Irimia & Partners Agenție de Proprietate Industrială

04/09/2026

MARS vs. MARS BAR: cât de mult poate schimba, în realitate, adăugarea unui singur cuvânt?

Divizia de opoziții a EUIPO a respins recent marca verbală „MARS BAR”, solicitată pentru produse din clasa 34, în urma unei opoziții întemeiate pe marca verbală anterioară „MARS”.

La prima vedere, soluția nu pare neapărat surprinzătoare. Produsele au fost considerate identice, iar elementul MARS este preluat integral la începutul semnului contestat.

Partea mai interesantă a deciziei este însă modul în care EUIPO a analizat elementul BAR.

Oficiul a considerat că BAR are un caracter distinctiv normal pentru produsele în cauză. În același timp, a respins argumentul potrivit căruia MARS ar constitui elementul „dominant” al semnului MARS BAR, arătând că noțiunea de dominanță privește, în acest context, impactul vizual al elementelor și nu se aplică, în același mod, unor mărci verbale redate în caractere standard.

Cu toate acestea, adăugarea termenului BAR nu a fost suficientă pentru a exclude riscul de confuzie.

EUIPO a apreciat că semnele prezintă un grad de similitudine vizuală și fonetică peste medie, acordând o importanță deosebită faptului că MARS reprezintă integral marca anterioară, apare la începutul semnului contestat și își păstrează o poziție distinctă în cadrul acestuia.

Mai mult, Divizia de opoziții a considerat plauzibil ca publicul să perceapă MARS BAR drept o sub-marcă sau o variantă a mărcii MARS.

Această concluzie a fost menținută chiar dacă publicul relevant a fost considerat ca având un grad ridicat de atenție și de loialitate față de marcă, iar marca anterioară beneficia doar de un grad normal de distinctivitate intrinsecă.

Acesta este, probabil, aspectul cel mai relevant al deciziei: faptul că un element suplimentar este el însuși distinctiv nu înseamnă, în mod necesar, că va modifica suficient impresia de ansamblu a unei mărci compuse, în special atunci când marca anterioară este preluată integral, apare la începutul semnului ulterior și rămâne ușor identificabilă în cadrul acestuia. Dar limita nu este întotdeauna ușor de trasat.

03/09/2026

𝐂𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐞𝐱𝐭𝐢𝐧𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭𝐢𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐞?

În opoziția nr. B 3 246 611, Divizia de opoziție a EUIPO a respins în întregime cererea de înregistrare a mărcii verbale ZEROXCLUB pentru produse din clasa 9, printre care camere video, camere pentru mersul înapoi al vehiculelor, monitoare video pentru bebeluși, monitoare video purtabile și DVD playere.

Opoziția formulată de Xerox Corporation s-a întemeiat pe renumele mărcii anterioare XEROX și pe art. 8 alin. (5) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, nu pe existența unui risc de confuzie.

EUIPO a reținut că:

• marca XEROX se bucură de un grad ridicat de renume pentru imprimante, copiatoare și echipamente conexe;

• semnele XEROX și ZEROXCLUB prezintă un grad de similitudine vizuală inferior mediei și un grad de similitudine fonetică superior mediei în limba franceză, fără a fi similare conceptual;

• publicul relevant din Franța ar stabili totuși o legătură mentală între cele două semne;

• produsele contestate sunt suficient de apropiate de cele protejate prin marca XEROX, deoarece aparțin sectorului mai larg al electronicelor și tehnologiilor de imagine, se adresează aceluiași public și sunt comercializate prin canale de distribuție comune.

În aceste condiții, Oficiul a considerat că marca ZEROXCLUB ar putea beneficia de o recunoaștere imediată prin asocierea cu XEROX, profitând astfel în mod necuvenit de renumele mărcii anterioare.

Renumele nu înlătură cerința similitudinii dintre semne. Însă, odată depășit pragul minim al similitudinii, forța deosebită a mărcii anterioare poate reduce considerabil distanța comercială necesară între produsele în discuție.

Rămâne însă întrebarea: apartenența la același sector larg al electronicelor și utilizarea unor canale de distribuție comune sunt suficiente pentru a stabili această apropiere?

Dar diferența dintre literele inițiale „X” și „Z”, împreună cu elementul suplimentar „CLUB”, ar fi trebuit să conducă la o concluzie diferită?

02/09/2026

Un litigiu privind un nume de domeniu .RO poate fi soluționat prin procedura WIPO sau în fața instanțelor române. Alegerea nu ar trebui făcută numai în funcție de rapiditate, ci mai ales de natura litigiului și de rezultatul urmărit.

Procedura WIPO este, de regulă, potrivită în cazurile clare de cybersquatting, atunci când probele sunt în principal documentare, iar obiectivul este transferul sau anularea numelui de domeniu.

Instanțele române pot reprezenta opțiunea adecvată atunci când sunt necesare măsuri provizorii, despăgubiri, administrarea unor probe complexe sau analizarea unor raporturi contractuale ori comerciale anterioare.

În cel mai recent articol publicat pe site-ul nostru analizăm diferențele esențiale dintre cele două proceduri, remediile disponibile și principalele considerente strategice.

Citiți articolul integral: https://irimia-ip.ro/ip/ro-domain-name-disputes/

01/09/2026

Poate titularul unei mărci care a tolerat ani la rând utilizarea unui semn identic să mai solicite interzicerea acestuia?

Cauza C‑452/24, Lunapark Scandinavia împotriva Hardeco Finland, conferă acestei întrebări un nume ușor de reținut: DRACULA.

Lunapark este titulara mărcii finlandeze DRACULA, depusă în 2003 și înregistrată în 2009 pentru produse de cofetărie. O altă societate utilizase același semn pentru produse similare încă înainte de înregistrarea mărcii și continuase să îl folosească timp de mai mulți ani.

Potrivit situației prezentate Curții de Justiție, nici această societate, nici succesoarea sa, Hardeco, nu dobândiseră un drept exclusiv asupra semnului prin înregistrare sau prin utilizare. Verificarea definitivă a acestui aspect revenea însă instanței naționale.

Instanța finlandeză sesizată în primă instanță a constatat că semnele erau identice, că erau utilizate pentru aceleași produse și că exista un risc de confuzie. Cu toate acestea, a respins acțiunea în contrafacere, aplicând un principiu general al dreptului privat finlandez potrivit căruia un drept trebuie exercitat într-un termen rezonabil.

În urma trimiterii preliminare formulate de Curtea Supremă a Finlandei, CJUE a stabilit, la 1 august 2025, că un asemenea principiu național nu poate crea o limitare suplimentară a drepturilor exclusive conferite de o marcă înregistrată.

Articolul 10 din Directiva (UE) 2015/2436 realizează o armonizare completă a acestor drepturi. Regimul forcluderii prin toleranță prevăzut de articolele 9 și 18 privește, în condițiile stabilite de directivă, conflictul cu o marcă ulterioară înregistrată. El nu poate fi extins, prin aplicarea dreptului național, la un semn neprotejat care nu conferă un drept exclusiv.

Hotărârea nu trebuie interpretată ca o invitație adresată titularilor de a tolera încălcarea drepturilor lor. Întârzierea poate produce dificultăți probatorii, comerciale și strategice considerabile. Concluzia Curții este mai precisă: statele membre nu pot adăuga, prin principii generale de drept intern, noi situații în care titularul își pierde dreptul de a interzice utilizarea unui semn.

Deși denumirea DRACULA este asociată frecvent cu România, litigiul nu este unul românesc, ci unul finlandez. Relevanța sa pentru practica din România este însă directă: interpretarea dată de CJUE se aplică în mod uniform în toate statele membre.

A procedat corect Curtea acordând prioritate protecției uniforme a mărcilor sau ar trebui ca tolerarea îndelungată a unui semn neînregistrat să producă, la un moment dat, consecințe juridice?

31/08/2026

Ați vrea să știți dacă o imagine folosită într-o campanie publicitară a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale, chiar și atunci când brandul nu are obligația legală de a vă informa?

Din 2 august 2026 se aplică obligațiile de transparență prevăzute de articolul 50 din Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act). Comisia Europeană a pus la dispoziție și un set de pictograme care pot fi folosite pentru etichetarea conținutului generat integral sau modificat parțial cu AI.

Pictogramele sunt opționale. Cerințele legale de transparență sunt obligatorii acolo unde se aplică. Distincția este importantă: AI Act nu impune afișarea unei etichete vizibile de fiecare dată când inteligența artificială a contribuit la realizarea unui conținut.

Să luăm exemplul unei campanii obișnuite. Un instrument AI generează imaginea, iar echipa de marketing rescrie textul, verifică rezultatul și aprobă versiunea finală. Imaginea nu reproduce în mod înșelător o persoană, un obiect, un loc, o entitate sau un eveniment existent.

Ar trebui totuși brandul să dezvăluie voluntar faptul că a folosit AI?

Din perspectiva proprietății intelectuale, etichetarea reprezintă doar o parte a analizei. Compania ar trebui să știe și:

• dacă și în ce condiții au fost folosite materiale protejate în procesul de creație;
• ce contribuție umană poate fi documentată;
• ce drepturi, garanții și obligații prevăd contractele cu agențiile, creatorii și furnizorii de instrumente AI;
• cine suportă riscul și consecințele unei eventuale încălcări a drepturilor unui terț.

Aceste aspecte ar trebui clarificate înainte de lansarea campaniei, nu după primirea unei reclamații.

Ar consolida o transparență voluntară mai amplă încrederea publicului? Sau utilizarea excesivă a etichetelor AI le-ar face atât de obișnuite încât oamenii nu le-ar mai acorda atenție?

27/08/2026

Seminar online: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM)

Invităm avocații specializați în proprietate intelectuală, consilierii juridici și toți practicienii interesați de acest domeniu să participe la un seminar online organizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), în colaborare cu Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).
🗓️ 7 octombrie 2026
🕥 Ora 10:30 (ora României)
🌐 Eveniment online, susținut în limba română
🆓 Participare gratuită
În cadrul seminarului, experți ai EUIPO și OSIM vor susține prezentări pe teme de actualitate din domeniul proprietății industriale.
Agenda evenimentului include următoarele teme:
🔹 Mărci sau indicații geografice? Dilema din coșul proprietății intelectuale
🔹 Renumele și notorietatea în dreptul mărcilor. Distinctivitatea dobândită prin utilizare
🔹 Servicii de evaluare preliminară și verificarea disponibilității mărcilor prin instrumentul „Early TM Screening"
‼Participarea este gratuită, însă necesită înregistrare prealabilă, prin completarea formularului disponibil la linkul de mai jos.
🔜Vă așteptăm pentru a fi la curent cu cele mai recente evoluții din domeniul proprietății intelectuale și pentru a interacționa direct cu specialiști din cadrul instituțiilor europene și naționale.
Înregistrare: https://forms.cloud.microsoft/e/p5A9cLMeTT


rci

27/08/2026

Three letters did a surprising amount of work in this week’s TIK TOK v TIKI decision.

In Opposition B 3 161 657, the EUIPO found a likelihood of confusion for most of the contested goods and services. The assessment focused on Spanish-speaking consumers, for whom neither sign has a meaning. There was therefore no conceptual distinction capable of pulling the marks apart.

Visually, the similarity was below average. Aurally, it was average. The common ground was essentially “TIK”.

What gives me pause is how far those three letters were allowed to carry the case. The finding of confusion extended even to goods and services considered similar only to a low degree, and despite the fact that the relevant public’s attention could be high. TikTok’s reputation did not tip the balance either: the normal inherent distinctiveness of TIK TOK was considered sufficient.

The contrast with the Article 8(5) analysis is interesting. For the remaining dissimilar goods and services, anti-theft warning apparatus, translation, marriage counselling and personal background investigations, TikTok’s proven reputation did not create the required link. Consumers would not expect a social media platform to expand into those markets.

The two conclusions are doctrinally compatible. Still, placed side by side, they expose a difficult judgment call: how much weight should a short shared element carry before imperfect recollection begins to look like overprotection? Would you have found TIK TOK and TIKI confusing on this basis?

26/08/2026

A drinks can opens. There is a brief pause, followed by the familiar fizz. Could that sequence function as a trade mark?

This was the question before the General Court in Ardagh Metal Beverage Holdings v EUIPO (T‑668/19). Ardagh sought EU trade mark protection for a sound consisting of the opening of a can, a short silence and the subsequent fizz.

EUIPO refused the application. The General Court upheld that decision.

The Court did not suggest that a registrable sound must be musical or unusually complex. It also rejected the automatic application of the distinctiveness test developed for three-dimensional marks.

Its conclusion was more practical: consumers would perceive the sequence as an ordinary sound associated with opening a drinks can, rather than as a sign identifying the commercial origin of the product.

The case illustrates the central difficulty facing non-traditional trade marks. Recognition is not enough. A product shape may be instantly recognisable and still be perceived merely as design. A pattern may be seen as decoration, a feature placed in a fixed position as ornamentation, and a sound as the natural consequence of using the product.

Romanian law permits the registration of shape, position, pattern and sound marks. Eligibility, however, is only the starting point. The applicant must still show that the sign will be understood as a trade mark rather than simply as a characteristic of the product.

Our latest article examines how these marks are represented and assessed in Romania, the principal grounds for refusal and the evidence that may be required to establish acquired distinctiveness.

Read the full analysis: https://irimia-ip.ro/ip/non-traditional-trade-marks-in-romania/

A familiar can-opening sound failed the trade mark test. What the case means for shape, position, pattern and sound marks in Romania?

25/08/2026

𝐃𝐀𝐋𝐈 / 𝐌𝐮𝐃𝐚𝐋𝐢: 𝐡𝐨𝐰 𝐦𝐮𝐜𝐡 𝐝𝐢𝐟𝐟𝐞𝐫𝐞𝐧𝐜𝐞 𝐜𝐚𝐧 𝐭𝐰𝐨 𝐥𝐞𝐭𝐭𝐞𝐫𝐬 𝐦𝐚𝐤𝐞?

A recent EUIPO decision brings two established principles into direct tension. Consumers will generally pay greater attention to the beginning of a sign. At the same time, the complete reproduction of an earlier mark within a later sign may weigh heavily in the assessment of similarity.

DALI A/S opposed the application for MuDaLi in respect of Class 9 audio equipment. The Opposition Division initially found no likelihood of confusion. That decision was annulled by the Fourth Board of Appeal, which remitted the case for further examination (R 1457/2025-4).

On 17 August 2026, the Opposition Division upheld the opposition for all the contested goods (B 3 225 220). The decision remains open to appeal.

The initial element “Mu” did not carry the day. DALI is reproduced in full and represents four of the six letters of the contested sign. The Office therefore considered the marks visually and aurally similar to an average degree. The alternating capitalisation in “MuDaLi” was irrelevant, as the protection afforded to a word mark is not confined to any particular typographical presentation.

The conceptual comparison was less straightforward. For consumers who recognise the reference to Salvador Dalí, the signs are conceptually dissimilar. For those who attach no meaning to DALI, the conceptual comparison is neutral. The finding of likelihood of confusion focused particularly on the latter group, together with the identity or similarity of the goods concerned.

The decision does not establish a new test. Its interest lies in where the Office drew the line between assessing a sign as a whole and identifying an earlier mark within it.

MuDaLi can plausibly be perceived as a unitary, three-syllable sign, with an additional syllable precisely where consumers are normally most attentive. Equally, DALI remains intact and readily audible within the later mark.

I can see credible arguments on both sides. Would you have considered the initial “Mu” sufficient to exclude a likelihood of confusion, or does the complete incorporation of DALI justify the outcome?

19/08/2026

Poate fi soluționată o opoziție la înregistrarea unei mărci pe baza unor dovezi pe care OSIM le-a examinat, dar pe care solicitantul nu le-a văzut?

Procedura opoziției conține o asimetrie procedurală semnificativă. Argumentele inițiale ale oponentului și dovezile privind utilizarea efectivă a mărcii anterioare trebuie comunicate solicitantului, care are dreptul să formuleze observații. Ulterior însă, în temeiul art. 18 alin. (19) din Regulamentul de aplicare, oponentul poate depune un răspuns final, fără ca legislația să prevadă expres comunicarea acestuia către solicitant.

Această omisiune nu ridică neapărat probleme atunci când răspunsul se limitează la argumente deja dezbătute. Situația este diferită dacă oponentul depune, odată cu răspunsul final, facturi, date privind vânzările, traduceri, declarații sau alte înscrisuri prin care încearcă să remedieze deficiențele probelor inițiale identificate de solicitant.

Apar astfel două întrebări distincte:

În primul rând, mai sunt admisibile asemenea dovezi după expirarea termenului stabilit pentru dovedirea utilizării?

În al doilea rând, dacă OSIM le consideră admisibile și relevante pentru soluționarea opoziției, poate Oficiul să se bazeze pe ele fără să îi permită solicitantului să răspundă?

Dreptul de a fi ascultat nu îi conferă niciuneia dintre părți un drept nelimitat la ultima replică. El presupune însă posibilitatea efectivă de a comenta faptele și dovezile care pot fundamenta o decizie nefavorabilă.

În opinia noastră, regulile române permit o soluție proporțională: nu este necesară deschiderea automată a unei noi runde de observații, dar OSIM nu ar trebui să își întemeieze decizia pe elemente noi și decisive pe care numai Oficiul și oponentul le-au cunoscut.

Analizăm această procedură, principiul european al respectării dreptului la apărare și practica EUIPO în cel mai recent articol publicat pe websaitul nostru: https://irimia-ip.ro/ip/romanian-trade-mark-opposition-proceedings/

Can OSIM decide a Romanian trade mark opposition on evidence the applicant has never seen? The procedure respects the right to be heard?