Remus Mîndru

13/06/2026

Reforma companiilor de stat: cine preia ștafeta?

Am văzut cu ochii mei ce înseamnă o întreprindere publică nereformată. Am sprijinit-o pe viceprim-ministrul Oana Gheorghiu să schimbe asta, și o voi face în continuare, indiferent din ce calitate.

Primarii și-au parcat clientela politică în întreprinderi de stat locale, pentru a-i feri de reforma administrativă, însă n-a fost greu de observat. Pierderile și furtul sunt cvasi-generalizate, iar fiecare leu risipit acolo este un leu luat din educație, din sănătate, din infrastructură. Nu e o problemă de nișă — e o problemă a fiecărui român.

Observ, cu îngrijorare, că în configurația propusă de premierul desemnat Eugen Tomac, întreprinderile publice nu mai au un mandat explicit la nivel de vicepremier.

Întreb public: de ce?

Un subiect de această amploare merită un răspuns public, încă din faza discuțiilor pe seama priorităților dar și a portofoliilor. O afirm cu bună-credință, nu ca reproș.

Statul nemodernizat vede în companiile publice un scop în sine. Statul funcțional le tratează ca pe un mecanism complementar sectorului privat, util dar disciplinat.

Cer viitorului guvern să păstreze standardele pe care le-am setat în Guvernul Bolojan. Risipa nu devine acceptabilă doar pentru că e organizată. Și nu voi lăsa acest subiect să alunece în marginalitate.

12/06/2026

TAROM nu mai poate fi salvată cu discursuri patriotice.

În cadrul analizei companiilor de stat coordonate de vicepremierul Oana Gheorghiu — proces în care am fost implicat — TAROM a fost printre primele companii puse sub lupă. Iar realitatea e brutală:

📍930 milioane RON datorii financiare
📍186 milioane RON pierdere estimată pentru 2025
📍Grad de ocupare sub 70%
📍Capitaluri proprii negative: minus 105 milioane RON

„Profitul” din 2024? Nu a venit din zboruri. A venit din vânzare de active și artificii contabile. Singurul an „pe plus” din ultimul deceniu — și nici acela adevărat.

TAROM nu suferă de lipsă de potențial. Suferă de lipsă de guvernanță. Exact boala pe care analiza guvernamentală o confirmă la majoritatea companiilor de stat din România.

Compania e prinsă într-un cerc vicios: se vând active ca să se acopere pierderi, se amână deciziile dificile, iar conflictele din conducere blochează orice reformă. Nu există strategie. Nu există viziune. Există, în schimb, o confuzie periculoasă între rolul comercial al companiei și influența politică asupra conducerii.

Și totuși, TAROM contează. Pentru conectivitate. Pentru securitate. Pentru poziționarea regională a României. Pentru mii de locuri de muncă și decenii de know-how.

Tocmai de aceea trebuie spus cu subiect și predicat: nu poți cere performanță fără un Consiliu de Administrație cu adevărat independent, fără criterii profesionale, fără asumare managerială și fără o strategie industrială serioasă pentru aviația românească.

Fereastra de timp se închide. După ani în care a fost ținută în viață „pe aparate”, salvarea TAROM doar prin ajutoare de stat devine aproape imposibilă.

Alegerea e simplă și dură: ori reformă reală, acum — ori compania va continua să fie vândută pe bucăți, doar ca să mai cumpere puțin timp.

Pe banii noștri.

08/06/2026

Armenia a ales azi Europa. Cu ~55% față de ~22% pentru opoziția pro-rusă.

O țară mică, săracă, capușată decenii la rând de Moscova, cu războaie pe care tot Moscova i le-a orchestrat sau alimentat — a ieșit la vot și a spus clar: vrem altceva.

Nikol Pașinian numește asta „victorie istorică". Eu zic că e mai mult decât atât. E luciditate colectivă. E un popor care a înțeles că pacea nu vine din Est, că prosperitatea nu vine din dependență, și că retorica suveranistă și izolationistă e o capcană cu față prietenoasă.

Rusia nu a adus Armeniei decât sărăcie, tutelă și conflict. Același tipar, repetabil. Același manual, aplicat oriunde a putut.

Și totuși oamenii votează. Chiar și după ce au pierdut Nagorno-Karabakh. Chiar și după ani de propagandă care le-a spus că Occidentul e dușmanul, că UE înseamnă decadență, că NATO înseamnă război. Au ales să nu mai creadă asta.

Felicit poporul armean. Nu pentru că a ales „tabăra noastră" ci pentru că a ales cu ochii deschiși, în cunoștință de cauză, în ciuda presiunilor, sărăciei și fricii.

Și, ca să nu uităm de noi: exact aceeași retorică pe care armenii au respins-o azi circulă și pe la noi. Că Europa ne vrea răul. Că autonomia înseamnă izolare. Că mai bine cu ai noștri decât cu străinii. Dacă avem memorie scurtă și nu înțelegem cm funcționează lumea reală — democrația, economia, pacea — putem ajunge din nou exact acolo de unde am plecat.

Armenia știe cm arată asta. Noi ar trebui să ne amintim.

07/06/2026

Schimbarea guvernului nu rezolvă Tarom. Nu rezolvă Metrorex. Nu rezolvă portul Constanța.

Am lucrat îndeaproape cu viceprim-ministrul pe dosarul întreprinderilor de stat. Știu exact ce înseamnă această reformă: lentă, dureroasă și blocată la fiecare pas de interese bine înfipte.

Tarom este falimentară. Nu e o opinie — e o realitate pe care o plătim cu toții.
Metrorex funcționează ca o familie mare, condusă de sindicate, nu de management.
Portul Constanța e căpușat de ani de zile, netransparent, plin de interese personale.

Toate pe banii noștri.

Guvernanța corporativă și legea nu sunt de ajuns. E nevoie de ceva mai rar: bună credință și consecvență. Asta nu se instalează odată cu un nou guvern.

Oricine va forma guvernul următor are o singură opțiune: să-și asume reforma cu subiect și predicat. Nu declarații. Asumare.

Altfel, continuăm să căram în spate coloși ineficienți și netransparenți.

Pe banii noștri.

05/06/2026

În curând, România va avea (sau nu) un nou Guvern. Până atunci, o întrebare firească: va acorda noul executiv aceeași atenție reformei companiilor de stat?

Sunt consilier onorific al viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, cu responsabilități în zona întreprinderilor publice și am văzut de aproape cât de greu se mișcă lucrurile — și cât de necesară este schimbarea.

Companiile de stat nu sunt o temă secundară. Sunt o problemă structurală a economiei românești, cu impact direct asupra fiecăruia dintre noi.

Echipa din care fac parte va pleca odată cu învestirea noului Guvern. Ce rămâne în urmă nu e un proiect de mandat — e o agendă neterminată pe care economia României nu își permite să o ignore.

Sper că cei care vin înțeleg că reforma companiilor publice nu poate fi reluată de la zero la fiecare schimbare de guvern și, cu siguranță, nu poate fi trecută în plan secund.

Continuitatea contează mai mult decât se crede. Le urez succes celor care vor prelua mandatul și îmi doresc să ducă mai departe ceea ce, cu efort susținut, am realizat.

02/06/2026

Trei firme. Zece angajați. Miliarde de lei.

Asta e „independența” cu care se validează conducerile companiilor de stat din România.

Nu e o glumă. E realitatea unui sistem construit să pară corect pe hârtie și să funcționeze fix invers în practică.

OUG 109/2011 spune că selecțiile pentru șefii companiilor de stat trebuie asistate de experți independenți. Frumos. Doar că piața asta „competitivă” de experți s-a comprimat cumva în trei firme private, cu zece oameni în total, care validează procedural numiri în companii ce administrează zeci de miliarde de lei.

Independență. Competiție. Profesionalism.
Bifate. Dosarul, semnat. Omul, pus.

Că procedura e legală nu înseamnă că e corectă. Comisia Europeană a sancționat România cu 198 de milioane de euro exact pentru astfel de „proceduri impecabile” — corecte formal, discutabile în realitate.

Reforma guvernanței corporative nu înseamnă să schimbi fețele și să lași mecanismul intact. Înseamnă selecții cu adevărat competitive, criterii credibile și rezultate pe care le poți apăra nu doar în fața unui judecător, ci și în fața unui cetățean.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a aprins lumina în companiile de stat. A arătat risipa, incompetența, falimentul. Și când s-a apropiat prea mult de interesele care prădau aceste companii — a fost dat jos prin moțiune de cenzură.

Întâmplare? Puteți decide singuri.

Această bătălie nu s-a terminat. Eu nu renunț, nici Oana Gheorghiu. Și știu că sunt mulți români care vor aceeași Românie — fără privilegii, fără sinecuri, cu banii publici cheltuiți pentru cei mulți și corecți, nu pentru cei puțini și speciali.

02/06/2026

Sunt discuții în spațiul public despre modul în care ar trebui să abordăm problema dronelor. Vă las un video din 28 iunie 2025, filmat personal în Odessa, și în care veți observa eficiența tunurilor automate antiaeriene. Armata ucrainiană respinge astfel de atacuri aproape în fiecare zi.

29/05/2026

O dronă rusească a lovit un bloc de apartamente din Galați. Și da, este lansată de ruși.

Îi întreb pe propagandiștii puținiști dacă trebuia să mutăm noi blocul sau să redefinim granița?

18/05/2026