curţii Constituţionale în arhitectura constituţională, acela de garant al supremaţiei Constituţiei.
5. În exercitarea acestei competenţe, după declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie 2024 şi aducerea acestora la cunoştinţă publică, Curtea a luat act de conţinutul lor. Faţă de cele prezentate în cuprinsul "Notelor de informare" ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care au fost înregistrate la Administraţia prezidenţială cu nr. DSN1/1.741/4.12.2024, nr. DSN1/1.740/4.12.2024, nr. DSN1/1.742/4.12.2024 şi nr. DSN1/1.743/4.12.2024, respectiv nr. DSN1/1.701/2.12.2024, Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice.
6. Democraţia reprezintă un element fundamental al ordinii constituţionale naţionale şi al patrimoniului constituţional european, iar dreptul la alegeri libere este unanim apreciat ca fiind expresia cea mai profundă a organizării unei societăţi democratice (a se vedea şi Decizia nr. 242 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 105), fiind esenţial şi determinant pentru sistemul democratic.
7. Dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea şi pentru menţinerea fundamentelor unei democraţii constituţionale autentice şi efective, guvernate de preeminenţa dreptului (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 17 mai 2016, pronunţată în Cauza Karácsony şi alţii împotriva Ungariei, paragraful 141), şi sunt garantate prin Constituţie. Astfel, Curtea reţine că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natură politică, reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor.
8. Art. 1 alin. (3) din Constituţie prevede că România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. Acest text constituţional stabileşte în mod expres valorile pe care se fundamentează statul român, ele fiind un corolar al existenţei în timp a acestuia. De asemenea, art. 1 alin. (3) din Constituţie precizează că aceste valori trebuie înţelese şi aplicate "în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989".
9. Potrivit art. 2 alin. (1) din Constituţie, "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum". Aşadar, caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranităţii şi un principiu fundamental al statului român, care stă la baza stabilirii rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. Ca atare, statul are obligaţia de a asigura un proces electoral transparent în toate componentele sale pentru a garanta integritatea şi imparţialitatea alegerilor, acestea fiind premisele unei autentice democraţii constituţionale, a evoluţiei democratice a statului şi a asigurării existenţei statului de drept.
10. Statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferenţă nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituţionale. Pe de altă parte, statul are şi datoria de neutralitate, care include şi obligaţia de a întări rezilienţa alegătorilor, inclusiv prin conştientizarea electoratului cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul alegerilor, în special prin furnizarea de informaţii şi sprijin adecvat. Prin urmare, statul trebuie să facă faţă provocărilor şi riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale [a se vedea, în acest sens, şi pct. 14, 17 şi 20 din Declaraţia interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială, adoptată de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), la 6 decembrie 2024].
11. În cauza de faţă, Curtea reţine că, potrivit "Notelor de informare" antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online.
12. Conform art. 81 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Curtea observă că, în coordonatele în care s-a desfăşurat procesul electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetăţenilor.
13. Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie include dreptul de a fi corect informaţi înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie presupune dreptul de a obţine informaţii corecte despre candidaţi şi procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum şi protecţia împotriva influenţei nejustificate, prin acte/fapte nelegale şi disproporţionate, asupra comportamentului de vot. Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un "vector de dezinformare, în special atunci când [...] nu îşi dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialului publicitar" [a se vedea şi Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparenţa şi vizarea unui public-ţintă în publicitatea politică, considerentul 4]. Pe cale de consecinţă, trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau nonstatale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală.
14. În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale conform Legii nr. 370/2004. În plus, candidatul a beneficiat şi de un tratament preferenţial pe platformele de social media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voinţă a alegătorilor.
15. Egalitatea şanselor trebuie garantată tuturor candidaţilor şi partidelor şi trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă şi imparţială faţă de ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor. Cheltuielile pentru publicitate electorală pot fi limitate pentru a garanta egalitatea şanselor [a se vedea şi pct. 18 şi 21 ale Raportului explicativ la Codul de bune practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002)]. Totodată, egalitatea de şanse trebuie evaluată şi prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, în privinţa utilizării reţelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligenţă artificială şi a finanţării campaniei electorale.
16. În cauza de faţă, având în vedere prevederile art. 37 din Constituţie, Curtea reţine că a fost afectată egalitatea de şanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuşi dreptului de a fi ales. Neregularităţile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale şi ceilalţi candidaţi participanţi în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporţională a expunerii în media online a celorlalţi candidaţi în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale, atât de către candidaţi ori competitori electorali, cât şi de către partide politice, susţinători ori simpatizanţii lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea şi imparţialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicaţi să îşi formeze o opinie despre candidaţi şi alternativele electorale sau pot fi induşi în eroare cu privire la identitatea şi calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învesteşte autorităţile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate şi, după caz, să sancţioneze astfel de conduite.
17. Finanţarea legală şi transparentă a campaniei electorale este un factor important în regularitatea procesului electoral, iar finanţarea activităţilor online trebuie, de asemenea, să fie transparentă (pct. 107 şi 108 din Raportul explicativ la Codul de bune practici în materie electorală şi pct. 46 din Declaraţia interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială). Publicitatea electorală online trebuie întotdeauna să fie identificată ca atare şi să fie transparentă atât în ceea ce priveşte identitatea sponsorului său, cât şi cu privire la tehnica de diseminare utilizată. Platformele de socializare ar trebui să fie obligate să dezvăluie permanent datele privind publicitatea politică şi sponsorii electorali (a se vedea şi pct. 46 din Declaraţia interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială).
18. În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale. Astfel, declaraţiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidaţi referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicţie cu datele prezentate în "Notele de informare" ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Serviciului Român de Informaţii. Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri şi cheltuieli importante, iar situaţia analizată relevă o incongruenţă evidentă între amploarea campaniei desfăşurate şi inexistenţa asumată de candidat în privinţa cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat principiul transparenţei finanţării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfăşurării alegerilor.
19. Având în vedere cele expuse, Curtea anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024. Efectul prezentei hotărâri vizează toate operaţiunile electorale desfăşurate în temeiul celor două hotărâri ale Guvernului, inclusiv voturile deja exercitate în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin.
20. Prin urmare, procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare. Toate aceste aspecte presupun inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale.
21. Prin realizarea acestui control constituţional şi democratic asupra procesului electoral, Curtea îşi îndeplineşte atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetăţenilor în legitimitatea democratică a autorităţilor publice, în legalitatea şi corectitudinea alegerilor, precum şi înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în prezenta cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale ale cetăţenilor (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), cât şi fundamentele ordinii constituţionale, premise esenţiale pentru menţinerea caracterului democratic şi de stat de drept al României.
22. Curtea, având în vedere complexitatea şi durata în timp a operaţiunilor electorale necesare ulterior pronunţării prezentei hotărâri, constată aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia Preşedintele României în funcţie "exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou-ales".
23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 3 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
H O T Ă R Ă Ş T E:
1. În temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.
2. Procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
3. Prezenta hotărâre este definitivă şi general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică.
Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2024.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
MARIAN ENACHE Prim-magistrat-asistent,
Benke Károly
